740 matches
-
din umbră”, fiindcă bezna în care simțea că plutește nu-i dădea pace și o făcea și mai curioasă. Cu toate astea îl iubea la nebunie. I se părea că ochii lui albaștri păreau un infinit al mării. Alteori îi asemuia cu necuprinsul cerului, perle împachetate-n umezeala limpede a privirii, mărgele pline de dor ce foșnesc în creștetul cosmosului, peste care timpul petrecut înaintea nașterii ei își pusese amprenta ambiției. - Mai lasă-mă un pic... Încă un pic, Eva... îi
OMUL DIN UMBRĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345997_a_347326]
-
țară, pe ulițe, în ogradă, în bătătură, ori pe străzile orașelor, acolo unde există parcuri și scuaruri cu spații verzi și floricele pastelate și copaci umbroși. O raită pe pajiștea cuvintelor este la fel de temerară, pe urma literelor care pot fi asemuite cu gâzele simpatice: albinuțe, gărgărițe, libelule și fluturași multicolori. Jocuri-jocuri, însoțite de cântece și poezii, zburdatul în aer liber precum cel al mielușeilor și ieduților, fac deliciul grupurilor de copii, la grădiniță, la școală, pe terenurile de sport, în excursie
PREZENTAREA VOLUMULUI DE VERSURI PENTRU COPII, AL VEREI CRĂCIUN, ROCHIŢA CU BULINE , EDITURA PHOEBUS, 2013 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345988_a_347317]
-
NATURĂ 2 Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Natura - o creație sau însuși creatorul? Departe de mine al plagia pe Spinosa un filosof olandez creatorul curentelor Pantheism în care Dumnezeu este asemuit Naturii și Realism în care Dumnezeu nu este considerat o făptură fizică asemănătoare sau nu omului ci o entitate filosofică. Timpul, considerat de știință drept a patra dimensiune a fost dintotdeauna în afara controlului Divinității. Dumnezeu ca și zeul suprem al
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347797_a_349126]
-
glăsuiește Părintele RADU BOTIȘ, într-un impresionant poem de-al său (cf. Lumină Cărții Sfinte): “Săraci, o prea săraci am fi/De n-am avea o călăuza a noastră,/E prea puțin o pasare măiastra-/ Căci, cu nimic nu poți asemui/Acesta Carte reînviind istorii,/Balsam vindecător și fără de pereche,/Mai nouă parcă, dar atât de veche/Scriptură Sfântă, a urcușului spre glorii” ... Părintele simțise, deci, că lumea care folosește Internetul pentru sporirea de Duh era pârjolita de nevoia unei mai
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
Florii cântă cucul pentru prima dată în acel an, iar unele flori, printre care și micșunelele ( toporașii ), își vor pierde parfumul. În această perioadă înfloresc urzicile...semn că au îmbătrânit și nu mai sunt bune de mâncat. În inima mea, asemui femeia cu o floare, pentru că este atât de gingașă și fragilă precum ea. Și, la fel ca și floarea, femeia dă viața. E participantă la Creație. E co-creatoare. De aceea, în inima mea, de “Ziua Florilor”, urez multă sănătate tuturor
FLORIILE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347009_a_348338]
-
între noi, prietena mea (cea care mi-a fost soție și este mamă copiilor mei) a exclamat : TĂUNULE ! Era încruntata și mă țintuia cu o privire înflăcărata, pe care n-o voi uita, ce exprimă surprindere, mândrie și admirație. Mă asemuia personajului principal. Intrând pe internet, în urmă cu vreo șase-șapte ani, se cerea un pseudonim, aproape obligatoriu. Eu aveam chiar nevoie. Comentam cu regularitate la « Jurnalul Național », într-o rubrică pretențioasa condusă și susținută, cu dușmănie parcă, de jurnalistul Ion
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
acțiunii, captând cititorul, aducându-l exact în locul și în timpul desfășurării acesteia. Eu scriu după cum simt și, bineînțeles, după cum mi-a dăruit Creatorul suprem posibilitatea să o fac. Nu forțez cuvântul ori expresia, nu imit pe nimeni. Dacă cineva m-a asemuit, parțial, prin tematicile abordate sau poate prin manieră de a-mi construi conținutul ori mijloacele artistice la care am apelat, cu Rebreanu ori cu Topârceanu, Eminescu, Sadoveanu, Macedonski ori Nichita Stănescu, este măgulitor pentru mine. Mă bucur că pot ajunge
