2,842,792 matches
-
George Pruteanu Articolul lui Alex. Ștefănescu, din nr. 38, al cărui titlu îl parafrazez, era efectiv un articol frumos, un articol emoționant. Totuși, la rece, vederile mele sunt altele. Îl rog pe cititor să aibă bunătatea de a le cumpăni. Scriu cu î din i... ... Pentru că inițiativa Academiei, din 17 februarie 1993, prin care s-a reintrodus în
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
George Pruteanu Articolul lui Alex. Ștefănescu, din nr. 38, al cărui titlu îl parafrazez, era efectiv un articol frumos, un articol emoționant. Totuși, la rece, vederile mele sunt altele. Îl rog pe cititor să aibă bunătatea de a le cumpăni. Scriu cu î din i... ... Pentru că inițiativa Academiei, din 17 februarie 1993, prin care s-a reintrodus în ortografia românească litera
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
cel care semnează Cronicar Junior în Cuvîntul. Cronicarul Junior uită să ne spună de ce Cronicarul n-are habar. îi vom spune noi de ce Cronicarul Junior n-are haz: fiindcă hăpăie ca Flămînzilă două coloane de revistă (cam cît spațiul pentru un articol) ca să spună, ce? Asta-i problema, că n-am înțeles ce vrea să spună. Scrie de pildă C.J.: "Ce mai zice Cronicarul? Că revista noastră (nr. 3-4) ar cuprinde texte ale unor colaboratori care nu și-ar fi exprimat încuviințarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
-i puteau sta alături. Într-o anumită împrejurare, am putut verifica și caracterul omului. I se reproșau multe, și de dinainte de război, și din primii ani ai regimului comunist, la care s-a adaptat fără dificultate. Nu i se ierta articolul despre Pasternak, cînd acesta primise Nobelul și fusese obligat de autoritățile sovietice să-l refuze. Nici discursuri rostite în fața lui Ceaușescu, deși uneori era evident că se compromitea pe sine ca să apere Uniunea noastră al cărei președinte era. Cum spuneam
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
activității sale deviante. Mai palpitant, însă, decât viața sexuală a zâmbitorului istoric e felul în care el a ajuns la un statut de vedetă academică. Un statut pe care opera sa de până acum nu-l motivează deloc. Refăcând, din articolele de presă, traseul biografic al lui Kurt Treptow, am obține următoarea fișă de dicționar: un tânăr american, fascinat de istoria României, sosește în această țară, după ce, în prealabil, făcuse studii doctorale cu Keith Hitchins - acesta, într-adevăr, un remarcabil istoric
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
Mircea Mihăieș Într-un articol din revista 22, Cristian Preda ajunge - încă din titlu - la concluzia că la viitoarele alegeri prezidențiale PSD-ul pare a avea dificultăți să prezinte un candidat. Analistul se bazează pe mișcările deconcertante ale premierului Năstase: în doar câteva luni, el
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
a luat sfîrșit. Pe 11 septembrie a fost ziua lui Alexa Visarion. La mulți ani! Nu din Lugoj, ci din București. P.S.: Cartea lui Alexa Visarion, Spectacolul ascuns, publicată de UNATC în 2002, mi-a căzut în mînă după ce scrisesem articolul de mai sus. Stupoare! Aveau același titlu. Am fost nevoită să caut pentru articol un alt titlu.
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
ani! Nu din Lugoj, ci din București. P.S.: Cartea lui Alexa Visarion, Spectacolul ascuns, publicată de UNATC în 2002, mi-a căzut în mînă după ce scrisesem articolul de mai sus. Stupoare! Aveau același titlu. Am fost nevoită să caut pentru articol un alt titlu.
