52,493 matches
-
Gh. Șaru, și pensulația amplă a lui Sălișteanu, și rafinamentul lui Octav Grigorescu, și lumea văzută cu lupa a Getei Năpăruș. Toate aceste incizii stilistico-formale ar putea să creeze suspiciunea că Lucia Ioan este un pictor nesigur și o conștiință artistică fluctuantă. Nimic mai fals! Lucia Ioan este o artistă de o coerență impresionantă și opera sa are o unitate profundă, dincolo de expresia imediată. Ea este unitară prin fervoare, prin forța limbajului și prin capacitatea de a-i conferi picturii statutul
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
se aseamănă, psihologic și comportamental, cu Alexandru Tipoia. Între ei este, însă, atît o deosebire de manifestare temperamentală, cît și una de acoperire geografică: în timp ce Tipoia privește arta europeană și sintetizează totul într-un spirit cartezian, Lucia Ioan contemplă peisajul artistic românesc și formulează într-un limbaj dezlănțuit și imprevizibil. O face însă cu o forță enormă și cu o candoare de artist care nici nu spune totul dintr-o dată și nici nu se lasă descoperit doar dintr-o singură privire
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
la energiile primare ale vieții și la nenumăratele miracole disimulate în formele cele mai umile, așa cum se proiectează ea în ideologia și în estetica grupului Prolog, și-a găsit aici un fel de anticameră a Creatorului și, deopotrivă, un topos artistic. În care mai așteaptă și din care se hrănesc și alți artiști importanți din generațiile mai tinere, cum sînt Ioana Bătrânu, Mihai Sârbulescu, Dinu Săvescu, Mircea Tohătan etc. Dar între acești captivi și apologeți ai Grădinii, unul se detașează net
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
mod asupra căruia eu am serioase rezerve, au reușit chiar să-l convingă pe Mihai Mănuțiu să vină și să monteze Intrusa, se află în discuții avansate cu Alexandru Dabija, semn că sunt conștienți că principalul motiv al slabelor performanțe artistice anterioare a fost calitatea profesională îndoielnică a regizorilor care au lucrat la Oradea. E apoi evident că noua echipă managerială e nemulțumită de relația nu tocmai caldă dintre Teatru și comunitatea locală și e în căutarea unor strategii apte să
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
care o atinge Eminescu în dezvoltarea limbii noastre literare în secolul al XIX-lea", iar pe de alta, "să arate ce face un mare poet din instrumentul obștesc al limbii lui naționale, aducînd-o la o putere superioară a expresivității ei artistice" (T. Vianu). Realizatorii Dicționarului limbajului poetic eminescian (avem în vedere aici proiectul în ansamblul său, celelalte volume aflîndu-se în etapa pregătirii pentru tipar și urmînd să apară în cursul acestui an) au înregistrat toate unitățile lexicale, din întreaga creație eminesciană
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
penumbră: părea interminabil, așa de lung că mi-a creat ciudata senzație, în timp ce înaintam, că depășeam limitele casei și că intram într-un alt spațiu. Înaintam sub un plafon înalt cu stucaturi distruse, iar pe pereți erau tablouri vechi înrămate artistic, oglinzi moderniste cu nori orbi, iar pretutindeni te întîmpinau statuete de marmură și porțelan pe piedestaluri, unele cu capul spart și pline de praf; am simțit mirosul mobilierului rînced și mi-am amintit de părinții Susanei care fuseseră foarte bogați
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
și inexplicabile. Deseori mă cutremur realizând ce soartă ingrată pot avea unii soliști vocali din moment ce nu se feresc să spună lumii întregi necazurile cu care i-a blagoslovit soarta. Mare jale! Cei mai mulți au dușmani învederați datorită cărora spiritul creator și artistic se revoltă izbucnind, citez: "Așa zic ai mei dușmani,/ Că eu cânt numai pe bani." (ce oameni, domnule! Vorba lui Nicuță Tănase). Dar, după ce solistul ia legătura cu Dumnezeu, îi propune Creatorului blestemul cumplit: "Dă-le bani, dă-le avere
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
oprit la picioarele unei stânci, Nietzsche are, - mai mult ca un scriitor vizionar, decât ca filosof, - revelația mecanicii universale, popularizată ulterior, curios, datorită limbii franceze, - acel L^éternel retour, veșnica întoarcere. Cu acest titlu avea să apară și un film, artistic, în secolul următor, 20, film destul de grandilocvent ce avu totuși un succes apreciabil în epocă. Revelație ce a încoronat o gândire febrilă, universală, de materialism poetic. Materialismul ingenuu, simplist, vizionar, însă atrăgător tocmai prin acest lucru, al presocraticilor în frunte
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
