1,567 matches
-
cu totul deosebită în breasla plasticienilor timișoreni. Operele ei poartă amprenta unei libertăți explozive, nezăgăzuite, o franchețe și-o exuberanță pe care artista însăși, eroină a unei biografii personale demnă de-un scenariu hollywoodian, le poartă ca pe un blazon aristocratic. Intitulată „Lecția despre cub“ și inspirată de poezia omonimă a lui Nichita Stănescu, lucrarea a fost desemnată câștigătoare a concursului lansat de Fundația Inter-art Triade în 2001. Amplasarea „cubului“ Lindei Saskia Menczel în parcul dominat de monumentul Gheorghe Doja face
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
mâna unei femei? Se fac din ce în ce mai puține complimente? Aveau comuniștii bune maniere? De fapt, la ce sunt bune manierele? Întrebări la care autorul răspunde într-o manieră vivace, cu acuratețe și o detașare benefică de subiect. Observații fine, de la înălțimea aristocratică, prin care ni se demonstrează că bunele maniere nu aparțin doar unei clase sociale elitiste, ci tuturor celor care sunt dispuși să și le însușească. Scrierea e plină de umor și farmec și atrage prin franchețe. Asfa-Wossen Asserate: Bunele maniere
Agenda2005-43-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284345_a_285674]
-
ale comisiilor de specialitate ale C.J.T. , iar membrii Delegației Permanente s-au întrunit în două ședințe. În anul 2004, C.J.T. a organizat două din cele cinci întruniri ale Comisiei Județene Consultative Timiș. ( L. S.) Două piane Maestrul Valentin Gheorghiu, etalon aristocratic al pianisticii românești, va fi, alături de fiica sa, Valentina Gheorghiu, solistul concertului-eveniment al Filarmonicii de Stat Banatul din 11 februarie, ora 19, în sala Colegiului „I. Vidu”. Sub bagheta dirijorului italian Luciano di Martino, orchestra timișoreană va interpreta „Concertul pentru
Agenda2005-07-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283394_a_284723]
-
țară vor putea campa pe gratis în incinta ștrandului. Z. V. Poem și culoare l De Nicolae de Popa Poezia lui Nicolae de Popa nu pare-a fi scrisă de mâna pictorului care poartă același nume, aceeași frunte și același aristocratic fel de-a răsfira timpul ca și cum... un Dumnezeu prezent mereu la datorie (în tura de marți noaptea) are grijă să-l strângă la loc, în căpițe de zile, ca pe fân, ori să... fabrice alt timp, al verbului sau culorii
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
și acesta în palme. Nici măcar nu băgă de seamă sângele care îi țâșni.” Semne ca mărturii ale predestinării, intrigi bine gândite, minciuni și violențe, mistuiri interioare, forțe hipnotice care acționează dincolo de capacitatea de înțelegere a gândirii umane, obsesii patologice, snobism aristocratic, toate converg în crearea unei complexități narative desăvârșite, captivante și de impact asupra cititorilor. Cum era de așteptat, finalul este unul închis, apoteotic, tragic prin excelență, și susține incontestabil mesajul întregului roman. Moartea apare ca o transcendență, o eliberare din
DE MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384526_a_385855]
-
mâine, prieteni veniți să sărbătorească un eveniment, parveniți dornici să fie văzuți în compania unor celebrități efemere, pot fi tot atât de bine personajele unui tablou cu acest subiect. Eroii unui astfel de picturi sunt inevitabil afectați, tratați uneori familiar, alteori pretins aristocratic, dar întotdeauna avertizând discret asupra consecințelor inevitabile și paradoxale ale falselor iluzii ascunse în băutură. O evidentă stratificare socială și o sfidare a convențiilor se traduc în tensiunea trăirii instinctive, într-o posibilă invitație la dialog sau la tăceri grăitoare
ARTIŞTII ŞI BOEMA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384601_a_385930]
-
acestora, ne dezvăluie descendența și statornicia direcției sale în artă. Experiențele neplăcute ale vieții, o anume așteptare pe care o avea față de sine și față de societate, o anume structură interioară mai rebelă și neîngăduitoare față de convenționalismul și moravurile unei societăți aristocratice osificată în ceremonie l-au făcut pe Luchian să nu-și dea voie să recunoască lecții adsorbite în anii de școală sub îndrumarea lui Theodor Aman și să-și declare atașamentul doar față de Nicolae Grigorescu pe care l-a idolatrizat
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
adiaforiei, liniște și livresc, natura naturată și natura naturans. Bonțida este un spatiu circumscris de Illo tempore, un spațiu al libertății întremătoare, unde toate elementele se situează într-o ordine prestabilită. Toposul Bonțidei se instituie într-un tărâm al vrajei aristocratice, unde exorcizările îndepărteaza elementele malefice, ajungând să germineze rostul și nu restul, în așa fel încât arta de a iubi să fie o prezență răvășitoare, desfoliatoare, în concertul zeilor buni.” ( Prof. Univ. Dr. Ion PREDESCU). Cel mai recent volum al
