1,264 matches
-
că demersul autentic într-o teologie a creației pleacă nu de la lume către Dumnezeu, ci de la Dumnezeu către lume, în urma experienței duhovnicești apofatice. Acest demers demonstrează primatul experienței spirituale în teologie, inclusiv în problematica extrem de complexă a cosmologiei. Necesitatea nevoinței ascetice și a experienței duhovnicești, indispensabile pentru a corecta raportarea în abordarea unei teologii a creației, este prezentată de teologul polonez Maciej Bielavski; cu privire la viziunea filocalică asupra lumii, la Părintele Dumitru Stăniloae: "Pentru Părintele Dumitru Stăniloae cunoașterea raționalității lumii este insuficiența
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
indispensabile pentru a corecta raportarea în abordarea unei teologii a creației, este prezentată de teologul polonez Maciej Bielavski; cu privire la viziunea filocalică asupra lumii, la Părintele Dumitru Stăniloae: "Pentru Părintele Dumitru Stăniloae cunoașterea raționalității lumii este insuficiența. El subliniază nevoia purificării ascetice a omului, ce are un impact asupra modului de a înțelege și folosi lumea sau de a trăi în ea. Părintele Stăniloae vorbește explicit despre un nou ascetism. Cu alte cuvinte, pentru teologul român, viziunea lumii și a vieții în
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
umane: folclor, arta, cultura, muzica. Ortodoxia devine o religie populară, transmiterea credinței fiind dependența într-un mod foarte direct de succesiunea fizică a generațiilor de familii creștine. Continuitatea Bisericii se identifică deci cu continuitatea etnică și de cultură. Caracterul personal, ascetic și existențial al credinței ortodoxe a luat o formă radicală odată cu mișcarea de înnoire isihasta (sec. XIV) și cu dezvoltarea monahismului în general, care de altfel, a adus o contribuție de bază la consolidarea Bisericii. Sub raport sociologic, Biserica apare
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică ... » 03 Iunie 2013, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VI-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera Părintelui Dumitru Stăniloae ... » 18 - 20 Iulie 2013, în cadrul zilelor dedicate Patriarhului Miron Cristea, am participat la Toplița, județul Harghita, la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: «Vorbirea desire Biserică, Stat și Libertatea religioasă
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]
-
dă întotdeauna pe arena credinței și că marile spirite creștine ale Răsăritului ajung în mod succesiv luminătorii Europei cum ar fi: Sfântul Irineu de Lyon din sec. al II - lea, Sfântul Atanasie cel Mare care transferă în Apus duhul monastic, ascetic și mistic al Sfinților Antonie cel Mare și Pahomie; Sfântul Ioan Casian din secolele IV - V devine slujitor și mare personalitate duhovnicească a Creștinismului răsăritean în Apus; Apoi Sfântului Ambrozie al Milanului și Fericitul Ieronim din aceleași veacuri creștine precum și
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
duhovnicească. Sfânta Liturghie cu întregul nostru cult reprezintă cel mai valoros tezaur al nostru (nu afirmăm acest lucru din triumfalism) fiindcă ea cuprinde și salvează dinamic trăirea și viața noastră, credința și modul teologic de existență al Sfinților noștri. Tradiția ascetică a Sfinților alcătuiește izvorul civilizației noastre, a cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă. Referindu-ne la
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
legea duhovnicească, în 200 de capete, pp. 237-253; idem, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, în 226 de capete, pp. 254-278; idem, Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, pp. 279-312; Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, împărțit în 100 de capete, pp. 339-389 · Filocalia, vol. 3, București, Harisma, 1994, 506 p. - Sf. Maxim Mărturisitorul,Răspunsuri către Talasie · Filocalia, vol. 4, București, Harisma, 1994 - Filotei Sinaitul, Capete