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
îngăduite a le parcurge și nicidecum a ni le apropria și modela după bunul plac. Îmi este din ce în ce mai greu de ceva timp încoace să reînvăț a privi oamenii în ochi. E un exercițiu personal aproape imposibil, pe care mi-l asemuiesc cu un adevărat canon creștin dat de preot unui păcătos râvnitor la mântuire veșnică. Mă străduiesc din răsputeri să fac așa ceva tocmai pentru că în fața mea încerc să îmi închipui că am o Ființă umană reală și vie, iară nu copia
PORTRET FINAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346404_a_347733]
-
tale vieți pe care trebuie să o urmezi întocmai ca pe un dat divin și nu ca pe o simplă opțiune personală. În ceea ce mă privește, obișnuitul a fost reprezentat întotdeauna de către antonimul său, nefirescul, amplitudinea dintre ele putând fi asemuită în genere cu o „distanță canonică” imaginară dintre +∞ și -∞. E o artă a jocului care nu are nicio legătură cu teatrul sau cu oamenii, ci numai și numai cu Dumnezeu. iar cuvintele Nataliei Manoilescu-Dinu sunt mai mult decât elocvente aici
PORTRET FINAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346404_a_347733]
-
mi-e teamă că las adevărate lacune prin idei. De cele mai multe ori îmi las vălul să cadă și pod așterne chiar și un pod de vise, dar alteori mă mint cu ușurință, deși sunt conștient de asta.M-aș putea asemui, spre exemplu, cu un zid de suflet peste care alunec cu propriile-mi sentimente și mă gândesc că pot face din mine chiar un giuvaier de cuvânt sau o sumă de gânduri. Răsfoind propriile pagini peste care în timp s-
POVESTEA UNUI JURNAL. MIE ÎNSUMI ŞI NIMĂNUI ALTCUIVA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348318_a_349647]
-
ce este viața nemuritoare? - Să simți totul în Dumnezeu. Căci dragostea vine din întâlnire. Cunoașterea legată de Dumnezeu unifică toate dorințele. Iar pentru inima care o dobândește, ea este numai dulceață revărsându-se pe pământ. Căci nimic nu se poate asemui cu dulceața cunoașterii lui Dumnezeu”, Care a semănat ale Sale în toate cele ce sunt, încât prin ele, ca prin niște deschizături, să Se arate minții într-o lumină a înțelegerii, cucerind-o, luminând-o și atrăgând-o spre Sine
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
lăstarii cu micuții struguri abia îmbumbiți, semn că în acest an vom avea parte de rod bogat, am văzut două mierle îmbrăcate în voal negru, care-și strigau cu fluierături prelungi, soțiorii. Pe cele două mierlițe, în imaginația mea, le asemuiam cu mama și bunica jelind zi și noapte pe bunicul Dumitru Tetoianu - decedat la Mărășești în 1918 - și pe tata, Ilie Voican, plecat să lupte pentru eliberarea patriei pe frontul de apus, în cel de al Doilea Război Mondial. Am
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
Apoi, adunase răsărit după răsărit. Diminețile fiind mai reci, iar el, odihnit, îi pria socotitul. Până la urmă totul alunecă în nebăgare de seamă, înecat în cenușiul nesănătos din preajmă... Oricum, retina-i slăbită percuta arareori un soare alb-argintiu, ușor de asemuit cu luna... Nici urechile nu-l mai slujeau ca odinioară. Chiar de se voiau avide capcane de sonuri vestitoare, îi ofereau din afară, în răstimpuri, doar câte un glas de pasăre aproape șters într-un ecou prelung de moarte... În
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
ceva căutat. Îl apuca în palmă cu înfiorare, străpungându-l cu o căutătură lacomă, nădăjduind confirmarea în... ce?! În comoara sa, unică minune a lumii pentru el! Drept era, în juru-i nu mai rămăsese ceva cu care s-o poată asemui... Și cu sufletul plin de căldură, cu mintea încărcată de lămuritoarele semne, privind-o, știa că se află mai aproape, tot mai aproape de capătul călătoriei... * Pe măsură ce vremea trecea, își simțea trupul mai împuținat, tânguitor de neputincios, nimicnic, ar fi zis
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
