470 matches
-
de oameni cu 3370 tunuri (zi una mie trei sute șaptezeci). Ce avea a le opune Alexandru I al Rusiei? Barclay de Tolly stătea la Vilna cu 112000 de oameni, având a se împotrivi la peste de jumătatea de milion a armiei celei mari, comandată în prima linie de însuși Napoleon I. {EminescuOpX 69} În momentul acesta Rusia avea 53000 de oameni sub Cutusof în Moldova, cari-i trebuiau ca aerul pentru a nu fi înădușită și înecată de precumpănirea puterii lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe atunci armata lui Kutusof povestesc că, demersurile forțate, bieții soldați cădeau în șanțurile drumurilor de țară și pe paveaua de lemn a Iașilor și, cu toată cumplita grabă, i-a trebuit patru luni ca să ajungă în fața aripei drepte a armiei împăratului francez; în fața corpului auxiliar de 34000 de austriaci de sub generalul Seliwarzemberg. Noi am spus-o încă în cel dîntîi articoli că Anglia au stăruit pentru încheierea acestei păci, că ea a silit pe sultan s-o iscălească. O flotă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întregi până în momentul reducerii. Și toate acestea pentru ce? Spre a se arăta slugarnici și supuși puterii vecine, pe care o batjocoriseră la Mazar Pașa, pentru ca îndată ce au venit la putere să-i facă cele mai mari concesiuni. Căci, îndată ce armiile rusești au început a lua fața pământului românesc pe tălpile lor, decanul ziaristicei liberale afirma că valoarea rublei e științific stabilită la 4 franci și nimeni să nu ducă grijă, căci reacția face din rublă numai o armă de opoziție
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe 3 și jumătate franci, iar pentru restul pieții era tinichea, încît cine avea poli imperiali de aur bea și mânca, iar cine nu se uita și răbda. Asta s-a întîmplat cele dîntîi două, trei zile după intrarea glorioaselor armii în țară, adecă până în momentul în care s-a obștit carte domnească în toată țara prin care se dispunea altfel. Cu un cuvânt generalității nu i se putea impune nimic de către ruși și nici i s-a impus. Cine a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
perchizițiile, cu tot jaful, cu toate cele 56 milioane franci cheltuite pentru a pierde o provincie, cu toate miile de oameni stinși prin foame, frig și glonți, elementele pozitive, conservatoare ale țării au rămas liniștite, căci era în țară o armie străină, aliată cu demagogia noastră: un îndoit pericol. Dar ia să fi fost conservatorii la guvern în vremea războiului ruso-turcesc! Aveam la Pitești una republică. Prezident d. I. Brătianu. Aveam la Ploiești o a doua republică. Prezident Stan Popescu. La
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru ca să ni se permită de a respira. Noi, cari am văzut că purtarea d-lui Brătianu în toate ocaziile se împrumută minunat la o cheie oarecare - aceea a politicei panslaviste - repetăm: Căile Stroussberg trebuiau votate, coûte que coûte, pentru transportarea armiei împărătești la marginea Dunării; podul peste Dunăre se va face, coûte que coûte pentru a uni slavii de sud cu cei de nord prin locul predilect al migrațiunilor din toți timpii, pe la vadul lui Isac, prin Seythia minor. Cu toate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu exterminarea acestora, sunt invocate motive psihologice, majoritatea orbitând în jurul dorinței de răzbunare. Albineț, de exemplu, afirmă că Traian nu putu uita cruzimile comise de daci în timpul războiului, această memorie a ororilor fiind cea care l-a determinat să trimită "armie în toate părțile, ca pretutindene pe unde vor afla Daci să-i omoare. Prin așa măsuri, cea mai mare parte de Daci s-au stârpit, o parte s-au disțerat la Rocsolani, alta s-au ascuns prin munți și păduri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui imperiu. Fig.29 - O gravură în lemn apărută într-o lucrare tipărită la Leipzig, în 1574, reprezentând pe un erudit astrolog-alchimist, care ține în mână o clepsidră. Acesta își împarte timpul: ziua între retorte și alambicuri, iar noaptea între armile și tabele de poziții ale planetelor. Poate mai mult ca oricare țară, Italia a fost inoculată de virusul tuturor practicilor oculte și interzise, iar când Renașterea le-a scos la lumină din cotloanele în care erau ascunse de secole întregi
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
unic la Cluj-Napoca la 1 decembrie 1995, editată de societatea culturală omonimă. Redactori: Ionuț Țene, Bogdan Pletea, Horia Muntenuș. Articole consacrate riturilor religioase ale dacilor semnează G. D. Iscru (Considerații privind locul și rolul geto-dacilor în etnografia românească), Ionuț Țene (Armia lui Zalmoxis), Petre Popescu-Gogan ( Dacă este adevărat...), Teohar Mihadaș (Burebista), Vasile Lovinescu (Omul universal), Horia Muntenuș (Zalmoxis sau Celebrarea luminii, Mărturisirea, Zalmoxianismul funciar din dramaturgia lui Lucian Blaga), Daniel Hoblea (Încreștinarea dacilor). Mai colaborează I. V. Bădică, Nicolae Georgescu, Vasile
ZALMOXIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290691_a_292020]
-
a scos numai aracii. Despre regi, despre regine, A-negrit destule pagini, A scos țarini din paragini Și castele din ruine. A înconjurat Ceahlăul Ca inelul lui Saturn Și-a trecut apoi pârăul, Devenind mai taciturn. A intrat direct sub armii Cu alean și planuri noi, Dar l-au încolțit jandarmii Ca pe banda lui Coroi. Curajos, dar și prudent, Singur și-a zidit cetate: Peste tot și peste toate A pus Porți de Orient. Nici furtuna nu-l înfrânge, Nu
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]
-
pe care alți locuitori ai acestor meleaguri subcarpatice l-au făcut În calea invadatorilor feluriți și prădalnici; pe văi În sus, tot mai sus, pierzându-se În munții și pădurile inaccesibile, contemplând jos, În vale, șarpele trupelor și mașinilor acelei armii compuse din atâtea și atâtea popoare asiatice, buimăciți și beți ei Înșiși de Înaintarea lor fără sfârșit În ținuturi exotice, europene, dând frâu liber instinctelor și reflexelor pe care orice armată „de tip medieval!” le arată, după ce se pleacă În fața
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
literară, cea de a doua urmând mai departe firul evenimentelor istorice, spre a ilustra perenitatea argumentării eminesciene, de certă actualitate. Astfel aflăm că Țarul avea pregătit decretul de alipire la Rusia a ambelor principate încă în 1877, din momentul intrării armiei "rossiene" spre a coborî către Dunăre și doar imprevizibilul desfășurării ulterioare a evenimentelor din războiul ruso-româno-turc a împiedicat râvnita instalare a granițelor "naturale" imperiale la poale de Carpați. Pe baricadele de la " Timpul" combătea Eminescu, "în numele adevărului și al limbii": "Însuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de Poitiers, nu s-ar fi născut nici o descendență). În 1234, cînd Ludovic IX, devenit major, își asumă personal răspunderile puterii (împărțită, încă, cu mama sa), situația este aproape restabilită, iar, în 1241, el se află chiar în fruntea unei armie care îl pune pe fugă, lîngă Saintes, pe regele Angliei, Henric III, debarcat în Franța pentru a susține revolta contelui de la Marche. Joinville ne-a lăsat împăratului Ludovic cel Sfînt imaginea unui suveran înzestrat cu cele mai rare virtuți morale
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cu exterminarea acestora, sunt invocate motive psihologice, majoritatea orbitând în jurul dorinței de răzbunare. Albineț, de exemplu, afirmă că Traian nu putu uita cruzimile comise de daci în timpul războiului, această memorie a ororilor fiind cea care l-a determinat să trimită "armie în toate părțile, ca pretutindene pe unde vor afla Daci să-i omoare. Prin așa măsuri, cea mai mare parte de Daci s-au stârpit, o parte s-au disțerat la Rocsolani, alta s-au ascuns prin munți și păduri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cei dintâi s-au fost plecat Chiar CRIȘANA cea mezină și frățâne-său, BANAT, Și-n scurt timp barbarul crâncen trece sângeros în iureș Peste ARDEAL, feciorul mare, și mezinul MARAMUREȘ... Și-ăstă fu doar începutul, scurtă vreme mai apoi, Alte armii sângeroase vin din miazăzi puhoi Tot barbari de-același sânge și de aceeași seminție, Iau DOBROGEA, mijlocia, ce căzu și ea-n robie... Du-te vreme, vino vreme, au trecut așa mulți ani, La hotarele rămase, se iviră alți dușmani
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
carte de cugetări în anno domini 2009 este de-a dreptul act de curaj. Mai întâi, fiindcă intri într-un spațiu concurențial ilustrat de numele consacrate ale unor "monștri sacri", de la Rochefoucault la Oscar Wilde, de la Shakespeare la Churchill, plus armia contemporanilor. Și abia aici e aici! Cum "nu e om să nu fi scris o poezie", tot așa nu-i român care să nu creadă că-i capabil să acceadă la esențele tari (păstrate în sticluțe mici) ale mini-sintezei filosofice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
celui de al doilea deceniu al secolului al XIX-lea, cărturarii din Moldova și Muntenia încep să ia inițiativă. Profitând de faptul că la Iași apărea în decursul lunii mai a anului 1829 o foaie volantă cu titlul "Novitale de la armie", având scopul de a informa publicul despre operațiunile armatelor rusești, Gh. Asachi care era implicat în apariția acestor foițe, fiind bun cunoscător al limbii ruse, anunța din partea redacției pe eventualii "prenumeranți" că va scoate o gazetă "fără sminteală", de la 1
