421 matches
-
a urmat, sovieticii și-au întărit flancurile și au atacat din sud, zona localității Halbe fiind bombardată cu proiectile de artilerie, bombe de aviație și rachete Katiușa. În acest moment, forțele germane se întindeau pe o mare suprafață, începând cu ariergarda de la Storkow până la avangarda care făcuse deja joncțiunea cu Armata a 12-a la Beelitz. În regiunea localității Halbe se aflau mai multe grupări germane importante. Sovieticii au hotărât să secționeze „omida” germană și să distrugă separat fiecare segment. Germanii
Bătălia de la Halbe () [Corola-website/Science/309414_a_310743]
-
în cetate, dar s-a trezit înconjurat de aproximativ 2000 de cruciați. A început atunci să-i conducă spre liniile otomane, strigând, " Domnul a făcut începutul, tot El va avea grijă de sfârșit!" Da Capistrano a condus trupele sale spre ariergarda turcească, peste râul Sava. În acest timp, Huniade a început un atac disperat din cetate, încercând să ocupe pozițiile artileriei otomane. Surprinși de aceste evenimente neobișnuite și, după relatările unor cronicari ai vremii, paralizați de o teamă inexplicabilă, turcii au
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
unei rezistențe puternice, precizând imperativ că: "Retragerea de pe pozițiunile actuale nu se va face decât prin ordine; ea se va executa în așa mod că, pe când o parte a trupelor vor fi îndreptate spre poziția de ocupat, restul, constituit în ariergardă va întârzia înaintarea inamicului, folosindu-se de pozițiunile intermediare ce oferă terenul și care vor fi și ele recunoscute de pe acum". Respectarea cu strictețe de către trupele române a acestui ordin de operații a făcut ca deși inamicul a obținut un
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Uzurpatorul, confirmând astfel porecla de "fulgerul". Mircea care, se pare, dăduse drumul multor soldați, la casele lor, se trezește amenințat, din nord, de către Vlad uzurpatorul iar din sud, de Baiazid. Încearcă să oprească înaintarea turcilor pe Argeș, lîngă Pitești dar ariergarda lui este învinsă. Cu soldații rămași a reușit să fugă în Transilvania. Va reveni însă, curînd, în țară, îndepărtîndu-l pe Vlad uzurpatorul și continuînd politica antiotomană. Baiazid a dovedit, încă o dată, viteză de reacție și elanul său nebunesc dar și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
arnăuți - s-au alăturat pandurilor, ceea ce ridica efectivele lui Tudor la aproximativ 8.000 de oameni, 2.000 călare și 6.000 pedeștri. S-a pornit din nou în marș către capitală, cu asigurarea flancurilor și a unor trupe de ariergardă și avangardă pe itinerarul Slatina - Șerbănești (Olt) - Tecuci (Teleorman) - Vadu Lat (Girgiu) pe 10/22 martie 1821. Tudor a trimis o delegație Divanului țării cu un memorandum, prin care cerea unirea tuturor forțelor responsabile ale țării. Pe 16/28 martie
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
a ordonat atacul pe tot frontul a doua zi. Pe 3 iulie Batalioane 1 și 2 ale Brigăzii 1 Munte au înaintat pana în apropierea Storojinetului, au trecut Șiretul prin apă, deoarece podul fusese dinamitat în timpul retragerii, si au distrus ariergarda sovietică aflată în oraș. În dreapta Brigăzii 1 Munte, Brigadă 4 Munte a ajuns pe Șiretul Mic impingand înapoi ariergărzile Diviziei 60 Munte sovietice. Aripa dreapta a Armatei 3 era formată din Divizia 7 Infanterie și Brigadă 2 Munte, Brigadă 8
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Munte au înaintat pana în apropierea Storojinetului, au trecut Șiretul prin apă, deoarece podul fusese dinamitat în timpul retragerii, si au distrus ariergarda sovietică aflată în oraș. În dreapta Brigăzii 1 Munte, Brigadă 4 Munte a ajuns pe Șiretul Mic impingand înapoi ariergărzile Diviziei 60 Munte sovietice. Aripa dreapta a Armatei 3 era formată din Divizia 7 Infanterie și Brigadă 2 Munte, Brigadă 8 Cavalerie fiind în rezervă. Brigadă 2 a înaintat spre Molnita, cu Batalionul 15/Grupul 4 Vanatori de Munte în
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Armatei 4. Pana pe 11 iulie, Armata 3 ajunsese pe aliniamentul Cormani - Romancauti cu Brigadă 4 Munte, Romancauti - Climauti cu Brigadă 1 Munte și Kalus - Volskova cu Brigadă 8 Cavalerie. A doua zi, brigăzile de munte au avut ciocniri cu ariergărzile sovietice și spre seară au atins Nistrul în zona Romancauti. Revenind la data de 2 iulie, pe frontul din nordul Basarabiei, Corpul de Cavalerie din componența Armatei 11 a început trecerea în primele ore ale zilei. Brigadă 6 Cavalerie, aflată
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