profesional la Virginia în Serifii, Legea - inclusiv atunci cînd o încălca, în spiritul epocii, la Cezar în Dincolo de plăcere, progresul tehnologic al României la inginerul Dan Muraru, în Casa soarelui răsare). Invers, o poziție socială dezavantajată, presupune interese intelectuale și artistice, sfidarea normelor (de multe ori în numele unei morale superioare), revolta, declasarea. Personajele lui Constantin Munteanu au trecut printr-o experiență tragică provocată de sistemul comunist (fie că e vorba de nerecunoașterea meritelor profesionale și apoi marginalizarea unor oameni, evident, de
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
propune rescrierea unor pagini controversate din istoria noastră recentă, din perspectiva unor martori pasivi (în fața marilor decizii politice), dar foarte ancorați în existența de zi cu zi: șase femei de vârste diferite, toate aflate într-o oarecare legătură cu mediul artistic. Mărturia existenței lor cotidiene este elocventă pentru că singurul lor scop în viață este supraviețuirea în cadrul sistemului. Ele sînt străine de perspectivele macho, ale bărbaților care relatează evenimente "post festum" cu intenția ușor de sesizat, de a se plasa, la scară
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
Imre Kertész, Le refus, p. 72) Nu este deloc inutil să afirmăm că opera lui Imre Kertész aparține în exclusivitate literaturii. Este opera unui scriitor, în sensul în care există la el o permanentă conștientizare a scrisului, legat de ambiția artistică de "a da un răspuns lumii". Probabil, se va obiecta că tema nu se prea pretează unei scrieri artistice. De fapt, te poți gândi să scrii o carte "frumoasă" despre o experiență înspăimântătoare precum cea a șederii într-un lagăr
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
exclusivitate literaturii. Este opera unui scriitor, în sensul în care există la el o permanentă conștientizare a scrisului, legat de ambiția artistică de "a da un răspuns lumii". Probabil, se va obiecta că tema nu se prea pretează unei scrieri artistice. De fapt, te poți gândi să scrii o carte "frumoasă" despre o experiență înspăimântătoare precum cea a șederii într-un lagăr de exterminare nazist? Se poate "povesti" un astfel de subiect? În Greața lui Sartre s-a pus problema dacă
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
-și amintește, nu-i face plăcere lucrul acesta. E ca și cum romanul își depășise scopul, cel de a mărturisi devorînd "eul" autorului: "Munca mea, scrierea romanului reușea să-mi atrofieze sistematic experiența trăită în interesul unei formule artificiale - sau, dacă preferați artistice - care pe hîrtie puteam să o judec conform experienței mele". (Eșecul) Romanul biografic nu este o soluție. Dimpotrivă, ar fi putut agrava problema. Trebuie, deci, ca "eul" povestirii și "eul" autorului să se separe, ținînd cont de incompatibilitatea dintre amintire
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
complexitatea aceasta de sentimente care se rezumă la experiența fundamentală a "refuzului", a eșecului, a cărui încarnare este personajul central Köves din partea a doua a romanului Eșecul, provine din refuzul publicării primului roman, Fără destin, sub pretextul lipsei de expresie artistică a experienței trăite în Lagăr. Amintim că prima carte a lui Primo Levi, Dacă acesta este un om, a cunoscut aceeași soartă în Italia. Or, conștientizarea acestui eșec se situează în chiar prelungirea experienței de la Auschwitz, agravată în plus de
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
profunzime -, dar care irumpe cromatic în tonuri expresioniste. Schimbînd doar datele iconografice, aceleași caracteristici se regăsesc și în guașe. Convențional peisaje, în sens strict localizate în Vama Veche, acestea se înscriu într-o dinamică similară a trăirii și a gîndirii artistice, aducînd în același plan atît o austeritate de fond, o reală nevoie de rigoare și de interiorizare, cît și gestul liber și tonul fovist. Mult mai restrînse ca număr, doar două, uleiurile păstrează și ele carecteristicile generale, deși, la o
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
umor a întruchipat Wolfgang Grascher pe mama Simone, într-un rol de travesti suculent. Corpul de balet este bine condus de directorul companiei, coregraful Renato Zanella. Periplul meu scurt vienez s-a încheiat cu bucuria de a fi trăit emoții artistice de o puternică intensitate și emoție, dar și de a avea unele experiențe mai puțin fericite, privind modernizarea teatrului liric, cu orice chip, de dragul actualizării și fără argumente regizorale reale, solide, pertinente. Mai ales pe o asemenea scenă.
