355 matches
-
acumulării și progresului social. Este, trebuie s-o spunem, o etichetă falsă care a fost lipită lumii libere, aceea că ar fi o lume a lăcomiei și a lipsei de reguli. Dimpotrivă, la originile sale capitalismul este un sistem al ascetismului și al reținerii în fața tentațiilor vieții. Acumularea a însemnat în primul efort de economisire și apoi de investire. Nu oamenii lacomi au stat la baza primelor forme de organizare capitalistă, ci oamenii care căutau, acumulau și cu prețul sudorii reinvesteau
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Simion Mehedinți arată că ,,cine a înălțat munca până la iubire, acela a adus raiul pe pământ"216. Deplinătatea omului prin acțiune și prin muncă este un plus considerabil al vieții noastre. Creștinismul ne-a oferit valori ca voința, ierarhia, disciplina, ascetismul 217,proprietatea privată, hotărârea în acțiune 218. Nouă, creștinilor, ne este străină și nu cunoaștem atitudinea umană dominată de fatalismul descurajant al omului care crede că nu poate face nimic și nu poate îndrepta nimic. Fatalismul poate fi paralizant în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Hinduismul, este o ,,religie fără un întemeietor uman, se bazează pe mai multe ansambluri de texte, considerate toate, într-un fel sau altul, ca provenind de la absolutul divin aflat în legătură directă cu omul"295. Hinduismul este o religie a ascetismului și renunțării.,, Cele mai înalte valori recunoscute de hinduism sunt de fapt legate de comportamentul ascetic și de depășirea condiției umane urmată de acesta. Dar renunțarea (sannyăsa) atât în manifestarea sa individuală, cât și în forma instituționalizată nu este inteligibilă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Evului Mediu în Europa și vor practica aproape ca unică meserie, împrumutul de bani. Ei sunt cei cărora lumea capitalistă de mai târziu, le va datora foarte mult. Evreii oferă Europei în devenire valorile lor care sunt chibzuința asupra banului, ascetismul și reținerea în fața cheltuirii. Cultul muncii va fi altoit pe trunchiul vechii Europe și cu ajutorul evreilor. Creștinismul va prelua de la Iudaism poziția ostilă în fața folosinței banului și a cametei, dar și împotriva îmbogățirii prin comerț și a îmbogățirii în general
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
același timp, poziția Bisericii față de oamenii bogați și față de bogăție se va schimba în mod clar și în favoarea acestora. Omul bogat 104 nu va mai fi privit ca un paria, condamnat și chiar hărțuit. Dimpotrivă, strângerea banilor, economisirea, munca și ascetismul devin valori de bază ale noii lumi. Munca, mai ales, devine prin calvinism valoarea supremă, modul în care omul răspunde întrebărilor din jurul său. Prin muncă este prea-mărit chiar și Dumnezeu, și prin muncă se creează și se împlinește destinul uman
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care Weber conferă calvinismului 110 o valoare hotărâtoare în formarea spiritului capitalist"111. Odată cu calvinismul se produce ruptura definitivă, deoarece îmbogățirea nu mai este condamnată și privită ca un lucru rău. Omul era eliberat 112, iar eliberarea se produce prin ascetism care însemna muncă, disciplina profesiei, performanța, economisirea, toate reprezentând un mănunchi de valori transformate în etos comportamental. Este adevărat, și observația lui Bataille 113 este corectă în sensul că aceasta era religia oamenilor de afaceri și a burgheziei, numai că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
veacurilor precedente 123. Principalele valori despre care vorbim și care au revoluționat practic viața economică sunt124: obținerea profitului în urma unor activități economice nu numai că nu era un păcat, dar era o datorie a oamenilor în fața lui Dumnezeu; a impus ascetismul sau autodisciplinarea severă a dorințelor, care exclude plăcerile personale; dezvoltarea conceptului de bogăție ca un scop în sine; acceptarea unei discipline stricte și recunoașterea preponderenței acțiunii în fața contemplației; asocierea lenei ca fiind ,,lucrarea diavolului", conform calviniștilor, acolo unde este lenea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Evident că tendința omului permanentă va fi cea de scurtcircuitare a oricărei reguli și chiar a virtuții. În acest caz drumul ales este unul în disonanță și nefericire. Virtutea umană trebuie să ucidă lăcomia umană infinită 48. Capitalismul înseamnă și ascetism, adică un trai moderat, stăpânit, în afara exceselor. Libertatea economică și prosperitatea nu înseamnă de exemplu ca un om să mănânce până la obezitate și moarte. Despărțirea de lipsuri este marele pas pe care omul îl face și de care trebuie să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pune pe om în zona moderației și a așteptărilor modeste. În mod evident lăcomia este o sursă de mari deziluzii și mare nefericire. Nu întâmplător întemeietorii capitalismului, protestanții europeni ai secolului al XVI-lea aveau ca trăsătură distinctă de caracter ascetismul. Reținerea, moderația și evitarea lăcomiei fac parte și trebuie să fie impuse în viața unui om care se dorește a fi fericit. Caracter uman înseamnă și o cuantificare exactă a necesităților și a ceea ce fiecare dintre noi cere societății în funcție de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