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
-o înainte povestitori mult mai înzestrați, în nepieritoare pagini peste care nu se poate trece. De aceea, căutătura noastră se va opri o clipă asupra colțului rezervat lui Covaliov și nevestei sale unde trona un munte de saltea care cu aristocraticele-i proporții, dădea un aer maiestuos colibei, umplând-o de zgomotele și foșnetele unei familii fericite. în sfârșit, aproape de intrare, erau paiele pentru oaspeți, peste care dânșii se așezară deîndată în această ordine: la perete Barzovie-Vodă, lângă el Cosette, în dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din bătăliile navale etc. Veneau apoi balurile veleitarilor, mici nobili scăpătați, cavaleri fără portofoliu, curtezane aspirante și alții. N-aveau petrecerile acestea strălucirea celor dintâi, dar se remarcau totuși printr-o bună aprovizionare și o nesilită veselie scutită de canoane aristocratice. Urmau balurile breslașilor și, în fine, balurile prostimii, gorzoviglie, adică „chefuri” sau „băute”. Spre deosebire de celelalte, balurile prostimii, din cauza unei surde și permanente înfruntări cu clerul, se desfășurau și lunea și vinerea. Vom trece peste plimbările pe chei, aceleași aici ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de cărbune. Am examinat-o la lumina unei lămpi. În fotografie se putea vedea o pereche de tineri zîmbind spre aparat. El nu părea să fi avut mai mult de șaptesprezece sau optsprezece ani, părul deschis la culoare și trăsături aristocratice, fragile. Ea părea poate ceva mai mică decît el, cu un an sau doi, cel mult. Avea un ten palid și un chip dăltuit, Încadrat de un păr negru, scurt, care accentua o privire vrăjită, Îmbătată de veselie. El o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cu șosete liliachii și o batistă tivită cu violet ițindu-i-se din buzunarul de la piept. Mai mult decât atât, Își elaborase o filosofie proprie, un cod de comportament care, În măsura În care i se poate da un nume, era un fel de egocentrism aristocratic. Își dăduse seama că principalele sale interese erau strâns legate de interesele unei anumite persoane variabile, schimbătoare, a cărei etichetă, purtată cu scopul ca trecutul să poată fi identificat oricând cu ea, era Amory Blaine. Amory se socotea un tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și eu cândva, și toți tinerii de la Yale poartă tricouri largi, albastre, și fumează pipă. Monsignor a chicotit. — Știi, și eu fac parte dintre ultimii. — O, dar dumneavoastră sunteți cu totul altfel! Îmi imaginez că Princeton este trândavă, arătoasă și aristocratică - știți, asemenea unei zile de primăvară. Harvard Îmi pare o chestiune de interior... — Iar Yale este ca luna noiembrie, Înviorătoare și plină de energie, a Încheiat Monsignor comparația. — Așa cum spuneți. Au alunecat rapid Într-o intimitate din care nu aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
capătul pârghiei În sistem se găseau multe lucruri menite să deștepte un Machiavelli ce dormita În el. Cluburile studenților seniori, În legătură cu care, vara trecută, Îl descususe pe un absolvent care se lăsase cam greu, Îi excitau imaginația: Ivy, detașat și aristocratic de-ți lua piuitul; Cottage, un amestec impresionant de aventurieri grozavi și craidoni bine Îmbrăcați; Tiger Inn, cu membri atletici, spătoși, revitalizat de perfecționarea onestă a standardelor din școala pregătitoare; Cap and Gown, antialcoolic, ușor religios și influent din punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi filosofi,? Să nu uităm originea aristocratică a lui Platon, ea explică multe lucruri, dar mai ales disprețul față de sofiștii care cer să li se plătescă lecțiile. într-adevăr, aproape toți provin din clasa de mijloc și niciunul nu dispune, asemeni lui Platon, de venituri familiale care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
vorba de Lucius Calpurnius Piso, consul în anul 58, socrul lui Cezar însuși. Nu se cunoaște numele arhitectului, dar locul exprimă o prietenie dintre un filosof și un proprietar bogat care se întâmpla să fie și om politic. în mediile aristocratice romane, această complicitate dintre un gânditor și un om de acțiune, un cărturar și o personalitate angajată în treburile cetății, ține de o adevărată tradiție. Consultant privat, negociator, gânditorul nu-și precupețește sfaturile nici în ce privește existența, nici într-ale politicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