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
Nicolae Manolescu Nu întîmplător numărul de față al revistei noastre găzduiește mai multe articole și intervenții pe teme lingvistice și ortografice. Așa cum am declarat în cîteva ocazii, noi am fi vrut să punem capăt unei dispute fără sens, care amenință să devină stupida, cum este aceea a scrierii cu a din a, că aproape
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
și precupețe, ofițeri și zilieri, securiști și șomeri, activiști de partid de grad inferior și ingineri, turnători și foști deținuți politic, curve și popi, peremiști și liberali, țărăniști și pesediști, artiști și, mai ales, "simpli spectatori" . În mod normal, acest articol ar fi putut fi un elogiu amuzat, autoironic, al vieții la bloc. Dar nu e. Măcar pentru că, din cauza restanțierilor, a rău-platnicilor, a neplatinicilor și a administratorilor necinstiți (admirați, vă rog, spectrul infracțional!), de vreo două luni și jumătate ni s-
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
decît peluza înconjurătoare. Cine a avizat năstrușnicia? Cine își asumă răspunderea? Ignorînd întrebările insistente ale presei, Ministerul Culturii și Cultelor, Primăria Generală a Capitalei și coducerea Teatrului Național din București păstrează obstinat tăcerea. O tăcere sonoră ca bronzul. Dintr-un articol apărut recent (Pavel Șușară, Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989, în România literară, n-rele 34 și 35) aflăm că, în locul statuii lui Lenin din fața Casei Scînteii, va fi amplasată o sculptură a lui Mihai Buculei. Amintita statuie a
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
cînd vii nădușit de la chef și ai cam pierdut numărul paharelor. Boris Caragea l-a înfățișat pe Lenin într-o astfel de ținută, adică în strictă și elocventă conformitate cu viziunea caragialescă asupra revoluției: "Steaguri, muzici, chiote, tămbălău..." Tot din articolul menționat mai aflăm că Mihai Buculei este artistul cel mai potrivit spre a umple golul din Piața Scînteii: "Elev al lui Boris Caragea, al cărui atelier îl și folosește acum, el pare a fi mandatat să repare simbolic, în același
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
din punct de vedere logic, deci, necontradictorie în ea însăși, concisă și clară. Dacă respectiva țară se pretinde și democratică, atunci normele constituționale trebuie să se miște în interiorul cerințelor 1 - 5 și ale corolarelor acestora. La noi? a1) Nicăieri în articolele aparținând celor șapte titluri nu este prevăzută, expressis verbis, separarea puterilor în stat. Dealtfel, Consiliul Europei a tras (de mai multe ori) un semnal de alarmă, privind acest aspect, cu niciun folos pâna acum. De asemenea, niciunde nu scrie că
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
autoritatea ministrului justiției. Ce se mai poate spune? Procurorul nu numai că este controlat ierarhic, dar ministrul justiției are puterea de a-i comanda, de a-i da dispoziții, de a-i impune ascultare, asta este "traducerea" ultimei părți a articolului 131(1). a2) Preeminența dreptului ca parte integrantă a noțiunii de democrație ș2ț însemnează: faptul că guvernele, autoritățile publice și instituțiile politice sunt supuse legii în aceeași măsură ca și cetățenii. Statul, suveran, nu se află deasupra legii și nici
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
faptul că guvernele, autoritățile publice și instituțiile politice sunt supuse legii în aceeași măsură ca și cetățenii. Statul, suveran, nu se află deasupra legii și nici partidul conducător ca în cazul sistemelor totalitare fasciste sau comuniste. în Constituția României, la articolul 16 (1) este scris: Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Iar la 16 (2) : Nimeni nu este mai presus de lege. Frumos! Mai la vale, însă, cele două aliniate ale articolului 16
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
la articolul 16 (1) este scris: Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Iar la 16 (2) : Nimeni nu este mai presus de lege. Frumos! Mai la vale, însă, cele două aliniate ale articolului 16 sunt făcute praf. Art. 69 (1) Deputatul sau senatorul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată penală ori contravențională, fără încuviințarea Camerei din care face parte, după ascultarea sa. Ce frază rebarbativă! Dacă nu poate fi
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
2) Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Art.124 (1) Sancționarea judecătorilor poate fi dispusă numai de Consiliul Superior al Magistraturii. Iată cum articolul 16 și preemțiunea dreptului sunt în grea suferință. a3 ) Proprietatea Aici e cuiul lui Pepelea! Pe vremea comunismului, proprietatea colectivă însemna: noi - comuniștii - dispunem de tot, dar de răspuns, răspundem toți. Adică nimeni! Părinții (vitregi) ai Constituției românești aveau și
