760 matches
-
situația de a se angaja (vine cu ceva) și trebuie să fie acceptat de către celelalte state contractante; în speță, trebuie să aibă un segment din cursul de apă cu privire la care se convine reglementarea respectivă; în caz contrar, înseamnă că își arogă drepturi pe care nu le are, dar pretinde cu aroganță și dictatorial, un drept de control asupra celorlalte state, pe care le tratează a fi vasale și le știrbește suveranitatea. Participând la ea statele dunărene, Convenția de la Belgrad nu devine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nici un chef în Hogg, pe East Sixty-Fifth Street. Din câte spun ei, s-au obișnuit cu clasa întâi mult mai repede ca mine. În cazul ăsta, clasa întâi a devenit simbolul mârlanului cu bani și în permanentă mișcare - fii dezagreabil, arogă-ți totul ca pe un drept al omului. Taticule, mi-aș dori să am stilul lor. Cecil Sleep, Micky Obbs și Dean Spares sunt așteptați să vină mâine. Scenografii și costumierii, băiatul cu clachetele și bufetiera, omul cu țigările și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
încoace și-ncolo printre ele. Era o priveliște hipnotică. Ignatius spunea: Aspectul care-mi place mai presus de toate în K este absența oamenilor de știință. întotdeauna mi s-a părut rușinos faptul că niște amărâți de tehnologi și-au arogat dreptul de a fi numiți astfel: oameni de știință, oameni ai cunoașterii. în absența lor, știința s-a întors la paznicii săi adevărați: învățații, gânditorii, teoreticienii abstractului, așa ca mine. Totuși absența tehnocratului nu înseamnă o întoarcere la superstiție, dragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
din gură, cum exploda țeasta din pricina creierilor fierți... Mă sperie - și-ți mărturisesc asta abia acum când, chiar dacă vei simți nevoia să râzi de mine, eu n-am să fiu prin preajmă ca să mă urzice zâmbetul de primată ce-și arogă mult mai multă inteligență decât ar fi posibil să Înceapă sub frunticica cea teșită - mă sperie, zic, gândul de a fi băgat Într-un lădoi de scândură la doi metri sub nivelul solului, Înconjurat de pământ greu, umed și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
datorită intrării noastre în Uniunea Europeană. Cine ar fi crezut că regimul totalitar comunist se va destrăma, fără să se tragă măcar un foc de armă! Atât de mult se înstăpânise regimul draconic al lui Ceaușescu și atât de mult își aroga Rusia veleități de primă putere pe plan mondial, încât era foarte greu să crezi într-o posibilitate de schimbare a situației internaționale!!... Cu ani în urmă, informat de forța de rezistență și împotrivire a bisericii catolice cu noul papă polonez
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
era desenată și podeaua camerei de bloc, cu un Crist în cărbune roșiatic... În atelierul ăsta Tonia îmi ținea pe întuneric prelegeri puțin desuete, despre ierburile lui Baudelaire sau Caligramele lui Apollinaire, sau îmi ilustra obiceiul ei de a-și aroga orice spațiu în care i se întâmplase să pătrundă, descălțându-se afară în fața ușii, dănțuind în picioarele goale pe covorul moale sau pe dușumeaua cretoasă, ritual pe care l-a repetat de zeci de ori în camera mea, cu felinarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
e mai mult decât ar vrea el s-o facă să creadă. Încă-i tânără și arată bine și n-ar fi nimic pentru ea ca să-și refacă viața. S-a săturat până peste cap de un linge-blide care-și arogă niște drepturi asupra ei, drepturi de stăpân, el, care nici măcar soț... N-ar fi mare lucru ca să-și pună mintea să-l dea în judecată... Păi, cu ce drept dă în ea, și iar își aminti și-i aminti și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Turma asta, Rafaele, e foarte posibil ca mai multe femei să fie mai ușor de strunit decât mai puține... Dar una singură? Faci ce faci și te duci iar cu gândul la ceva ca o nevastă, o femeie care își arogă niște drepturi de proprietară și care-i posedată de tentația de a-și domina și manipula soțul, folosindu-se de tertipuri josnice. Asta ca să știi la ce te aștepți în caz că Poligamia este totuși o soluție, care îl poate proteja pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