bani privați) ne lasă fără argumente în fața copiilor și studenților noștri. Istoria scrisă de protestantul căruia îi tremură mâna pe ultimul cent și pe care Max Weber o invocă în lucrările sale nu mai are nici un sens. Valori ca austeritatea, ascetismul, supunerea față de lege, prețuirea banului și cultul muncii, care stau la baza lumii libere sunt golite de conținut. Așa cum au compromis socialismul sunt pe cale să compromită și capitalismul,așa cum bine spunea Mircea Dinescu. Ce să le mai spui la tineri
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 269. 217 L.V. Mises arată:,,Creștinul primitiv nu este ascetic. Cu o acceptare bucuroasă a vieții dădea de bună voie la o parte idealurile ascetice care împânzeau multe secte contemporane. Ascetismul a fost introdus în creștinism de abia în secolele al III-lea și al IV-lea, de când datează reinterpretarea ascetică și reformarea ascetică a învățăturii evangheliei", Socialismul, o analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 261. 218 Nicolae Bagdasar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în ultimă instanță știința educației prin stat". Vasile Muscă, prefață la op. cit., p. 16. 46 Vasile Muscă în prefață la Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 21. 47 Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 59. 48 Mai degrabă ascetismul, ca mod de a fi în lume, a impus orânduirea capitalistă. Mircea Malița subliniază: ,,Citindu-l pe Weber, suntem izbiți de frecvența cuvântului ascetism. A muncii ascetic, resemnat, cu o dăruire fără margini, refuzând luxul, condamnând risipa, acceptând disciplina, respectând
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
București, 2001, p. 21. 47 Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 59. 48 Mai degrabă ascetismul, ca mod de a fi în lume, a impus orânduirea capitalistă. Mircea Malița subliniază: ,,Citindu-l pe Weber, suntem izbiți de frecvența cuvântului ascetism. A muncii ascetic, resemnat, cu o dăruire fără margini, refuzând luxul, condamnând risipa, acceptând disciplina, respectând exigențele profesiunii, căutând performanța și mai ales economisind, iată mănunchiul de valori transformate în etos comportamental, care a dus civilizație modernă și prosperitate". Zece mii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
timp Maria Magdalina sapă-n mine cu lopata de sticlă și mă caută că pe-un mormînt gol" (ibidem). Producția Ruxandrei Cesereanu: o întortocheata, nesfîrșită, sinistra pesteră-cavou a ființei. Bacovia e infinit complicat, sărăcia să e adusă la luxul satanic, ascetismul sau trece în strălucirea dezmățului blasfemator. De pe atari poziții, poeta purcede la extinderea ipostazei personale, la proiecția chipului propriu asupra celuilalt. Căzînd în abis ("nu mă mîntui oricum"), îl antrenează în cădere și pe semenul sau. Ființă umană în genere
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
Vinaya or Patimokkha). Oamenii de rând acceptă de obicei să își asume respectarea "celor cinci porunci" care sunt comune tuturor școlilor budiste. Dacă doresc ei pot alege să se supună "celor opt porunci" care au câteva norme adiționale pentru un ascetism de bază. Exprimarea "celor cinci porunci" nu folosește o formulă imperativă ca în iudaism sau creștinism, ele sunt simple îndemnuri de a trăi o viață fericită, fără griji, în care meditația se poate desfășura în condiții bune. Cele cinci porunci
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
ci și împotriva cultului păgân antic și, ca o consecință, împotriva artei insuficient pătrunsă de spiritualitatea creștină. Călugărul înzestrat cu un talent oratoric de excepție a captivat masele, înspăimântându-le cu viziuni apocaliptice. El impune oamenilor rigoare morală și un ascetism religios radical, fiindcă acestea pot salva orașul de catastrofă. Chiar și pictorul Sandro Botticelli își aruncă în foc propriile tablouri pe teme mitologice cu nuduri feminine. Savonarola își continuă predicile, a căror țintă devine acum Papa Alexandru al VI-lea
Girolamo Savonarola () [Corola-website/Science/299537_a_300866]
-
exemplu al lui Fra Angelico, dispare atmosfera idilică și acceptarea cu smerenie a voinței Domnului și reflectă o tensiune aparte ce ilustrează încărcătura emoțională a scenei transmiterii mesajului divin prin intermediul Arhanghelului Gavril. Mesajul dramatic al tabloului "Punerea în mormânt" oglindește ascetismul și rigoarea morală predicate de Savonarola. Compoziția "Primăvara" este o operă fină și complexă, care radiază frumusețe și o grație aparte. Figura centrală este Venus în jurul căreia se grupează celelale personaje: "Primăvara" împrăștiind flori, lângă ea "Flora" și "Zefirul", la stânga
