773 matches
-
al Bistriței, al unui deal din apropierea Bobîlnei, al unei porțiuni mai adînci din albia Jiului, al unui izvor și al unei cascade din Gorj și a unui sat din județul Cluj. Prin polarizare de la hidronim, au fost formate toponimele Dorna Arini și Dorna Condrenilor (sate din județul Suceava), Dealul Dornei (culme în Cîmpia Jijiei), Depresiunea Dornelor (numită și Țara Dornelor sau Vatra Dornei), Dorneni (două sate în județul Bacău), Dornești (un pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Romîni, un sat în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o natură curată și te puteai apropia de flamingi atât de mult, încât îi contemplai în voie și fără binoclu. Și tata ședea la marginea unui iaz, își ridicase ochelarii pe frunte, se uita prin binoclu sus, în rămurișul unui arin. Armin și cu mine scormoniserăm prin toate movilițele din jurul stratului de mușchi, bătuserăm cu cizmele ogoarele proaspăt arate, înconjuraserăm toată balta, semănând cu restul unei oglinzi de apă, împrejmuită de trestii și copaci, rămasă acolo ca o relicvă din peisajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de stâncă. Din marginile tăioase țâșneau steaguri albe de apă și, de la vacanța de vară, când familia călătorise de la B. împreună cu Onkel Curt la hotelul montan, împrejurimea nu se schimbase aproape deloc. Pârâul de munte curgea larg și liniștit printre arini, arțarii alpini se ridicau cu trunchiurile lor jupuite, argintii, printre colții stâncoși, gospodăriile țăranilor aveau, ca și atunci, mușcate la ferestre, iar fratele meu se simțea transpus în trecut, deoarece la capătul văii începea urcușul și tata mergea în față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
o crizantema Plouă monoton - în cuibul lăstunului pana vrabiei Șoim în picaj - printre munți se înalță fâșii de ceață Un singur salt - pisica prinde-n labă frunza uscată Vecernie - înconjurat de corbi schitul din vale Frunze peste tot - în vârful arinului strigă o cioară
CULORILE TOAMNEI by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83880_a_85205]
-
frumoase, pentru un singur bărbat, având premoniția morții subite a elegantei și desfrânatei cartierului (ce purta numele neînțeles, dar repede acceptat, de Gala), deces presupus, fiindcă vedeau întâlnindu-se pe scara ei în spirală, cu parapet lustruit din lemn de arin, pe un asistent sanitar de la serviciul de ambulanță, care se încrucișa cu un predicator al sâmbetiștilor, ce aveau Casa de rugăciune la răscrucea celor cinci drumuri. Uneori, țațele cele mai perseverente picoteau doborâte, din când în când, de nedormire, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
colectat cereale: fote vrâstate cu florile câmpului, cămăși de borangic galben, ca aurul, ștergare de in, lungi de să înconjuri ograda cu ele, velințe de lână vopsită în zeamă de coajă de stejar și în fiertură de lemn roșu de arin... Profetul cerceta cu ochii mijiți și un chimir bătut în mărgele multicolore, care nu se mai găsesc, de când plecară de la noi, din țară, boierii cei mari și adevărați. Iov se aplecă spre urechea lui Vartolomei: Precis că o să-l ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dus spre a stinge o stea radioasă?” ( M. Eminescu- Mortua est) Inversiunea este figura de stil constând în schimbarea topicii obișnuite a cuvintelor în propoziție sau frază. Exemplu: "Peste vârfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună.” ( M. Eminescu- Peste vârfuri ) "Peste semețele piscuri, Peste câmpiile mute, Gândul poporului meu Se-aude, se-aude, se-aude.” ( A. Blandiana- Doina) Invectiva reprezintă exprimarea violentă, apostrofă necruțătoare la adresa unei persoane etc. Exemplu: " Prea v-ați arătat
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
inaequalis, Hister merdarius). Există și specii care se hrănesc cu seva copacilor (Hister unicolor). Un număr important de histeride sunt prădătoare, atacând adulții sau larvele altor insecte. Saprinus virescens vânează larvele de Phaedon, Hister helluo este întâlnit pe frunzele de arin unde consumă larvele de Agelastica, iar H. pustulosus preferă ouăle de Agrotis. Speciile care trăiesc sub scoarța copacilor sunt ipidiofage, fiind întâlnite în galeriile de ipide (Cylister oblongum). Dintre speciile mirmecofile amintim Aeletes atomarius întâlnită în furnicarele de Lasius brunneus
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
