2,401 matches
-
altor lucrări. Acest fenomen, paradoxal, paralizează cumulativitatea: referirea la idei scade în detrimentul referirii la cărți/studii. 5. Empirism necumulativ. Sociologia românească este o mare producătoare de date despre societatea românească actuală. O asemenea activitate reprezintă o contribuție extrem de importantă pentru articularea unei imagini a realității sociale. Cumularea datelor reprezintă instrumentul constituirii unei imagini empirice a societății/problemelor. Nu există însă numai „comunicarea” între teorii, dar și între date. Studiile publicate sunt caracterizate printr-o cumulare scăzută a datelor. Datele nu se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de posibilitatea de a deveni victimă. Cercetarea a plecat, din start, de la o abordare negativă a televiziunii și a receptorilor. Au existat două premise în acest sens: 1. televiziunea oferă o viziune completă, coerentă, organică despre lume, dar distorsionată (la articularea căreia contribuie în primul rând narațiunile TV); 2. publicul de televiziune acționează neselectiv, iar privitul la televizor se desfășoară mai curând ca un ritual. Ipoteza studiului a fost următoarea: expunerea la mesajele televizuale contribuie la adoptarea viziunii despre lume (stereotipă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Epoca „lioneriei” este una a clarificărilor decisive pentru ce va deveni dandysmul În deceniile viitoare. Nu e deloc Întâmplător că spre mijlocul veacului, mai exact În 1845, apare textul său programatic, prima lui retrospectivă și, nu mai puțin, Întâia sa articulare teoretică, volumașul lui Barbey d’Aurevilly despre George Brummell, care va fi citit la scurtă vreme cu sfințenie de către toți cei ce cred În steaua dandysmului. Deși scrise cu mult Înainte, la 1830, respectiv 1833, nici Tratatul de viață elegantă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
loc după câteva zile, chiar săptămâni de la decesul propriu-zis. Riturile de trecere combină manifestările care se consumă În spațiul familiei și al neamului cu manifestări complexe, care mobilizează Întreaga comunitate. Ele permit astfel, prin marcarea simbolică a unor transformări biologice, articularea dintre individual și social, dintre evenimentul obișnuit și cel marcat religios, dintre natural și cultural, dintre uman și cosmic. Dacă ansamblurile ceremoniale care consacră nașterea și moartea sunt relativ omogene din perspectiva sexelor, riturile de inițiere și căsătorie sunt marcate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
templele de la Bodh Gaya și Sarnath (din India), Lumbini și Bodnath (Nepal), către muntele Wu-t-ai (China) sau către cele 88 de temple de la Shikoku (Japonia). Dintre acestea, pelerinajul la Mecca se individualizează prin complexitatea sa religioasă și ceremonială, care permite articularea pelerinajului prin mai multe familii de acte rituale: Niyya - intenția. Ca toate celelalate prescripții rituale, Îndeplinirea pelerinajului comunitar nu este considerată valabilă decât cu condiția de a fi fost precedată de intenție, niyya. Ea nu are nevoie de altă condiție
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
națiunea, temporalitatea (momentul fondator, viziunea Întemeietoare proiectată În viitor, confirmarea ei În prezentul glorios) și valorile comune (teritoriul național, cultura, prosperitatea etc.). Într-o lucrare frecvent citată, P. Connerton (1995, p. 65) consideră că reconstituirea comemorativă se Întemeiază pe o articulare calendaristică, pe una verbală și pe una gestuală. Din punctul meu de vedere, comemorarea poate fi definită prin spațiul de referință (instituirea locului consacrat al ceremoniei comemorative), decupajul asupra timpului (crearea memoriei comemorative), actorii și acțiunile lor. Dimensiunea spațială Comemorările
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Luceafărul eminescian este referința afișată și de fapt antifrastică a cărții. În afară de asta, țesătura intertextuală, atâta câtă există, se alimentează mai mult din stereotipiile civilizației europene moderne și ale culturii de masă, decât din marile texte. În lipsa oricărei concepții privind articularea între registre și rosturile ei, căci istoria vagă a naratorului selenar, nemuritor și rece, și a iubirilor sale terestre nu reușește să coaguleze ansamblul, plonjonul în cotidian și trivial, speculația doctă, digresiunea eseistică se succed într-un ansamblu în mod