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]
-
din timpul vieții printre cei mai importanți scriitori ai vremii. Tolstoi a fost, din anumite puncte de vedere, un om plin de contradicții. Născut într-o familie de nobili din Imperiul Rus, îl obsedau în aceeași măsură excesele burgheziei și ascetismul autoimpus al stoicismului. Deși și-a întemeiat un sistem propriu de credințe religioase, câștigând respectul gânditorilor laici, nu a reușit niciodată să reconcilieze conceptele de artă și frumos în viața reală. Cercetând opera lui Tolstoi, Vladimir Nabokov observa că doar
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
virtute", cu cele patru aspecte cardinale: "înțelepciunea", "curajul", "dreptatea" și "temperanța", corespondând învățăturilor lui Socrate. În timp ce în etica aristoteliană se recunoștea locul pasiunilor în natura umană, urmând ca acestea să fie reprimate prin rațiune, stoicii cer anihilarea pasiunilor, mergând până la ascetism ("„askesis”"), pentru că virtutea reprezintă unica fericire. A fi virtuos, înseamnă a fi indiferent la durere și suferință ("„apatheia”") și, în același timp, doritor de cunoaștere. De aici importanța acordată științei, fizicei, logicei, pentru că ele reprezintă bazele moralității, rădăcinile oricărei virtuți
Stoicism () [Corola-website/Science/299711_a_301040]
-
ajungea covârșitor, precum în Sparta, valorile se impuneau prin prestigiul lor mitic și prin ascultare de legi; în alte polisuri, în special la Atena, individul avea o libertate de alegere și exprimare mult mai mare. Sparta cultiva valorile războinice ale ascetismului, disciplinei, dezvoltării forței fizice. Astfel, comportamentul militar și social se standardizau și gândirea cutezătoare își găsea cu greu formele de exprimare. Cetatea se îngrijea de educația fetelor și a băieților. Se asigurau cunoștințe minime de scris și citit. Fetele și
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
depuneau jurământ de castitate) și considerând nașterea și chiar viața, rele în esența lor. Priveau întreaga lume materială ca pe o uriașă temniță în care sunt închise sufletele (luminoase, aparținând lui Dumnezeu). În ciuda doctrinei radicale, singurii care practicau real un ascetism aspru erau Perfecții, ceilalți membri, Auditorii, fiind supuși unui regim mai blând. În ciuda aparențelor, fundamentul tezei cathare se caracteriza printr-un optimism inexistent în dogma catolică: considerând lumea materială drept regatul Diavolului, "purii" excludeau Infernul din viața de apoi. De
Catarism () [Corola-website/Science/299805_a_301134]
-
putut scrie atât de creștinește și cu atâta putere a fost ars...am închis cartea și m-am întors cu inima rănită”, spunea el. Johann von Staupitz, vicarul provincial al eremiților augustinieni, observându-i frământările, l-a sfătuit să înlocuiască ascetismul cu lectura alternativă a Sf. Scripturi și a Fer. Augustin. Călugării și-au exprimat solicitudinea și i-au oferit o Biblie latină, carte pe care un om o poseda cu mare greutate, în epocă. Într-una din zile, poate în
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
culegere de poezii, "Vallfart och vandringsår" (Pelerinaj și ani de călătorii), care reprezintă o detașare față de lirica secolului al XIX-lea. Partea cea mai importantă a culegerii, "Österländska minnem och myter" (Mituri și amintiri orientale) reprezintă un protest atât împotriva ascetismului, cât și a cultului dezvoltării tehnicii și a progresului social. Ajunge, în această parte a culegerii, la un fel de admirație pentru lenea orientală, ca artă a unui mod de viață comod. Alte poezii din această culegere au coloratura poveștilor
Verner von Heidenstam () [Corola-website/Science/297870_a_299199]
-
imaginate dar care nu sunt acceptate public, se numește superstiție.". Constantin François de Chassebœuf, conte de Volney spunea, parcă repetând cuvintele lui Lucrețiu: "Frica și speranța fac principiul oricărei idei religioase." (De Volney, Ruines). Pentru Kant declarația de credință, ritul, ascetismul și rugăciunea sunt toate forme de nebunie superstițioasă (Religia în limitele simplei rațiuni, iv, 2). Pentru el orice tentativă de a place lui Dumnezeu alta decât intenția morală este nebunie religioasă (Religia în limitele simplei rațiuni, iv, 2). Pentru Bergson
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
a început „Epoca Paracletului”, activitatea propriu-zisă a „Spiritului Sfânt” în biserică. Această activitate consta în a redresa disciplina și etica bisericii. În acest scop, fiecare creștin trebuia să exercite harismele sale și să părăsească orice preocupare terestră inutilă, practicând zilnic ascetismul, abstinența, postul, mărturisirea păcatelor. ul propunea adepților săi martiriul, ca semn al sfârșitului, cerea separarea bisericii de lume, încuraja profețiile și preoția femeilor. Datorită nonconformismului și disciplinei sale riguroase, montanismul s-a organizat ca mișcare separată de biserică, reușind să
Montanism () [Corola-website/Science/307660_a_308989]