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1996, p. 156 [4] Cuviosul Siluan Athonitul,, ediția a II-a, studiu introductiv și traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1996, p. 156 Psihologie ascetică - raționalitate și iraționalitate în concepția Sfinților Părinți, capitolele „mintea și celelalte facultăți sufletești” și „mintea și inima - identitate și alteritate”, în „Altarul Banatului”. 2005 - în curs de publicare [5] Arhid. A. Bălgrădean,, capitolele „mintea și celelalte facultăți sufletești” și „mintea
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
doctor Dumitru Stăniloae, membru al Academiei Române, București, Humanitas, 1999, p. 58 [7] nota 30 la Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei,, în, vol. VII, traducere, introducere și note de preot profesor doctor Dumitru Stăniloae, membru al Academiei Române, București, Humanitas, 1999, p. 58 Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, împărțit în 100 de capete, în Filocalia, vol. I, București, Humanitas, 1999, p. 339 [8] Diadoh al Foticeii,, în, vol. I, București, Humanitas, 1999, p. 339 Spiritualitatea Răsăritului Creștin II
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
prescripțiile canonice scrise și vorbesc limpede despre o împărtășire continuă a credincioșilor. „Anticolivarii” pragmatici apărau legitimitatea acomodărilor și „practicilor” sacramental-liturgice create în timp și devenite „tradiții” și susțineau ca împărtășirea credincioșilor să se facă mai rar după o îndelungată pregătire ascetică individuală. [31] În fața simptomelor de îngrijorătoare decadență religioasă și afazie teologică, precum și a limitelor programului „iluminismului ortodox”, „colivarii” vor opune un program de „trezie” și „luminare” ortodoxă prin recuperarea existențială la nivelul etosului a experienței liturgico-ascetice-mistice aflate în inima Tradiției
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Biserică după o sumară cateheză și a căror viață spirituală era relaxată și deficitară. Doar monahii, care apar acum, continuă creștinismul integral al epocii apostolice, atât în practicile lui liturgice - Liturghiile comunitare doar sâmbăta și duminica - cât și etosul lui ascetic martiric - cu împărtășiri private zilnice. Viața liturgică a parohiilor urbane începe de acum înainte să fie dominată de fenomenul invers proporțional al înmulțirii Liturghiilor și răririi împărtășirilor: Liturghii zilnice și împărtășiri ocazionale.[42] Divorțul în Liturghie dintre Jertfă și Taină
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
lui Iisus Hristos.[43] Sensul pledoariei euharistice a „colivarilor” este sesizat în echilibrul menținut cu grijă între asceză și Liturghie, între Spovedanie și Împărtășire, între care aceștia refuză să opteze unilateral. Astfel, prima practică - tipic răsăriteană - pune accentul pe pregătirea ascetică prealabilă prin Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducânt la o asceză fără Liturghie și o supralicitare a valorii substitutive a anaforei. Cea de-a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
a „colivarilor” este sesizat în echilibrul menținut cu grijă între asceză și Liturghie, între Spovedanie și Împărtășire, între care aceștia refuză să opteze unilateral. Astfel, prima practică - tipic răsăriteană - pune accentul pe pregătirea ascetică prealabilă prin Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducânt la o asceză fără Liturghie și o supralicitare a valorii substitutive a anaforei. Cea de-a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducânt la o asceză fără Liturghie și o supralicitare a valorii substitutive a anaforei. Cea de-a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului duce la banalizare și formalism, la magism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului duce la banalizare și formalism, la magism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează , justifică și susțin reciproc, ambele invocă abuziv în sprijinul lor afirmații ale părinților „colivari”, fără a sesiza natura exactă a pledoariei
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
exemplu, spune: „Monahii se împărtășesc cu Sfintele Taine în prima și ultima zi a săptămâni”.[49] Accentul s-a pus nu pe concepția despre Euharistie ca actualizare a Bisericii, ci s-a mutat pur și simplu spre Împărtășanie ca act ascetic. Tipicul cultului Bisericii a fost adesea oficiat în afara formulării ecleziale, adică fără cler și uneori nu în Biserică, ci în chilii (Vecernia sinaită a Avvei Nil). Importantă este această contopire a tradiției liturgice a Bisericii cu o regulă ascetică particulară