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
cunoscuta „tablă de materii” caragialiană din Moșii, pagina adună în măsura în care spulberă: luxurianța aluzivă și abundența referințelor adesea antinomice propulsează îndoit sărăcia a-tot-înduioșătoare a realității. Nu alta e situația din Sonatine (1987): „schițele și momentele” cuprinse aici cu dedicație filo-caragialiană cultivă articularea nehotărâtă a unor forțe altfel foarte hotărâte, scrisori (pierdute) și nopți (furtunoase): O neputință, O fugă, O alee, Un tren, Un violoncel, Un lup ș.a. Pe de altă parte, cumulul referențial și mai ales frenezia asociativă formează un spațiu securizant
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
Toate acestea gravitează în jurul comentariului critic propriu-zis, focalizat asupra semnificantului - teme, motive, personaje, scene, figurile „bestiarului auctorial”, miturile esențiale (mitul cristic și mitul mioritic), simbolismul (arhetipal, dar și literar, livresc) - și asupra semnificatului - structura complexă a textului, modul „muzical” de articulare, reluarea și dezvoltarea temelor și motivelor, în cadrul aceluiași roman și la nivelul întregii opere, „autospecularitatea”. „Variațiunile” pe tema Țepeneag interesează deopotrivă critica și istoria literară, ele descoperă nu numai un scriitor fascinant, valoros, dar îl și așază, paradoxal, într-un
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
economice și de cunoaștere) și nu abordările descentralizate și participative; dezvoltarea agricolă bazată pe ferme mari și mecanizate ce utilizează input-uri chimice și nu fermele agricole alternative mai mici, ecologice și având culturi integrate; creșterea economică rapidă și nu articularea piețelor interne pentru a satisface nevoile majorității populației; soluțiile capital-intensive și nu labour-intensive”. Dezvoltarea a fost și continuă să fie, în cea mai mare parte, o abordare top-down și tehnocratică ce tratează oamenii și culturile ca niște concepte abstracte, cifre
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a producției anuale, indiferent de mărimea populației - sensul în care a fost utilizat termenul în mod obișnuit înaintea apariției teoriei economice clasice și în care este, uneori, utilizat în discuția populară astăzi. Ar putea să însemne creșterea în complexitate, în articularea variatelor funcții. Termenul ar putea să însemne progresul către un obiectiv definit etic. Dar eu nu-l voi utiliza în nici unul din aceste sensuri. Îl voi utiliza în sensul în care este acum folosit în variatele tabele comparative la care
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
e lipsit de multe tonuri pentru afecte anumite. Fiindcă afectul mână de sine vocea în sus, de-aceea va fi cu deosebire de recomandat de-a dirige tonul mai întîi în jos. Întîi: vorbitorul se deprinde prin aceasta la o articulare clară a diferitelor elemente a vorbei, căci fiindcă ondolațiunile se esecută mai (încet) trăgănat în profunditate, vorbitorul e silit la o trăgănare și prin aceasta câștigă în puterea și ținuta tonului. A doua: prin claritatea cu care toate silabele trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îmbunătățit și adaptat de utilizatori în funcție de valori și interese. Acesta este un fapt incontestabil. Doar pentru atît nu se poate reveni la ideea anacronică și liniștitoare că tehnica nu poartă în ea însăși nici o predestinare, că ea rezidă în simpla articulare a mijloacelor cu scopurile pe care oamenii și le fixează după plac. O revoluție tehnică precum motorizarea poate servi, e adevărat, unora precum de Gaulle și Guderian, Panzer diviziilor naziste de ocupație și diviziilor lui Patton pentru eliberare. Radioul îi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vedere social și mental, fiindcă videosfera nu asigură unitatea omenescului prin globalizarea telespectatorilor. Chiar în Occident și sub ochii noștri se instaurează o geografie paradoxală prin alianța directă a globalului cu localul. America și cimpoiul breton. Pămîntul și ogorul dublă articulare a sentimentului ecologic. Cablajul, posturile regionale sau locale, noile televiziuni numite de proximitate sau de atmosferă contribuie la eliminarea majusculelor mediatizatoare stabilite mai înainte de Homo typographicus între individ și umanitate, precum Națiunea, Clasa, Partidul, Școala, Statul, Armata, Legea, Republica etc.
