510 matches
-
și rector al Academiei și Seminarului Teologic de Chișinău (din 1997, prin Decretul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse). În anii 1990, 1992, 1996 și 1999 a fost membru supleant al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. La soborul aniversar arhieresc din 13-19 august 2000 de la Moscova a fost ales și numit în calitate de membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. El a făcut parte din componența mai multor delegații oficiale ale Bisericii Ortodoxe Ruse în Țara Sfântă, la Muntele
Vladimir Cantarean () [Corola-website/Science/308055_a_309384]
-
Șelari. Aici învață și meșteșugul tiparului, în tipografia aceluiași Petru Efesiul, iar în 1819 ajunge „director” al tipografiei și tipărește pentru întâia dată un Axion în românește, care, din nefericire, nu s-a păstrat în nici un exemplar. În 1819, scaunul arhieresc din Capitală e ocupat de Dionisie Lupu, om luminat care inițiază o adevărată campanie de „autohtonizare” a vieții eclesiastice. Astfel, în 1820, la numai 23 de ani, Anton Pann este numit de Prea Sfințitul Dionisie Mitropolitul în comisia pentru traducerea
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
români din diaspora, PS Vasile Cristea, care și-a avut tot timpul reședința la Vatican, a avut în grijă misiunile greco-catolice românești de la Paris, München, Madrid și din alte părți ale Europei. În această calitate, s-a remarcat prin vizitele arhierești efectuate în Franța, Germania, Anglia sau SUA, printre comunitățile românilor uniți de acolo. Pentru credincioșii greco-catolici români care nu puteau asculta în nici un fel duminica sau în sărbători o liturghie catolică, li s-a recomandat să asculte Liturghia în limba
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
această clădire este clopotnița. Ea are forma de cula olteneasca și se aseamănă celei de la Catedrala Ortodoxă din Albă Iulia. Icoanele iconostasului au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof. Aurel Pop din Tg. Mureș, ornamentate sculptural cu viță-de-vie, îngeri și frunze de acant stilizate. Un lucru inedit este și prezența în Catedrală a unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul la
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
unitate ansamblului. Peretele despărțitor între pronaos și naos are câte trei deschideri în arcadă acoperite cu un grilaj din fier forjat, alături de portalul ușii de trecere, profilat și pictat în culori specifice zonei. Se mai rețin ușile împărătești și jilțul arhieresc, candelabrul, icoanele de lemn și pictura murală, ce lasă să se întrevadă caracterul static al desfășurării epice într-o cromatică deschisă, specifică tuturor bisericilor de lemn maramureșene, în care predomină roșu, albastru și alb puse în evidență de tonurile pastelate
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
fiind întâmpinat cu Sfânta Evanghelie de către ieromonahul Glicherie Tănase, ierodiaconul David Bidașcu, starețul mănăstirii, împreună cu toată obștea și cu o mulțime de credincioși care cântau cu toții: "Vrednic este!". După ce s-a slujit pentru prima dată la această mănăstire Sfânta Liturghie arhierească, ieroschimonahul Glicherie a fost ridicat la vrednicia de arhimandrit. După cum susține un martor al acelui moment, IPS Galaction a rostit un cuvânt de învățătură, după săvârșirea Sfintei Liturghii, în care a spus, printre altele: "“Nedreptate am văzut și m-am
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
Securitatea care a intrat în alertă și a început să-l căute. A fost arestat cu acest prilej avocatul Albu. Trimis la București de către mitropolit pentru a se interesa de situația avocatului și pentru a-i aduce cărțile și veștmintele arhierești de la sora lui, Pavel Mogârzan a fost și el arestat de Securitate în locuința avocatului. De la Mănăstirea Slătioara, IPS Galaction a făcut numeroase memorii adresate Marii Adunări Naționale, Președintelui Consiliului de miniștri, Ministerului Cultelor, Ministerului Afacerilor Interne, Comitetului Central al
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
Paterița (din limba greacă „pateritsa”) sau cârja arhiereasca este un toiag lung de un "„stat de om”" sau de un stânjen. Ea face parte din insignele și vesmintele distinctive purtate de ierarhi și monahi de rang înalt ai bisericii creștine apusene și de răsărit, fiind un simbol al
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
