740 matches
-
albină la arici că-l știa Dumnezeu că-i isteț. Ariciul i-a spus albinei: Dacă Dumnezeu nu știe ce să facă, vine să-L învăț eu?’’ Albina s-a prefăcut că pleacă și s-a ascuns la țâțâna ușii. Ariciul a prins să vorbească singur: ,,Și Dumnezeu ce fel de sfânt o fi?! Pe mine s-a priceput să mă facă așa urât, parcă-s un ghem și acu vine să-L învăț eu ce să facă? Nu se pricepe
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
niște hoți. Sub această teroare s-a perpelit băiatul o jumătate de noapte. La fiecare foșnet și la fiecare zdruncinătură a căruței se speria și aștepta ce era mai rău. De frică, s-a strâns în coșul căruții ca un arici și a ștepta să se năruie cerul peste el. Până la urmă oboseala și frica l-au dus în nesimțire și a adormit. După miezul nopții caii au ajuns acasă și s-au oprit la poartă. Părinții îngroziți, că nu știau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-se de noi în altă direcție. După această întâmplare misterioasă, nu știu dacă am mai dormit, dar noaptea a fost liniștită. A doua zi, de dimineață am fost anunțați că suntem înconjurați de armata maghiară. S-a organizat o pază „arici” s-a comandat liniște pentru ca să nu fie identificat amplasamentul nostru în cadrul pădurii în care ne aflam. Comandantul companiei, căpitanul Drăguș a găsit de cuviință ca în postul de pază cu cea mai mare periculozitate să fiu pus eu, pentru că prezentam
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă în formă de pieptene, în formă de arici, de concreșteri paralele columnare, etc din Maramureș. b. Concreșteri paralele Ele sunt formate în condițiile arătate și sunt compuse din indivizi cristalini distincți și complet dezvoltați. Crescute împreună, în aceleași condiții de ortotropism, cristalele vecine sunt în acest caz alipite
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
-se Într-un loc ferit și printr-un număr de magie doar de ea știut se Înveli cu o pânză ciudată ca și cum ar fi vrut să pună punct discuțiilor și În același timp să fie ferită de privirile indiscrete. Un arici rătăcit o zări și-și zise: “Oare ce-o fi chestia aia care atârnă acolo sus? Nu pare a fi ceva bun de mâncare, dar tare aș vrea să o studiez. Păcat că nu mă pot cățăra...” Spre seara apărură
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
ei, omida Își continuă munca În ascuns. .............................................................................. Ziua aceea avea ceva magic. Până și soarele strălucea altfel. Întreaga natură părea că așteaptă să se Întâmple ceva minunat. Chiar și furnicuțele uitară de munca lor zilnică și priveau uimite În jur . Ariciul Își zbârli acele de pe spinare și-și mișcă nemulțumit mustățile: Da, e ceva ciudat acolo sus. Cu siguranță! De câteva zile stau și mă uit și acel ceva.. că nu știu ce e Își tot schimbă culoarea, dar eu știu sigur că
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
se frăsuia el și se tot Învârtea prin jur se produse un zgomot și chestia păru că prinde viață. Plasa se crăpă, Întâi puțin, apoi brusc se desfăcu și apăru cea mai minunată insectă pe care o văzuseră ei vreodată. Ariciul căzu pe spate de uimire. Asta depășea puterea lui de imaginație. Furnicuțele o luară la fugă speriate. Un fluture cu o haină frumos colorată În portocaliu și brodată cu negru tocmai Își făcea apariția maiestoasă pe scena vieții! A trecut
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
Să rămână curat și luminat/ Ca argintul strecurat/ Cum maica l-o făcut și Dumnezeu i-a lăsat’’. După terminarea descântecului, se sufla de trei ori peste fruntea bolnavului. Uneori, vitele șchiopătau și atunci se spunea că erau bolnave de „arici’’. Niță Natalia (1897-1977) folosea cimbru pentru afumatul rănii, lână roșie cu care lega rana și un ac. Pe o tablă cu cărbuni aprinși se punea cimbrul și se afuma locul cu „arici”. În cimbru se înfigea un ac, iar cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și atunci se spunea că erau bolnave de „arici’’. Niță Natalia (1897-1977) folosea cimbru pentru afumatul rănii, lână roșie cu care lega rana și un ac. Pe o tablă cu cărbuni aprinși se punea cimbrul și se afuma locul cu „arici”. În cimbru se înfigea un ac, iar cu cenușa se freca rana și se aplica pe aceasta. Cât se afuma și se trata rana cu cenușa de cimbru, se rostea următorul descântec: „Aricioaică, caricioaică/ Cu nouăzeci de pui ai