că Aristotel are dreptate în tragica lui constatare despre prietenie... Căci Lucrețiu scrie aceste mii de versuri numai pentru Memmius, Caius Memmius Gemellus, copleșit de favorurile zeiței Venus, dacă e să-l credem pe filosof. Ilustru descendent al unei familii aristocratice, interpelat de vreo douăsprezece ori în text - de unsprezece ori, ca să fim exacți -, binecuvântat o dată cu epitetul „glorios” îca și Venus și Epicur!), personajul pare cu toate acestea să fi fost oricum, numai glorios nu... Pentru că Lucrețiu se face luntre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
rânduri, mai nimic din punct de vedere cantitativ, dar o mină de aur pentru potențialitățile calitative: Diogene enunță aici posibilitatea unei utopii epicuriene, un fel de Grădină lărgită la dimensiunile universulului... O anti-Republica platoniciană, desigur, pentru că este departe de fantasma aristocratică, militară și războinică a lui Platon, dar, în același timp, o propunere politică gândită ca putându-se extinde la totalitatea teritoriilor locuite: tabloul acestei societăți ideale seamănă adesea cu descrierile făcute de Lucrețiu - Diogene din Oenanda le-a putut cunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
să te cunosc într-adevăr devenisem cam comod și prea încrezător în “succesul meu.. Toate le gândisem fulger, insă te urmăream, făcuserăm comandă și salutaserăm multă lume, deoarece eram f.cunoscuti de atunci, toți te iubeau, placandu-le stilul tău aristocratic, nobil, regal.. M-am scuzat și-am plecat..bine inițial la toaletă, dar apoi m-ai văzut cum am vorbit cu ospătarul nostru.. M-oi fi dat de gol? Însă, mi-am continuat drumul. După un timp m-am întors
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
în captarea frumuseții și erotismului modelului. Istoria artei ne oferă un lung discurs pe această temă. Paleta cromatică s-a schimbat și ea în raport cu moda și cu gustul dominant, căci pielea participă la identitatea socială a persoanei. Există o piele aristocratică și una plebee, o piele tânără și o altă bătrână, o piele feminină și o alta masculină, toate acestea într-o gamă enormă de varietăți. Într-un tablou întitulat Cupidon îndoindu-și arcul, c. 1533-1534, Parmigianino înfățișează un adolescent ce-
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
de-a rândul, pielea a trebuit să fie ascunsă, pentru că revela, simbolic, păcatul, dar și rușinea diferenței sexuale a ființei umane simțită în fața Creatorului. Până și degetele de la picioare trebuiau, cu câteva secole în urmă, ascunse, mai ales în familiile aristocratice. Și astăzi apare uneori un sentiment de stânjenire atunci când bluza ne iese din pantaloni când ne aplecăm sau când coapsele arată mai mult decât trebuie să se vadă sub fustă. Dezvelirea brusă, accidentală, provocă râsete, chicoteli, o stare de agitație
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
fierbinte și rapidă în venele ei, acum amorțite de eșecuri. - Bună! O sărută pe obraz, ca o bună și veche cunoștință. Însoțitoarea lui, o salută și ea, amabilă. E o fată care pare mult mai mare, cu o ușoară mină aristocratică, ținându-și de braț, posesivă, partenerul. Dora zâmbește mai larg. Își aduce aminte că Marcel o vâna prin pauze, că le făcea plăcere să stea de povești împreună și, dacă n-ar fi fost cu doi ani mai mare decât
REVELION de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362406_a_363735]
-
Literatura > Fragmente > GHEIȘELE DIN KYOTO - FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ȘTIINȚIFICE ÎN AFARA EUROPEI” Autor: Dan Mihai Ștefănescu Publicat în: Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului 19 iunie 1999. Kyoto-ul cochet și aristocratic ne întâmpină cu o ploaie torențială, dar barza chioară are noroc că în autobuzul de transfer de la Osaka se găsesc și umbrele pentru oaspeți! Vizităm mai întâi templul Ryoanji, care are o grădină tipic japoneză: un podeț deasupra lacului cu
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
pe un stativ pliabil).... II. GHEIȘELE DIN KYOTO - FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ȘTIINȚIFICE ÎN AFARA EUROPEI”, de Dan Mihai Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016. 19 iunie 1999. Kyoto-ul cochet și aristocratic ne întâmpină cu o ploaie torențială, dar barza chioară are noroc că în autobuzul de transfer de la Osaka se găsesc și umbrele pentru oaspeți! Vizităm mai întâi templul Ryoanji, care are o grădină tipic japoneză: un podeț deasupra lacului cu
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
de pictorul și grădinarul Soami pe la anul 1500! Este o platformă dreptunghiulară, cu laturi de 10 și 30 de metri, acoperită cu pietriș alb, ingenios “greblat”, o suprafață complet lipsită de ... Citește mai mult 19 iunie 1999. Kyoto-ul cochet și aristocratic ne întâmpină cu o ploaie torențială, dar barza chioară are noroc că în autobuzul de transfer de la Osaka se găsesc și umbrele pentru oaspeți! Vizităm mai întâi templul Ryoanji, care are o grădină tipic japoneză: un podeț deasupra lacului cu
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]