departe pentru succesorii lor, ierarhii bisericii. Aceștia din urmă, trebuie să-și conducă turmă de credincioși pe drumul mântuirii, disciplinând-o și protejând-o după nevoie. Toiagul de pastor este din această perspectivă un simbol mai mult decat potrivit instituției arhierești. La primirea cârjei se rostește o rugăciune: "„Toiagul puterii tale ți-l va trimite Domnul din Sion”". Din această rugăciune descoperim un simbol al autorității, cu care arhiereul trebuie să-și exercite slujirea în Biserică. Este vorba de autoritatea sacramentala
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
vorba de autoritatea sacramentala, de conducător al turmei încredințate spre păstorire. De aceea, când un arhiereu este instalat într-o eparhie primește cârja de la mitropolitul sau, iar mitropolitul când este instalat într-un scaun mitropolitan primește de la patriarhul sau cârja arhiereasca. Toiagul este un obiect de cult care se folosește în toate zilele de către ierarh, spre deosebire de cârja care face parte din lucrarea sacerdotala, liturgica a arhiereului. Ori de câte ori arhiereul intra în biserică să slujească, se îmbracă în mantie și primește cârja. În afară de
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
cârja. În afară de cult, cârja se poate purta și la procesiuni. Paterița se termină în partea superioară cu un motiv decorativ care diferă formal, tematic și simbolic de la arta apuseana la cea orientala bizantina. În arta apuseana capătul răsucit al cârjii arhierești este împodobit fie cu motive vegetale fie cu șerpi cu gurile deschise. Motivele vegetale amintesc de toiagul lui Aaron, care a înfrunzit, înflorit și dat fructe înaintea Domnului că însemn al alegerii lui Aaron că mare preot. În unele paterițe
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
odihnă, Duminica. Toate construcțiile ridicate pe Movila lui Burcel sunt din lemn. Biserica-paraclis este căptușită în interior cu polistiren și lambriu, iar în exterior cu șiță (draniță), acoperișul fiind de asemeni din șiță. Sculptura interioară a bisericii (străni, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade și catapeteasmă) a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artiști populari condusă de Ovidiu Țucă din Vânători Neamț, iar pictura catapetesmei aparține profesorului C. Ciubotaru din Târgu Neamț. Grupul statuar format din trei cruci de pe
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
Săgetător, Pești, Balanța, Scorpion, Crab, Leu), pe cea din dreapta celelalte 6 zodii (Taur, Vărsător, Capricorn, Gemeni, Unicorn, Fecioara). În anul 1967 s-a făcut iconostasul din lemn de stejar sculptat. Tot în 1967 au fost executate și alte lucrări (scaune arhierești, amvon, tetrapod), autori fiind meșterii sculptori Aurel Sămărtinean și Grigore Frătean din Turda. În 1971 s-a facut reparația exterioară.
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
și având dimensiunile de 22x10 m. Preoți: Mihai Popovici (1775), Ștefan Simovici (1775), Ioan Simovici (1795—1804), Andrei Grozav (1804—1823), Ioan Nedici (1830—1862), Gh. Ivănescu (1862—1899). În 20 decembrie 1981 PS Timotei Lugojanul a făcut o vizită arhierească în parohie. La 10 ianuarie 1653, printr-un contract de schimb Ștefan de Marga primește de la Fiat Iacob partea lui de moșie din Marga cu iobagi cu tot. La 1667, războiul austro-turc se duce pe teritoriul comunei Marga iar în
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
Bisericile Ortodoxe autocefale, prin vizite reciproce și alianțe, acesta reușește că Biserică Ortodoxă Sîrbă să devină membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, el fiind ales în 1968 președinte al Consiliului. Biserică Ortodoxă autonomă a Macedoniei apelează în 1966, la Soborul arhieresc, pentru a primi aprobarea de a se numi Biserică autocefala, dar dorința aceasta este respinsă de Sfanțul Sobor, pe motivul că Biserică Ortodoxă a Macedoniei nu îndeplinește exigențele necesare pentru a deveni autocefala, iar această la scurt timp după refuzarea
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Bisericii Ortodoxe autocefale, ca făcând parte din ele. Așa se ajunge că în 1970, Biserica Ortodoxă Sîrbă, să dețină 28 eparhii, atât pe teritoriul Iugoslaviei, cât și în exteriorul acesteia, iar cuvântul hotărâtor în chestiuni bisericești îl are Sfanțul Sobor Arhieresc, format din patriarh care poartă numele de « Arhiepiscop de Ipec și patriarh al Șerbiei», cel care conduce Soborul, și din metropoliți, episcopi și ierarhi.