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu l-a întîlnit pe Dumnezeu, ci Întruparea. E adevărat că grecii au inventat geometria, babilonienii, astronomia, și arabii, algebra. Cu siguranță. Dar aplicarea matematicilor la realul empiric era de neconceput în cadrul opoziției absolute inteligibil/sensibil. De unde și absența tehnologiei, articularea științei asupra lumii materiale a mașinilor, în lumea antică. Nu era decît matematică ideală sau astronomică, pentru o lume supra-lunară. Cea infra-lunară era condamnată la o suspendare aproximativă, fiindcă logos-ul nu provenea din această lume, ci din cea a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
viteze determinat tehnic, dar determinant din punct de vedere intelectual și social. Memorizarea informațiilor și deplasarea oamenilor nu sînt cu adevărat separabile. Mediologia are în fața ei o sarcină imensă, însă puțin explorată (prin Catherine Bertho, Paul Virilio și alți cîțiva): articularea unei istorii a revoluției transmisiilor cu aceea a revoluțiilor transportului. Există o solidaritate între telegraful electric și calea ferată, între telefon și automobil, radio și avion, televiziune și racheta spațială. Un raport cronologic și cultural. Așa cum există atlase istorice, am
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nucleu și legături: mass-media fac azi de strajă împrejurul Unicului (fie și numai asigurînd legătura între București, New York, Ierusalim, într-un orizont comun, actualitatea etc.). Dar este o unificare fără universal, o mondializare a codurilor locale prin imagine, fără dubla articulare simbolică. 2. Cei care dau tonul sînt, în fiecare epocă, chiar cei care muncesc din umbră, adică operatorii coeziunii imaginare. 3. Întrucît temelia lucrurilor este "suportul suporturilor" sau pietatea socială, ea nu lipsește niciodată, dar nici nu este aceeași întotdeauna
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare prin glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
anumită măsură de toate comunitățile aparținând tipului comunitar vizat de el. Primul și cel mai important este că persoanele care compun comunitatea au în comun credințe și valori. Desigur, conform tipului de credințe și valori considerate, conform modului lor de articulare, elaborare, sistematizare și forței de atașare a individului la ele, comunitățile variază puternic. Dacă avem în vedere comunitățile monastice sau în general comunitățile utopice ale secolului al XIX-lea, de exemplu, observăm că acestea aveau un set de credințe și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
politicii occidentale de la corporativ și comunitar la individualist și rațional; 2) a organizării sociale occidentale de la una a status-ului atribuit la contract; 3) a ideilor occidentale de la sacru-comunitar la secular-asociațional" (Nisbet, 1993: 73). Tönnies a dat acestor trei idei articularea teoretică, și deși materialele sale se bazau pe tranziția vest europeană de la medievalism la modernism, utilizarea tipologică pe care o dă acestor materiale permite o aplicare universală. 6. Petre Andrei și tipologia comunitară La noi, Petre Andrei a fost unul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de apariția și dezvoltarea diviziunii muncii. Indivizii nu mai sunt solidari pentru că sunt asemănători, ci pentru că sunt diferiți. Fiecare are nevoie de ceea ce produc ceilalți, după cum și ceilalți au nevoie de ceea ce produc eu. Tehnologia și eliberarea individualității fac posibilă articularea organică a indivizilor liberi îndeplinind diferite funcții, dar uniți de complementaritatea rolurilor lor. Eterogenitatea și individualismul vor înlocui omogenitatea și comunalismul, iar diviziunea muncii va oferi tot ce este necesar pentru unitate și ordine. Că așa stau lucrurile o demonstrează
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]