adesea în întregime ștearsă. Marginea anterioară a mezosternului și marginile laterale ale metasternului au câte o bordură. Marginea externă a tibiilor anterioare, mediane și posterioare prezintă 4, respectiv 3 și 2 zimțișori mici. Sub scoarță de stejar, fag, mesteacăn și arin. l=3-4 mm. (Pl. VIII, fig.4 ) 2 Platysoma compressum Herbst (depressum F.) Corpul aplatizat, cu marginile laterale ± paralele, negru-lucios. Antenele și picioarele roșii sau maronii. Măciuca antenelor roșcată. Marginea anterioară a capului concavă. Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cu măciuca roșcată. Stria laterală externă a pronotului ajunge până la jumătatea lui. Suprafața pronotului cuprinsă între striile interioare puternic punctată. Elitrele prezintă 4 strii discale complete, Stria posthumerală este puternic scurtată. Tibiile anterioare cu 3-4 zimțișori ascuțiți. Pe frunzele de arin unde consumă larvele de Aegelastica alni. Numai în Ardeal. l=4,5-6 mm. 6 Hister striola Sahlberg (succicola Thoms.) Stria frontală prezintă o prelungire mediană ascuțită. Mandibulele inegale (fig.102b, pag.140). Corpul de dimensiuni reduse, negru-unicolor. Elitrele cu 4
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 38 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Peste vârfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin, Printre ramuri de arin Melancolic cornul sună. De ce taci, când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn, Pentru mine vre odată? Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet, Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. (Mihai Eminescu, Peste
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
există puține lucrări care se referă la ornitofauna biocenozelor artificiale cuprinzând analiza calitativă și cantitativă a acestora. I. Korodi publică în anul 1960 o lucrare asupra compoziției avifaunei Grădinii Botanice din Cluj. Între 1969-1970, Dan Stănescu studiază ornitofauna Parcului "Sub Arini" din Sibiu, prezentând lista sistematică a 95 de specii de păsări din acest parc, precum și fenologia anuală și calculul valorii indicelui de diversitate și biomasă. În "Studiul preliminar asupra avifaunei Grădinii Botanice din București" apărut în 1994, Andrei Giurginca face
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
justificată a agenților economici, următoarele modificări la licențele eliberate: partenerul extern, țara cumpărătoare, țara plătitoare, țara de destinație sau schimbarea specificației. ... h) Cererile de licență pentru: ... - lamele și frize de parchet din stejar (prelucrate neasamblate); lemn de plop, salcie și arin pentru celuloza, cofraje pentru betoane vor fi însoțite de certificatul de atestare al masei lemnoase și anexă la certificatul de atestare al masei lemnoase. Pentru agenții economici comisionari cererile de licență pentru exportul de produse lemnoase prevăzute la alineatul de
ORDIN nr. 11 din 21 februarie 1997 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116990_a_118319]
-
18, sectorul 1. 64. Glaser Ștefan, născut la 15 decembrie 1956 în localitatea Socond, județul Satu Mare, România, fiul lui Glaser Ștefan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 97422 Schweinfurt, Am Schottlein 4, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Arinului nr. 4, bl. 12, sc. C, ap. 47, județul Satu Mare. 65. Glaser Elisabeth, născută la 27 aprilie 1957 în localitatea Homorodu de Jos, județul Satu Mare, România, fiica lui Bledl Ștefan și Terezia, cu domiciliul actual în Germania, 97422 Schweinfurt, Am
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
Satu Mare. 65. Glaser Elisabeth, născută la 27 aprilie 1957 în localitatea Homorodu de Jos, județul Satu Mare, România, fiica lui Bledl Ștefan și Terezia, cu domiciliul actual în Germania, 97422 Schweinfurt, Am Schottlein 4, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Arinului nr. 4, bl. 12, sc. C, ap. 47, județul Satu Mare. 66. Bolbos Domnița, născută la 9 martie 1972 în localitatea Târlișua, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Fechete Maxim și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91217 Hersbruck, Ambergerstr. 38, cu
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
et. 3, ap. 14, județul Constanța. 617. Marghit Dumitru, născut la 15 mai 1948 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Victor și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 36073 Lenhovda, Longgatan 28, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Arinului nr. 8A, județul Satu Mare. 618. Marghit Florica Doina, născută la 21 martie 1952 în localitatea Acâș, județul Satu Mare, România, fiica lui Arpad și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 36073 Lenhovda, Longgatan 28, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str.