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Press, 2002) - este alcătuit din prezentări sintetice ale situației anglicismelor în cele 16 limbi (islandeza, norvegiană, olandeză, germană; rusă, poloneză, croată, bulgară; franceză, spaniolă, italiană, română; finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Lucrarea permite comparații interesante, mai ales datorită modului în care articolele sînt structurate, după o unică schemă respectată cu rigurozitate. în fiecare articol este prezentată la început istoria contactului lingvistic - originea, cronologia, tipurile de influențe produse de engleză asupra fiecăreia dintre limbile tratate. Subsectiuni speciale urmăresc succesiunea fazelor puriste din istoria
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
16 limbi (islandeza, norvegiană, olandeză, germană; rusă, poloneză, croată, bulgară; franceză, spaniolă, italiană, română; finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Lucrarea permite comparații interesante, mai ales datorită modului în care articolele sînt structurate, după o unică schemă respectată cu rigurozitate. în fiecare articol este prezentată la început istoria contactului lingvistic - originea, cronologia, tipurile de influențe produse de engleză asupra fiecăreia dintre limbile tratate. Subsectiuni speciale urmăresc succesiunea fazelor puriste din istoria culturală respectivă, diferențele regionale și de registru stilistic în acceptarea englezismelor, limbile
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
viitorului influenței engleze. în final, se prezintă stadiul cercetărilor în domeniu și bibliografia minimala pentru fiecare limbă (bibliografia detaliată și comentată formînd obiectul celui de al treilea volum al seriei, apărut tot în 2002 - An Annotated Bibliography of European Anglicisms). Articolul despre influență engleză în română - aparținînd autoarelor care au colaborat și la dicționar, Ilinca Constantinescu, Victoria Popovici și Ariadna Ștefănescu, - prezintă într-o formă sintetică, clară și densă, trăsăturile esențiale ale situației (cele mai caracteristice privesc ponderea în trecut a
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
limba de origine intra în conflict cu necesitatea de a accepta regularitățile morfologice ale sistemului. Compararea secțiunilor din volum dedicate morfologiei substantivului da rezultate interesante: anglicismele primesc plurale noi în limbile cu flexiune - rusă, poloneză - sau în cele în care articolul hotărît este postpus - bulgară, română. Este evident că în română obligativitatea desinenței e legată de postpunerea articolului: articolul hotărît nu se poate adaugă, la plural, decît unui substantiv care are deja una dintre terminațiile normale (i, e, le, uri). într-
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
din volum dedicate morfologiei substantivului da rezultate interesante: anglicismele primesc plurale noi în limbile cu flexiune - rusă, poloneză - sau în cele în care articolul hotărît este postpus - bulgară, română. Este evident că în română obligativitatea desinenței e legată de postpunerea articolului: articolul hotărît nu se poate adaugă, la plural, decît unui substantiv care are deja una dintre terminațiile normale (i, e, le, uri). într-o limbă că italiană, care are desinențe de plural asemănătoare cu ale romanei, substantivele preluate din engleză
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
volum dedicate morfologiei substantivului da rezultate interesante: anglicismele primesc plurale noi în limbile cu flexiune - rusă, poloneză - sau în cele în care articolul hotărît este postpus - bulgară, română. Este evident că în română obligativitatea desinenței e legată de postpunerea articolului: articolul hotărît nu se poate adaugă, la plural, decît unui substantiv care are deja una dintre terminațiile normale (i, e, le, uri). într-o limbă că italiană, care are desinențe de plural asemănătoare cu ale romanei, substantivele preluate din engleză se
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
substantiv care are deja una dintre terminațiile normale (i, e, le, uri). într-o limbă că italiană, care are desinențe de plural asemănătoare cu ale romanei, substantivele preluate din engleză se păstrează în genere invariabile (i leader - față de liderii), pentru că articolul e antepus iar relațiile sintactice se exprimă nu prin flexiune, ci analitic. Desigur, există în toate limbile tendințe culte de păstrare a pluralului englez: favorizate în limbile fără flexiune și cu desinențe asemănătoare (de pildă în spaniolă), limitate și constrîngătoare
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
portughezii emigranți au câștigat bani în străinătate și s-au întors, cu ei, investindu-i în țara lor. Câți români ar putea face la fel, daca nu ar fi și îndemnați să n-o facă (tare mică răspândire pot avea articole că acela publicat în "Adevărul literar și artistic", 2000, nr. 548, "Elitele și concurența"; sau "Dramă tinerilor și exodul", în "Jurnalul literar", 1998, nr. 7-8, 14-15). Să nu uite însă nimeni că "tout se tient" - "totul se leaga intru tot
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]