toată Rusia” și îi asigura pe moldoveni de integritatea țării lor, dar numai „ca aparținând imperiului și maiestății împărătești”. Se contura planul de împărțire a Moldovei, de a separa Basarabia de restul teritoriului, într-o posesiune aparte. Țarismul, care își aroga dreptul de protecție a creștinilor din Imperiul Otoman, se considera succesor al sultanului în problema basarabeană; în cazul unei nereușite imediate, diplomații ruși erau preocupați de formularea unui nou statut internațional al Basarabiei, ca și cum ar fi fost o provincie separată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acceptat astăzi de parlament și oamenii de stat, europeni: că orice națiune are dreptul de a-și hotărî soarta și viitorul. Este ciudat faptul că Ucraina, care ea însăși își datorează actuala existență numai proclamării acestui principiu, poate să-și aroge dreptul de a nu permite aplicarea lui la Basarabia. Republica democratică nu poate urma exemplul politicii imperialiste a Rusiei țariste, care consta în a nega micilor națiuni orice drept pe care ea nu-l considera conform intereselor sale și prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
al compasiunii își urmează poteca astrală neatins de tentacolele mândriei atemporale. Pasul său spre transcendent străpunge selenar apăsarea nopții imanentului descoperind umanității sacralitatea izbăvitoare a spiritului. Întâlnirea cu răutatea celulalt implică o ciocnire opozitivă în care negativitatea opresivă își poate aroga o formă deschisă a demersului său incisiv sau una înșelătoare, vicleană. Acest chip viclean al răutății se concretizează prin amorful srtident și bufonic al măștii interpuse chipului autentic. O astfel de mască poate înșela vigilența de suprafață a unei conștiințe
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
un eu fără adeziunea sa, survenit pe fondul unei constrângeri insistente, este o survenire străină individualității solicitate astfel. Eul nu acționează aici în numele ci în pofida voinței sale. Delimitându-se de un act în care nu se reflectă, el nu își arogă nici responsabilitatea consecințelor ultime ale acestuia. Se poate evoca și în cazul apropierii demonice cazul unei constrângeri a eului împotriva opțiunilor interiorității sale? Demonul obligă la gândul, trăirea și acțiunea negativă pe cel în preajma căruia și-a ancorat prezența malefică
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
proiectează conștiința îndurerată. Cotidianul nu-și poate împiedica alergarea rătăcitoare de asemenea străfulgerări revelatorii în bezna naivității mundane aparițiile stelare fiind agonice sfâșieri ce trebuie controlate. Reacțiile individuale în raport cu suferința unui semen pot fi diferite dar perspectiva cotidianului social își arogă atitudinea unică de ocrotire a sinelui, de adăpostire în propria sferă dinamică ce-și consolidează constant evoluția sub semnul banalității agitate și-al artificialului de entuziasme puerile. Acest complex existențial nu poate fi primejduit de vârtejuri metafizice ce absorb ființa
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a Divinității, un fond imprimat decisiv cu prezența și acțiunea zeului ce sustrage temporalului elementele ce și le asumă epifanic. Așadar, funcționalitatea relicvelor-mărturii în aria templului este împlinită atunci când sfințenia pe care ele o poartă determină spiritul credinciosului să-și aroge statutul de relicvă-mărturie supremă a Divinului, o relicvă-mărturie non-materială, conștientă de sine, așezată paradigmatic și supra-istoric între voluptatea tentației ucigătoare și copleșitoarea ascensiune spre mântuire. Locațiile în care se concentrează împlinirea ritualului, desfășurarea amplă și cromatică a scenelor picturale, postularea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Există nenumărate reproșuri ce ți s-ar putea aduce... insistă Sophie. De pildă, văzându-ți de mai multe ori comportarea, m-am întrebat : oare de ce acest domn se străduiește într-atât să-și mulțumească toți cunoscuții ? Ce rost are să-ți arogi obligații pentru persoane față de care nu ești îndatorat ? Și, în schimb, ești în defect față de cei care... Sophie își face vânt cu evantaiul și privește ușor încruntată stampa lui Rubens cu fiicele lui Leucip, de parcă acolo s-ar afla misterul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de bun, păstra, probabil, în mintea lui, un grăunte de irațională superioritate, în timp ce în mintea nepoatei sale Anthea, nu exista nici urmă de așa ceva. La noi, snobismul era mai curând de natură intelectuală și morală decât socială. Anumite grupuri își arogau calitatea de arbitri și judecători în chestiuni de superioritate culturală și morală. În ce privește asemenea lucruri, exista o atmosferă de „liberă inițiativă“. Mai erau, desigur, membri din vechea școală „Victoria Park“, care se fereau de orice schimbare și se mențineau într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