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
nr. 8A, județul Satu Mare. 618. Marghit Florica Doina, născută la 21 martie 1952 în localitatea Acâș, județul Satu Mare, România, fiica lui Arpad și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 36073 Lenhovda, Longgatan 28, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Arinului nr. 8A, județul Satu Mare. 619. Aichele Lucia (Giurginca), născută la 21 octombrie 1941 în localitatea Ogrezeni, județul Ilfov, România, fiica lui Bănică Alexandru și Niculina, cu domiciliul actual în Germania, 76332 Bad Herrenalb, Althofstr. 24, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
nr. 2, județul Sibiu. 206. Marghit Pamela Mariana, născută la 22 mai 1976 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Dumitru și Florica Doina, cu domiciliul actual în Suedia, 36073 Lenhovda, Apoteksg. 6, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Arinului nr. 8 A, județul Satu Mare. 207. Marghit Marius Dumitru, născut la 10 decembrie 1977 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Dumitru și Florica Doina, cu domiciliul actual în Suedia, 36073 Lenhovda, Langg. 28, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
8 A, județul Satu Mare. 207. Marghit Marius Dumitru, născut la 10 decembrie 1977 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Dumitru și Florica Doina, cu domiciliul actual în Suedia, 36073 Lenhovda, Langg. 28, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Arinului nr. 8 A, județul Satu Mare. 208. Marghit Georgeta Adriana, născută la 28 martie 1974 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Dumitru și Florica Doina, cu domiciliul actual în Suedia, 36073 Lenhovda, Langg. 14 A, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
A, județul Satu Mare. 208. Marghit Georgeta Adriana, născută la 28 martie 1974 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Dumitru și Florica Doina, cu domiciliul actual în Suedia, 36073 Lenhovda, Langg. 14 A, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Arinului nr. 8 A, județul Satu Mare. 209. Hogea Gherghița, născută la 1 martie 1953 în localitatea Axintele, județul Ialomița, România, fiica lui Călin și Caterina, cu domiciliul actual în Suedia, 21370 Malmo, Sjobladsv. 29, cu ultimul domiciliu în România, localitatea Sinaia
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
ap. 18, județul Brașov. 348. Pink Marta, născută la 15 iunie 1970 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Gnandt Agoston și Margit cu domiciliul actual în Germania, 97084 Wurzburg, Den Haagerstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str. Arinului nr. 4, județul Satu Mare. 349. Hohn Silviu, născut la 7 iunie 1966 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Bobaru Ștefan și Olimpia, cu domiciliul actual în Germania, 82110 Germering, Luitpoldstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, Str. Tarnovei
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
universalizat echilibrul și seninătatea versului clasic și folclorului, exploatează zona profundă a lexicului românesc” (Tudor Opriș, O generație de perspectivă, în vol. Cântecele arcașului, Antologie de versuri ale generației ’90, București, Editura Scripta, 1994, p. 58): „Veștedă frunză, frunză de-arin / Mult mă despică tăcerea de spin / Veștedă frunză, frunză de vânt / Ce greu îmi vine să nu mai cânt. // Salcie verde, verde de rouă / Lacrima ierbii mă rupe în două / Iederă verde, verde de soc / Veșnic desculță alerg prin noroc
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
cel mai mare briolog român din toate timpurile ne impresiona. Îmi amintesc că în anul al II-lea, am făcut o aplicație în masivul Rarău condusă de profesorul Papp. În prima noapte am fost cazați la niște vile din Dorna Arini, iar a doua zi am pornit cu plutele pe Bistrița până la Chiril, la poalele Rarăului. Călătoria cu plutele a fost ceva de vis și unică în viața mea. Urcușul pe Rarău a fost de pomină. Era prima ascensiune pe un
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
apă îndulcită. Murele fierte în untură, ceaiul de nalbă, coada șoricelului culeasă înainte de Sfântul Gheorghe fiartă înăbușit cu untură de vită, băută de trei ori pe zi, încă pot învinge oftica. Opăreală. Se unge locul cu zeamă de foaie de arin cu făină de cucuruz. Oprirea udului (zăpreala). Se întrebuințează ca fiind cele mai eficiente diuretice, fiertura de pătrunjel și chimen. De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn. Ceapa fiartă se leagă pe pântece. Se bea ridiche fiartă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ud leoarcă pe pământ înghețat, cu brumă groasă. Luându-mi nevasta, copilul și dăsagii, m am amestecat printre iobagii din Streja Cârțișoara. Grea viață, no, ș-acolo. Grea ! Iobagii din Cârțișoara erau siliți să strângă pentru castelul domnesc, muguri de arini, jir, mere pădurețe, alune, hamei. No, și astea le adunam dumineca, peste roboata săptămânii. Muierile torceau toată iarna cânepă, iar vara lână pentru domni. Când grofii cei mari și neguțătorii au zidit o fabrică de sticlă, ne au istovit cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]