tăi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și de astăzi. Medicină veterinară populară În vederea îngrijirii animalelor bolnave, localnicii au învățat din tată în fiu, cum să le vindece, folosind ierburi de leac, slobozirea sângelui sau descântecele. Constantin Straton din Tarnița a învățat să vindece vitele bolnave de „arici”, practicând medicina veterinară populară. Vitele cornute se îmbolnăveau cel mai des de „arici”, pe care îi făceau la coadă, la burtă, la chișiță și între unghiile de la picioare. Aceștia se spărgeau, vitele începeau să se lingă, părul se umezea și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din tată în fiu, cum să le vindece, folosind ierburi de leac, slobozirea sângelui sau descântecele. Constantin Straton din Tarnița a învățat să vindece vitele bolnave de „arici”, practicând medicina veterinară populară. Vitele cornute se îmbolnăveau cel mai des de „arici”, pe care îi făceau la coadă, la burtă, la chișiță și între unghiile de la picioare. Aceștia se spărgeau, vitele începeau să se lingă, părul se umezea și se făcea rană. Existau două feluri de „arici”: unul masculin, care se localiza
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îmbolnăveau cel mai des de „arici”, pe care îi făceau la coadă, la burtă, la chișiță și între unghiile de la picioare. Aceștia se spărgeau, vitele începeau să se lingă, părul se umezea și se făcea rană. Existau două feluri de „arici”: unul masculin, care se localiza într-un singur loc, și „aricioaica”, forma care se înmulțea în tot corpul. Nălbarul 1 se folosea pentru tratarea „ariciului” la vite, cu un briceag de altoi, un cosor, un cui de fier și untură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
începeau să se lingă, părul se umezea și se făcea rană. Existau două feluri de „arici”: unul masculin, care se localiza într-un singur loc, și „aricioaica”, forma care se înmulțea în tot corpul. Nălbarul 1 se folosea pentru tratarea „ariciului” la vite, cu un briceag de altoi, un cosor, un cui de fier și untură de porc. Vita bolnavă se imobiliza și i se punea căluș în gură. Aceasta avea în cerul gurii o pată vânătă, de mărimea unui vârf
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
istoria limbii: seminar (<seminariu) - seminari-i. Un număr relativ mare de substantive nu cunosc manifestarea opoziției semantice de număr în planul expresiei. Se cuprind în această clasă de substantive invariabile: • substantive masculine cu terminația -i, dezinența-Ø, la singular și la plural: arici, ochi, pui, tei; • substantive feminine cu dezinența -e la singular, în structura sufixului de agent -toare: educatoare, dansatoare, directoare etc. Observații: Caracterul invariabil al substantivelor feminine marcate prin trăsătura semantică + uman permite evitarea confuziei cu pluralul substantivelor masculine formate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e veche. Critica poeziei lui Grigore Alexandrescu din 1837 începea printr-o fantezie onomastică: Numele acestui poet este G.A.-scu. Dacă vrei să-l ghicești, cititorule, eu mă socotesc că aceste trei semne vor să zică "Ghiță Ariciulescul". Un arici poet sau un poet al aricilor nu este o minune ce se întâmplă pe toate zilele. Sau dacă voiești, să-ți fac o tălmăcire a acestor slove mai iscusită. Eu sunt un om care voi să mă țin după mode
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Alexandrescu din 1837 începea printr-o fantezie onomastică: Numele acestui poet este G.A.-scu. Dacă vrei să-l ghicești, cititorule, eu mă socotesc că aceste trei semne vor să zică "Ghiță Ariciulescul". Un arici poet sau un poet al aricilor nu este o minune ce se întâmplă pe toate zilele. Sau dacă voiești, să-ți fac o tălmăcire a acestor slove mai iscusită. Eu sunt un om care voi să mă țin după mode și acum trece cineva de mare
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de ghindă" și "Ghiță Ariciulescul". Dincolo de jocul de cuvinte, rămâne presupunerea oarecum neobișnuită că numele propriu ar trebui să însemne ceva. Heliade Rădulescu procedează la tălmăciri, ca și cum ceva din natura poeziei ar trebui să se imprime în numele poetului. "Poet al aricilor" sau "un arici poet" nu e, după această logică, o ironie nejustificată și în raționamentul lui Heliade Rădulescu ea se leagă de o anume particularitate a textului liric: "Domnul Ariciulescu obicinuiește cam des a înghimpa urechile cu apostrofe fără loc