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
îmi dea ajutorul ceresc pentru ca măcar în viitor să ajung la înălțimea darului și a încrederii cu care am fost copleșit de Prea Fericirea Voastră. Vă sărut mâna sfântă care conduce neamul meu și în genunchi vă mulțumesc copleșit de arhiereasca dărnicie a Prea Fericirii Voastre. Preotul Virgil Gheorghiu Sa béatitude Justinian,Patriarhul României Patriarhia Română, Bucarest République Socialiste de Roumanie Note Originalele acestor epistole se află la Arhivele Naționale ale României. București. Fond Dudu Velicu. Dosar nr. 1373, filele 3-22
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
1841-1847, iar biserica de iarnă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena în anul 1855. La început, pe teritoriul mănăstirii nu era decât o biserică de lemn. Biserica mare a fost ctitorită de Arhimandritul Nicandru, pe atunci duhovnic la casa arhierească din Chișinău. Sora lui, schimonahia Irina, a devenit mai apoi stareță a mănăstirii. Datorită ei a fost construită biserica de iarnă. Mănăstirea a fost închisă de autoritățile sovietice în 1960 și a fost redeschisă în 1990. În prezent, mănăstirea deține
Mănăstirea Cușelăuca () [Corola-website/Science/334518_a_335847]
-
corespunzător armurilor medievale; apoi, o mucenițâ tânără cu coroană și o figură deneslușită. În nișa de deasupra ușii, se află reprezentat bustul „Maicii Glykophilousa” (Maica Domnului ținând Pruncul cu capul lipit de obraz) și al „Sfântului Ierarh Nicolae” în odăjdii arhierești. În altar, pictura s-a păstrat mulțumitor doar la nivelul registrului inferior al pereților; impresionante sunt figurile „Sfinților Arsenie și Atanasie”. Zona centrală a bolții este rezervată „Platiterei” (imagine consacrată a Maicii Domnului cu Pruncul tronând), încadrată de arhangheli și
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
menționa în "Descrierea Moldovei" că "dupa ce s-au înmulțit locuitorii din Moldova, lucrul acesta a ajuns prea greu ca să poată să-l împlinească un om singur, pentru înlesnirea mitropolitului s-au mai făcut în Moldova încă alte trei scaune arhierești, unul la Roman, altul la Rădauți și al treilea la Huși; dar numele de episcop s-a dat numai vlădicilor de la Rădauți și de la Huși. Cel de la Roman a fost numit arhiepiscop și i s-a îngăduit să poarte la
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
altul la Rădauți și al treilea la Huși; dar numele de episcop s-a dat numai vlădicilor de la Rădauți și de la Huși. Cel de la Roman a fost numit arhiepiscop și i s-a îngăduit să poarte la slujba bisericească mitra arhierească, dar el nu este mai mare peste ceilalți episcopi, nu are decât întâietate". Orașul Roman a fost reședința ținutului Roman și a fost reședința Țării de Jos a Moldovei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romanul era comună urbană, reședință
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
lemn prin care se face actualmente intrarea în mănăstire . În 1956 bisericile mănăstirii au fost renovate de Comisia Monumentelor Istorice, iar după 1990 redevine mănăstire de călugări. În 1991 se construiește un paraclis pictat de arhidiaconul Gabriel Sibiescu, o casa arhierească și se renovează pavilionul mare în care se află trapeza și camera pentru oaspeți. A devenit din nou mănăstire de călugărițe în 2010. În decembrie 2014 un alt incendiu a distrus două corpuri de clădire din lemn, din incinta locașului
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
avea posibilitatea din diferite motive să urce până la mănăstirea din deal, s-a construit aici o biserică, având hramul Sfanțul Mare Proroc Ilie Tesviteanu Altarul și naosul noului lăcaș religios sunt spațioase și excelent luminate. Catepeasma, tetrapodul, stranele cântareților, tronul arhieresc și stranele credincioșilor sunt executate din lemn de stejar masiv. Deasupra pridvorului a fost înălțata o turla oarbă în formă pătrată. Lucrările de sculptură au fost realizate de către renumitul meșter Vasile Gavriloaia din Humulești. Sfanțul Sinod al Biserici Ortodoxe Române
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
07.00 și 18.00). Hramul Parohiei este sărbătoarea Sf. Anton de Padova, celebrată în fiecare an la data de 13 iunie, întotdeauna până acum în prezența a cel puțin unui episcop de Iași. De asemenea, frecvent au loc vizite arhierești în parohie. Biserica „Sfântul Anton de Padova” din Iași este construită din beton armat și cărămidă, fiind o clădire în stil modern, fără turle, cu o simplă cruce metalică pe acoperiș, deasupra altarului. Intrarea în biserică se poate face pe
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
jos) sunt patru icoane mai mici: Mântuitorul cu Luca și Cleopa, Maica Domnului cu Elisabeta, Petru salvat din valurile mării și o Minune săvârșită de Sfântul Nicolae. Al doilea rând conține patru icoane mari cu următoarele teme: Mântuitorul pe scaunul arhieresc, Maica Domnului Împărăteasă cu Pruncul, Pogorârea Sfântului Duh (icoana hramului) și Sfântul Nicolae. Pe ușile împărătești se află icoanele Bunei Vestiri și a celor patru evangheliști, iar pe cele diaconești sunt pictați Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Al treilea registru
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]