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
începutul celei mai devastatoare conflagrații a secolului precedent, Polonia era în 1945 statul est-european cel mai devastat, atât din punct de vedere material, cât și uman (Brogan: 1990, 52). Insurecția populară împotriva ocupației naziste a condus la crearea Armatei Teritoriale (Armia Krajova). Decimarea acesteia în 1944 în Varșovia de către Wermacht a fost urmărită pasiv de unitățile Armatei Roșii staționate de cealaltă parte a fluviului Vistula; Stalin a considerat că trupele sale nu au nici un interes să își sporească inutil pierderile și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
trasarea acestor granițe pentru a accentua subordonarea Poloniei comuniste față de Kremlin: o eventuală resurgență a unei Germanii resentimentare și agresive nu ar mai fi fost abordată adecvat de acum încolo decât cu ajutor sovietic (Soulet: 2008, 54). În aceste condiții, Armia Krajova "este practic desființată. Unii dintre membrii săi formează o clandestinitate anticomunistă; alții se alătură comuniștilor; majoritatea renunță la luptă, mulțumiți că au scăpat cu viață" (Andrew, Gordievski: 1994, 246). Perceput ca insuficient devotat cauzei revoluției mondiale, având Moscova drept
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
frică, fiindcă de te vedea și nu-i plăcea de tine... Dacă nu i-ar fi plăcut de tata, scotea pistolul și-l Împușca pe loc. Și se mai ascundea... a muncit foarte puțin. Și, În fine, a venit Krasnaia Armia. Noi așa o așteptam! Să vină rușii și să ne elibereze - și așa a și fost. Au venit rușii și ne-au eliberat. Dar i-au luat pe bărbații Încă tineri cu ei. Tata avea În jur de 40 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și să apărăm zidul cu întărirea strigării: Iisuse, miluiește-mă! Iisuse, izbăvește-mă din mâna vrăjmașului! Amin. * Am pus la începutul pasajului despre studenți cuvintele de satisfacție ale Sfântului Ioan Teologul pentru că într-adevăr studenții legionari au biruit în final armiile vrăjmașe, văzute și nevăzute, iar Cuvântul lui Dumnezeu a rămas în ei și a lucrat ca o sabie de biruință. Dumnezeu știa gândul pentru care se angajaseră în luptă și nu i-a lăsat morți pe câmpul de bătălie, în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ministriloru de către Hospodaru sau de către Adunare și va judeca fără apelu. Articolul 42 Oștirile regulate aflate acumu în ființă în ambele Principate voru priimi o organidatie identică spre a putea la trebuința să se unească și să formede o singură armie. Se va face pentru acesta o lege comună. Afară de acesta se va face pe totu anul inspecția oștirilor ambeloru Principate de către inspectorii generali numiți în toți anii, cindu de unu Hospodaru cindu de cel-l-altu. Acești inspectori voru fi însărcinați a
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
ambeloru Principate de către inspectorii generali numiți în toți anii, cindu de unu Hospodaru cindu de cel-l-altu. Acești inspectori voru fi însărcinați a veghia asupra întregii esecutari a dispoditiilor menite de a păstra ostiriloru tote caracterurile de două corpuri ale acelesi armii. Tifra ostiriloru regulate hotărîtă de regulamentulu organicu, nu se va putea mări mai multu de catu de o a treia parte fără o mai inteiu înțelegerecu Curtea Suzerana. Articolul 43 Oștirile trebuie să se adune de căte ori siguranță din
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
pentru referate științifice) · 2005/2006 - 10 premii județene ( 1 premiu " Einstein"; 1 premiu "Edison" ; 2 premii "Procopiu "și trei premii naționale CONCURSURI SPORTIVE Nume și prenume elev Cadru didactic coordonator Concursul/Competiția Premiul obținut 1. Mladinovici Silvian George Vasilescu Roxana "Armia Română între ieri și mâine" I 2. Echipa de baschet Moisii Maria Campionatul Sportiv Mangalia, Ediția a II -a Loc I 3. Echipa de fotbal Moisii Maria Campionatul Sportiv Mangalia, Ediția a II -a Loc. III 4. Curti Ferdin Niculae
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Locul III 1 2 Nr. de sportivi promovați în anul 2006 la secții și cluburi de performanță 2 48 Rezultate 2010-2011 Nr. crt. Nume și prenume elev Cadru didactic coordonator Concursul/Competiția Premiul obținut 1. Mladinovici Silvian George Vasilescu Roxana “Armia Română între ieri și mâine” I 2. Echipa de baschet Moisii Maria Campionatul Sportiv Mangalia, Ediția a II -a Loc I 3. Echipa de fotbal Moisii Maria Campionatul Sportiv Mangalia, Ediția a II -a Loc. III 4. Curti Ferdin Niculae
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]