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ghiță Ariciulescul". Dincolo de jocul de cuvinte, rămâne presupunerea oarecum neobișnuită că numele propriu ar trebui să însemne ceva. Heliade Rădulescu procedează la tălmăciri, ca și cum ceva din natura poeziei ar trebui să se imprime în numele poetului. "Poet al aricilor" sau "un arici poet" nu e, după această logică, o ironie nejustificată și în raționamentul lui Heliade Rădulescu ea se leagă de o anume particularitate a textului liric: "Domnul Ariciulescu obicinuiește cam des a înghimpa urechile cu apostrofe fără loc" și mai încolo
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se leagă de o anume particularitate a textului liric: "Domnul Ariciulescu obicinuiește cam des a înghimpa urechile cu apostrofe fără loc" și mai încolo " Apostroful e bună urichelniță adeseori, dar în astfel de întâmplări înțeapă urechea mai rău decât ghimpii ariciului"113. O caracteristică a versificației lui Grigore Alexandrescu, aceea de a elida vocale, lăsând să se ciocnească consoanele - bruscând ritmul și imprimând o anume duritate cadenței - creează un efect de stridență. Poetul arici face versuri înțepătoare. Glumița e cam groasă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întâmplări înțeapă urechea mai rău decât ghimpii ariciului"113. O caracteristică a versificației lui Grigore Alexandrescu, aceea de a elida vocale, lăsând să se ciocnească consoanele - bruscând ritmul și imprimând o anume duritate cadenței - creează un efect de stridență. Poetul arici face versuri înțepătoare. Glumița e cam groasă, în stilul onomasticii lui Alecsandri în care demagogul se cheamă Răzvrătescu. Desigur, totul e aici comic, și trebuie luat ca atare, la gradul al doilea. Există însă și un miez grav. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care O fată rea, ca să se joace, A-nfipt o sumedenie de ace. Băteau copiii din vătrai și clește, Dar el tăcea săracul ca un pește, Și doar fiori de groază când și când, Treceau pe trupușorul lui plăpând...” (George Toparceanu Ariciul) 2. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător: sferică, a încremeni, sumedenie, vătrai. 3. Desparte în silabe cuvintele: domol, posac, plăpând, a alerga. 4. Scrie un cuvânt cu sens asemănător pentru fiecare expresie: El a-ncremenit pe loc, A tăcea ca un pește
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
vătrai. 3. Desparte în silabe cuvintele: domol, posac, plăpând, a alerga. 4. Scrie un cuvânt cu sens asemănător pentru fiecare expresie: El a-ncremenit pe loc, A tăcea ca un pește , Când și când. 5. Scrie cuvintele care îl caracterizează pe arici 6. Memorează versurile poeziei! 7. Alcătuiți un text cu titlul “În oraș” TESTUL NR. 9 1. Citește textul: “Un pâlc de călăreți îmbrăcați în haine de sărbătoare sosea în satul cu pricina. Curios, boierul cu barba căruntă și sabia până la
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
satisfacție. Patul pe care dormeam se învârtea noaptea ca un OZN la decolare. Animalele de companie și curte, au început să se comporte ciudat, devenind neliniștite, violente, respingătoare. Pisicile miorlăiau scuipând, stufoșându-și cozile, ridicându-li-se restul părului ca țepii ariciului în strategia de autoapărare. Câinii mârâiau arătându-și colții, lătrând și schelălăind la ființe invizibile. Am deratizat podul casei crezând că sunt șobolani. Pisicile și câinii i-am deparazitat, hrănindu-i bine, crezând că schimbarea de comportament este produsă de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
comanda fac un salt (n-am încotro) Peste RE, MI, FA, SOL, LA peste SI ... și sunt iar DO. Nota de pe spațiul al treilea se numește DO. DO se află pe clapa din fața celor două clape negre după bulina galbenă. ARICIUL Nota de pe linia a cincea se numește FA. FA se află în fața celor trei clape negre după bulina verde. VRĂBIUȚA Nota de pe spațiul al patrulea se numește MI. NOTA MI Nota MI se află pe clapa care are a doua
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă în formă de pieptene, în formă de arici, de concreșteri paralele columnare, etc din Maramureș. 101 b. Concreșteri paralele Ele sunt formate în condițiile arătate și sunt compuse din indivizi cristalini distincți și complet dezvoltați. Crescute împreună, în aceleași condiții de ortotropism, cristalele vecine sunt în acest caz
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]