gradul de cavaler. În 1821 i s-a alăturat cu grupul său de panduri lui Tudor Vladimirescu. După plecarea lui Tudor Vladimirescu împreună cu grosul armatei pandurilor la Craiova, Gheorghe Magheru a fost lăsat la mânăstirea întărită de la Tismana pentru asigurarea ariergărzii, împreună cu fratele și cu vărul său, Papa Vladimirescu, fratele lui Tudor Vladimirescu. Împreună cu alți panduri din subordine, s-au ținut de răzbunări împotriva boierilor și slujbașilor domnești. Aflând de faptele lor, Tudor Vladimirescu a decis să-i aducă lângă el
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
în 1796, a fost avansat la gradul de general-maior, iar în 1799 la gradul de locotenent-feldmareșal. La înfrângerea de la Hohenlinden din 1800, promptitudinea și curajul său au salvat flancul drept al armatei austriece de la distrugere, fiindu-i apoi acordată comanda ariergărzii de către Arhiducele Carol de Austria. În războiul din 1805 a deținut comanda unei divizii sub generalul Mack, iar atunci când Ulm a fost încercuit de Napoleon în octombrie el a fost unul dintre bravii membri ai escadronului de cavalerie, sub comanda
Karl Philipp zu Schwarzenberg () [Corola-website/Science/313227_a_314556]
-
de nord a acestei forțe nu avea să mai rămână în regiune. La 13:35, Gamelin a ordonat retragerea completă a tuturor trupelor franceze din Brabandul de Nord spre Antwerp. Forțele franceze trebuiau să se limiteze doar la acțiuni de ariergardă. Divizia de infanterie ușoară a încercat în mod sistemtic să recucerească Insula Dordrecht printr-un atac pe un front larg a patru batalioane și cu sprijinul limitat al artileriei. Pe flancul stâng al diviziei forțele inamice aproape că nu erau
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
una asupra celeilalte până când s-au apropiat destul de mult încât să lupte cu sulițe și cu alte arme de mână. Etiopienii au atacat centrul liniei cruciate, iar avangarda fatimidă a reușit să-i flancheze pe cruciați și să le înconjoare ariergarda, până când Godefroy a sosit să-i salveze. În pofida superiorității numerice, armata lui al-Afdal nu era atât de puternică și periculoasă ca armatele selgiucide cu care luptaseră cruciații mai devreme. Bătălia pare să se fi terminat înainte să fie pregătită cavaleria
Bătălia de la Ascalon () [Corola-website/Science/323412_a_324741]
-
Franc împotriva bretonilor. Singura atestare istorică despre el provine din "Vita Karoli Magni" de Eginhard, în care este denumit "Hruodlandus Brittannici limitis praefectus" („Roland, prefect al hotarelor Bretaniei”) și în care se narează moartea sa în bătălia de la Roncesvalles, când ariergarda condusă de el împreună cu convoiul de provizii al unei armate france a fost atacat de basci rebeli. Povestea morții lui Roland în timpul retragerii dintr-o campanie din Spania a fost transformată ulterior de literatura medievală și renascentistă. El a devenit
Roland () [Corola-website/Science/323422_a_324751]
-
în spate cu gărzile sale de corp. Oxford, văzând vasta linie a armatei lui Richard întinsă de-a lungul crestei, s-a hotărât să-și păstreze oamenii grupați în loc să-i împartă în trei grupuri, cum era obiceiul: avangarda, centrul și ariergarda. A ordonat oștenilor să nu se îndepărteze la mai mult de de steaguri, temându-se că ar putea fi învăluiți. Grupurile individuale s-au strâns aproape, formând o singură masă mare flancată de cavaleri. Lancastrienii au fost hărțuiți cu tunurile
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
Pușcași) cu prețul a două tancuri R-2 distruse de către artilerie. Divizia a pătruns apoi în Chișinău din nord pe 16 iulie, însă un tanc R-2 a fost distrus și alte cinci au fost avariate în luptă. Trupele blindate au distrus ariergarda sovietică din oraș și au urmărit apoi divizia 95 Pușcași sovietică peste Nistru până la Tighina (19 iulie). Alte trei tancuri R-2 au fost pierdute, însă artileria divizionară sovietică a fost distrusă. Diviziile sovietice s-au retras peste fluviul Nistru pe
Divizia 1 Blindată (România) () [Corola-website/Science/323963_a_325292]
-
peste pod înapoi spre Princeton. Mercer, la ordinele lui Washington, și-a îndreptat coloana spre dreapta pentru a-i lovi pe britanici înainte ca ei să se poată confrunta cu armata principală a lui Washington. Mercer s-a îndreptat spre ariergarda lui Mawhood, dar când a realizat că nu va putea să-i taie calea la timp, s-a hotărât să i se alăture lui Sullivan. Când Mawhood a aflat că Mercer este în spatele său și se îndreaptă spre Sullivan, Mawhood
Bătălia de la Princeton () [Corola-website/Science/319379_a_320708]
-
ce înconjurau insula. Navele franceze sunt distanțate la intervale de 150 de metri și întreaga linie are 2600 de metri, cu nava-amiral "L'Orient" în centru și cu două nave de 80 de tunuri ancorate în față și în spate. Ariergarda liniei este comandată de contraamiralul Pierre Charles Silvestre de Villeneuve, la bordul lui "Guillaume Tell". Implementând navele sale în acest fel, Brueys speră că britanicii vor fi forțați, de prezența recifelor, să atace navele puternice centrale, permițând astfel avangardei să