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
act ascetic. Tipicul cultului Bisericii a fost adesea oficiat în afara formulării ecleziale, adică fără cler și uneori nu în Biserică, ci în chilii (Vecernia sinaită a Avvei Nil). Importantă este această contopire a tradiției liturgice a Bisericii cu o regulă ascetică particulară. Odată inclusă în tipic, regula monastică a căpătat un caracter liturgic.[50] Așadar, primirea Împărtășaniei a fost separată de ritmul Bisericii și a intrat în ritmul vieții ascetice individuale. Am menționat deja exemplele timpurii de împărtășire idividuală de către eremiți
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
este această contopire a tradiției liturgice a Bisericii cu o regulă ascetică particulară. Odată inclusă în tipic, regula monastică a căpătat un caracter liturgic.[50] Așadar, primirea Împărtășaniei a fost separată de ritmul Bisericii și a intrat în ritmul vieții ascetice individuale. Am menționat deja exemplele timpurii de împărtășire idividuală de către eremiți din Sfintele Daruri păstrate pentru acest scop și, de asemenea oficierea unor liturghii private, dacă se pot numi așa, în chiliile anahoreților care nu doreau să întrerupă singurătatea. O dată cu
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
oficierea unor liturghii private, dacă se pot numi așa, în chiliile anahoreților care nu doreau să întrerupă singurătatea. O dată cu stabilirea monahismului în orașe și dezvolatarea Tipicurilor monahale, ambele practici au dispărut. Dar principiul inițial a rămas: concepția împărtășirii ca îndeletnicire ascetică, ca act individual legat de nevoile individuale ori de starea spirituală credinciosului. Importantă este apariția ideii de împărtășire frecventă sau rară, o idee care nu mai era legată de regula de rugăciune a Bisericii, dar mai important este schimbarea locului
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
dezvolta această idee, putem spune că acest stratum monastic potrivit lui Schmemann este legat de una din cele mai profunde transformări petrecute vreodată în pietatea liturgică, anume separarea Euharistiei de semnificația ei eshatologică și eclesiologică.[ 52] Note bibliografice: [1] Dumitru Stăniloae, Ascetica și Mistica Bisericii Ortodoxe., EIBMBOR, București 2002, p. 50-51. [2] R. Sinkewicz evidențiează contradicția dintre sacramentalismul ierarhic riguros al lui Teolipt al Filadelfiei și harismatismul antiierarhic al Sfântului Simeon Noul Teolog (cf. Telipt al Filadelfiei Cuviosul și Mărturisitorul, Cuvinte duhovnicești
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Dumnezeu”, deoarece numai prin comuniune cu Dumnezeu se poate înstrăina omul de multiplele lui patimi, precum și de tendințele ce îi denaturează realitatea profundă existențială. „Se poate spune că această comunicare interpersonală a omului cu Dumnezeu-Omul are o funcție antropologic-catartică” . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului Cu alte cuvinte, importanța pedagogică a [81] . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului Cu alte cuvinte, importanța pedagogică a [81] . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului [82] , prin care se tinde la depășirea sinelui propriu și la asemănarea cu Dumnezeu. persoana este „raportată extatic la Dumnezeu și aproapele” . Persoana se află în spațiul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
85] Cartea este impregnată cu elemente ale Tradiției și reprezintă o lucrare de sinteză a acesteia. Fiind una dintre cele mai originale cărți de spiritualitate ale antichității creștine [86] , ea cuprinde în sine totodată și multe trăsături disparate ale Tradiției ascetice anterioare. [87] Dar pe cele moștenite de la tradiție Sfântul Ioan și le-a însușit într-un mod propriu, iar ceea ce a transmis el veacurilor, inclusiv cititorilor de astăzi, nu este altceva decât întâlnirea personală cu Hristos Domnul pe fiecare treaptă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]