foarte buni și fiecare dintre ei aduce tandrețe, bucurie și înțelepciune în viața celuilalt. Contrar așteptărilor lui Emma, Pearl se înțelege de minune cu mama lui, și amândouă discută la nesfârșit despre el. Pearl a fost convinsă (și aici îmi arog și eu un merit) că nu e prea târziu ca să-și desăvârșească educația și, în această privință, se bucură de cele mai bune sfaturi. Din fericire, economiile ei din vremea când era „câine de pază“ îi îngăduie să-și petreacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
moralitate a "doamnelor de caritate" care vor să facă mereu bine altora plecând de la o concepție a binelui edictată a priori. Mentalitate pe care o regăsim în toate colonialismele și în diverse forme de imperialisme, sociale sau politice, ce-și arogă, ipocrit, sentimente nobile. De fapt rezultată, în linie directă, din resentiment 62. Ura de sine și ura lumii sunt înrudite. A vedea peste tot "mizeria lumii" sau a stigmatiza, aici sau acolo, o "axă a răului" este, de facto, consecința
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
răspunde: - Doamne Părinte Atoatecreator, / mai ia mi, / mai rupe-mi câteva coaste, / de asemenea modelându le... Chî, chî... / - Și ce-ai dori tu să fac / din ele?... - O matrioșkă, Doamne... În altă parte, invocând-o pe Diana, zeița vânătorii, își arogă statutul de câine între câinii ei, poate / câinele cel mai câine / de pază / și de iubire și o proclamă zeiță / a iubirii / iță. Alteori, spre mit se poate pleca dinspre faptul mărunt, cotidian: de exemplu, o Ană - alt liant, între
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
decela, de asemenea, perceperea omului-palimpsest, mai ales la confluența dintre viața de până atunci și senectute, când caută, fără să mărturisească, un argument care să-l determine să accepte, totuși, această etapă, chiar dacă nu cu înțelepciunea pe care și-o arogă, cel puțin teoretic, vârsta, măcar cu puterea de a o traversa demn, însă fără să conștientizeze prea mult continuul declin al ființei, ca și când ar purta un șal să-ți acopere / cât de cât gândurile. Dezamăgirea și revolta sunt corolarul etapei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
că, atât cât va trăi, să le aibă în stăpânirea sa ca să se hrănească. Și când o va chema Domnul și se va odihni să fie stăpân al celor două prăvălii Sfântul Mormânt”... ― Nu știu cum să spun, părinte, da’ patriarhul își arogă tot felul de funcții și atribuții, care n-ar fi toate de rangul lui. ― Care ar fi atribuția ce nu-i de rangul lui? ― Adeverirea privind dorința “catigumenei Socolei, doamna Martha monahia” ca să aibă în stăpânire cele două dughene până la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că singura realitate de care trebuie să ținem seama este că un om, un criminal, a ridicat viața altui om, unei victime. Și pe urmă o crimă este ea însăși un proces. E adevărat, un proces în care criminalul își arogă singur rolul de instanță care condamnă la moarte, dar un proces. Hotărârea de a omorî este ca o sentință. Iar criminalul trece la executarea acestei sentințe. Oare nu avea victima anumite circumstanțe atenuante de care acuzata, în rolul de instanță
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
a lua personal politica în mână și din păstori să se transforme în călăuze politice. Într-adevăr, problema cea mai concretă în fața căreia păstorii se află în continuu este tocmai aceasta: cum putem fi realiști și practici, fără a ne aroga o competență politică ce nu ne privește? Am putea spune și așa: Era vorba despre problema unei laicități pozitive, practicată și interpretată în mod just” (BENEDETTO XVI, Discorso alla Curia romana, în L'Osservatore Romano, 21-22 decembrie 2009, p. 6
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
fel de concurență sinucigașă care avea în subtextul ei și o corigență morală, culmea chiar în acele medii care clamau primordialitatea eticului în actul politic. Problema morală era că intelectualitatea angajată s-a comportat ca și cum ar fi fost un partid, arogându-și o superioritate fără temei, aceea a neutralității partinice. De aceea, în ce mă privește, în momentul în care am simțit că asemenea lucruri nu sunt corecte etic am consimțit să susțin înființarea unui partid care a fost să fie
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
peste secole, Hipazia se vede pe sine ca reîntruchiparea celei care a fost ultimul apărător al barocului păgân în fața asaltului religiei creștine, celebra Hipatia. Puntea dintre lumi este asigurată de închipuirea Hipaziei, iar vocația pe care apariția feminină și-o arogă este aceea de custode al comorii căutate și de Corto. Aflată în umbră, seducând pe bărbații ce devin instrumente ale voinței ei, Hipazia este arhitectul unei urzeli care se sfârșește odată cu focul care îi consumă casa și o face să
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]