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
victima unui foc defilat. Planul lui Nelson, pregătit în timpul întoarcerii din Alexandria, era de avansa spre linia franceză și de a o traversa, astfel ca fiecare navă franceză să fie nevoită să înfrunte două nave britanice. Direcția vântului, arăta că ariergarda francezilor va avea probleme în a se alătura luptei și va fi separată de partea din față a liniei. Pentru a se asigura că în fumul și confuzia din timpul bătăliei nocturne navele sale nu vor deschide accidental focul una
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
ziarul „Ziua”. A publicat peste 3.000 studii și articole în reviste de specialitate. Este coordonatorul "Dicționarului general al literaturii române", vol. I-VII, 2004-2009, un proiect grandios, care a fost atacat însă de unii critici. Din 2005, sub numele "Ariergarda avangardei", ține o rubrică permanentă în revista „Cultura”. Este președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă și coordonator al seriei „Opere fundamentale”. Interviuri
Eugen Simion () [Corola-website/Science/297614_a_298943]
-
totalizau 140.000 de oameni, conduși de consulii Lucius Manlius Vulso și Marcus Atilius Regulus. Romanii se împărțiseră în patru escadre, dintre care două erau desfășurate în formă de triunghi, a treia remorca vase de transport, iar a patra forma ariergarda. Hamilcar spera să despartă flota romană în grupuri mai mici, pe care să le distrugă cu vasele sale mai rapide. Deși planul lui Hamilcar reușise, acesta nu a putut să facă nimic împotriva corvusului. Marcus Atilius Regulus și Manlius Vulso
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Pentru a preîntâmpina prăbușirea frontului, comandamentul austriac a fost obligat să folosească o parte a efectivelor Armatei a 2-a, întârziind astfel trimiterea ei pe frontul din Galiția. Pe 20 august, trupele sârbe au început urmărirea austriecilor în retragere. Rezistență ariergărzii austriece nu a fost în toate regiunile atât de puternică, existând unități care s-au retras panicate, ceea ce a făcut ca, pe 24 august, sârbii să-și împingă inamicii înapoi pe pozițiile de plecare de pe râurile Sava și Drina. Sârbii
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
a pus soldații să tragă de după case. Când soldații lui Hand au ajuns la pârâu, hessienii i-au atacat la baionetă, cauzând dezordine în rândurile americanilor. Washington, văzând aceasta, a ieșit călare prin mulțimea ce traversa podul și a strigat ariergardei lui Hand să se retragă și să se regrupeze sub acoperirea artileriei americane. În timp ce britanicii se pregăteau să atace întăririle americane, au avut loc schimburi de focuri de muschetă și de salve de tun între cele două părți. Britanicii au
A doua bătălie de la Trenton () [Corola-website/Science/319338_a_320667]
-
de 13/14 noiembrie. În afară de cuirasatele "Hiei" și "Kirishima", flota condusă de Abe includea crucișătorul "Nagara" și 11 distrugătoare: "Samidare", "Murasame", "Asagumo", "Teruzuki", "Amatsukaze", "Yukikaze", "Ikazuki", "Inazuma", "Akatsuki", "Harusame" și "Yudachi". Trei alte distrugătoare, "Shigure", "Shiratsuyu" și "Yugure" vor asigura ariergarda în Insulele Russell în timpul incursiunii lui Abe prin apele din zona Insulei Savo, situată la nord de Guadalcanal. Această zonă va fi denumită "Ironbottom Sound" ("fund de mare din fier") din cauza numărului de bătălii și de confruntări. Avioanele de recunoaștere
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
că nu mai putea fi manevrat decât în cerc. După ce s-a învârtit o dată, a tras patru salve către "Hiei", dar nu a mai luat parte prea mult la bătălie. "Yudachi" și "Amatsukaze" au atacat singure cele cinci nave din ariergarda dispozitivului de luptă american. Două torpile de pe "Amatsukaze" l-au lovit pe "Barton" care s-a scufundat imediat cu tot echipajul. "Yudachi" l-a lovit pe "Juneau" cu o torpilă. Motoarele lui "Juneau" s-au oprit, chila i-a fost
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
cantitate de combustibil. Flota americană a ajuns în zona Ironbottom Sound în seara de 14 noiembrie și a patrulat în jurul Insulei Savo. Navele erau dispuse în coloană, cu distrugătoarele în față, urmate de cuirasatul "Washington", iar cuirasatul "South Dakota" forma ariergarda. La 22:45 pe 14 noiembrie, radarele de pe "South Dakota" și de pe "Washington" au detectat flota lui Kondo în apropiere de Insula Savo, la aproximativ 18 km. Kondo a împărțit flota în câteva grupuri, unul dintre acestea, comandat de Shintaro
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]