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
Copiii de astăzi deviază altfel și din alte pricini de la drumul drept. E bine să nu neglijăm această realitate, deși farmecul și parfumul poveștii își au puternice vibrațiile. Teatrul "Ion Creangă": Pinocchio de Carlo Collodi. Dramatizare de Cornel Todea. Regia artistică: Cornel Todea. Scenografia: Viaceslav Vutcariov. Coregrafia: Păstorel Ionescu. Distribuția (în ordinea intrării în scenă): Ani Crețu/Camelia Andriță, Cristian Irimia, Anca Zamfirescu, Cristian Boeriu, Boris Petroff, Alexandrina Halic, Marius Nanău, Dumitru Anghel, Marina Procopie, Daniel Tudorică, Sibylla Oarcea, Mircea Mușatescu
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
Cuvîntul care compromite Cronicarul recunoaște că n-a văzut nr. 2 din 2003 al revistei CUVÎNTUL aflată într-o nouă serie. Seria Buduca. Dar a citit în ZIUA LITERARĂ din 3 martie o notă semnată A. Gh. care semnalează deraierea artistică, morală și lexicală a publicației conduse cîndva de regretatul G. Țeposu și mai apoi de dl Tudor Urian. Editorialul dlui Buduca, la preluarea, probabil, a conducerii se intitulează (să ne ierte cititorii noștri!) Muie sponsorilor noștri. În text dl Buduca
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
de transformare a realității. «Individualistul» artei postmoderne nu acționează, ci reacționează la evenimente exterioare pe care nici măcar nu încearcă să le mai controleze" (pp. 11-12). Tendința artei postmoderne este aceea de a transmite imagini "plăcute", reconfortante. De aceea imaginea sa artistică este una "emoțională, evazionistă, lipsită de tensiune, mister, transcendență sau distanță critică". Imaginea artistică postmodernă nu intenționează "să transmită un mesaj, o morală sau să reveleze adevărul, precum imaginea religioasă". Ovidiu Hurduzeu consideră că paradigma culturală postmodernă este una pur
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
pe care nici măcar nu încearcă să le mai controleze" (pp. 11-12). Tendința artei postmoderne este aceea de a transmite imagini "plăcute", reconfortante. De aceea imaginea sa artistică este una "emoțională, evazionistă, lipsită de tensiune, mister, transcendență sau distanță critică". Imaginea artistică postmodernă nu intenționează "să transmită un mesaj, o morală sau să reveleze adevărul, precum imaginea religioasă". Ovidiu Hurduzeu consideră că paradigma culturală postmodernă este una pur adaptivă. "Postmodernismul nu inovează, doar reproduce, boicotează și plagiază" (pp. 40-41). Instituționalizarea postmodernismului echivalează
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
stabilește puncte fixe, reguli sau obligații ierarhice prestabilite" (p. 82). Este limpede de aici că poietica postmodernă presupune, la nivelul artei, o abolire a planului vertical (cu tot ce presupune el: tradiții, valori, ierarhii de tot felul) și încadrarea fenomenului artistic într-un plan strict orizontal - ca pe un platou - conform principiului rizomic. În final, o astfel de tendință nu poate avea ca efect decît o democratizare a actului artistic, o emancipare de tutela spiritului critic. În această nouă paradigmă, toate
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
presupune el: tradiții, valori, ierarhii de tot felul) și încadrarea fenomenului artistic într-un plan strict orizontal - ca pe un platou - conform principiului rizomic. În final, o astfel de tendință nu poate avea ca efect decît o democratizare a actului artistic, o emancipare de tutela spiritului critic. În această nouă paradigmă, toate produsele au dreptul să fie așezate pe platou, indiferent de vechimea, valoarea sau conținutul lor moral. Platon poate sta în vecinătatea literaturii pentru homosexuali și/sau lesbiene, fiecare fiind
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
un singur nume cu firmă, D.R. Popescu (pentru romanul Falca lui Cain - vezi p. 41). Chiar acceptînd ideea lui Alex. Ștefănescu potrivit căreia D.R. Popescu se află în involuție, parcă nu ne vine să credem că el a coborît ștacheta artistică pînă la nivelul lotului de scriitori cuprins în acest volum. Mărturisesc însă că nu am citit romanul cu pricina. Punctul forte al volumului lui Alex. Ștefănescu îl constituie excelentul eseu final Confesiunea unui fost cititor, în prezent critic literar. Pe
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
Sonia Cuciureanu Salutăm analiza penetrantă a sufletului și intensitatea artistică cu care el a interpretat, în forma romanului, viața umană". (Juriul de la Stockholm, - decembrie 1952) Cine nu-și amintește de articolul lui Sartre publicat în N.R.F. în 1939, care era citit cu fervoare de studenții și absolvenții Școlii Normale Superioare
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
ieri, ca și azi, între disputele literare serioase și cele izvorîte din pure porniri emoționale. A definit așadar polemica o confruntare de idei și pamfletul, o ceartă de cuvinte. Prima ar fi fiind mai degrabă științifică, al doilea, mai degrabă artistic. Distincția este, în linii mari, acceptabilă, adică verificabilă prin faptele de istorie literară. Ar fi de făcut două-trei observații. Polemica presupunînd o înfruntare între două poziții, cu argumente pro și contra, pamfletul nu așteaptă numaidecît (și deseori nici nu primește
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]