nicio formă luate în seamă de numeroasele mediocrități existente și atunci, ca și acum, în punctele-cheie ale societății (și facem trimitere aici la mediul politic și la cel muzical al vremii respective). Poate și pentru că mulți au încercat a-i asemui, din seva propriei lor micimi, geniul acestei necuprinse în cuvinte interprete de operă cu deșertul propriei lor ființe de lut, neoferindu-i nimic altceva în ultimii ani de viață, din septembrie 1936 și până în ianuarie 1939, decât, din păcate, indiferență
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
PIATRĂ ALBASTRĂ, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015. Frumoasă, delicată, nobilă prin naștere. .. Așa era față la care visa EL, un farmacist -militar întors de curând de pe front. , un bărbat hotărât și energic. A asemuit-o cu o floare de colț... A visat-o în lungile drumuri făcute pe cărările munților. A căutat-o acolo sus, unde vântul este stăpânul absolut... I-a ascultat vocea în susurul izvoarelor întâlnite - destul de rar - în traseele dificile pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
i-a dăruit-o că pe un lucru rar și binemeritat. Citește mai mult Frumoasă, delicată, nobilă prin naștere. .. Așa era față la care visa EL, un farmacist -militar întors de curând de pe front. , un bărbat hotărât și energic.A asemuit-o cu o floare de colț...A visat-o în lungile drumuri făcute pe cărările munților.A căutat-o acolo sus, unde vântul este stăpânul absolut...I-a ascultat vocea în susurul izvoarelor întâlnite - destul de rar - în traseele dificile pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
Că și acum... -Draga mea, vrei să ne întoarcem la Cosânzieni? Ne gândim, ne analizăm și dacă simțim amândoi aceleași lucruri, să o facem! Cât îl iubea pe omul acesta!Îl iubea și-l descoperea mereu.Iar bucuria descoperiri o asemuia de multe ori cu bucuria pură a unui copil care mai găsește încă un codou în sacul lui Moș Crăciun! Împreună, mereu împreună...., ca apa aceluiaș rău , ca boabele aceleași păstăi, ca filele aceleași cărți, ca ... Citește mai mult Ileana
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
Că și acum...-Draga mea, vrei să ne întoarcem la Cosânzieni? Ne gândim, ne analizăm și dacă simțim amândoi aceleași lucruri, să o facem!Cât îl iubea pe omul acesta!Îl iubea și-l descoperea mereu.Iar bucuria descoperiri o asemuia de multe ori cu bucuria pură a unui copil care mai găsește încă un codou în sacul lui Moș Crăciun!Împreună, mereu împreună...., ca apa aceluiaș rău , ca boabele aceleași păstăi, ca filele aceleași cărți, ca ... XIV. CÂNTEC PIERDUT, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
suferă și acum o fractură deschisă; lucrurile stau oarecum în tridimensional deși, după gimnastica mușchiului abdominal, nu reușesc să-mi văd tot spatele în 3D. Sunt ca un prost într-un con de umbră, căruia îi bat în ochi reflectoarele, asemuit cu o căprioară fără pantofi, doar cu umbrelă... Citește mai mult Planeta perfectă e plină de panseluțe,o mulțime de fluturi mișună între ele...niciodată bătrâni. Sensul iubirii a fost demolat cu o supernovăiar sufletul suferă și acum o fractură
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
supernovăiar sufletul suferă și acum o fractură deschisă;lucrurile stau oarecum în tridimensionaldeși, după gimnastica mușchiului abdominal,nu reușesc să-mi văd tot spateleîn 3D.Sunt ca un prost într-un con de umbră,căruia îi bat în ochi reflectoarele,asemuit cu o căprioară fără pantofi,doar cu umbrelă...... XI. VREAU SĂ VĂD LUMEA, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014. Sub granița minții și-o limitare-a mișcării sub ispita zborului, încerc fraze cu litere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
doar pentru poveste, ci și pentru mesaj, eventual cu creionul în mână, „Se întorc morții acasă” poate schimba vieți. (Cf. https://constantinpistea.wordpress.com/2014/09/07/se-intorc-mortii-acasa-cornel-constantin-ciomazga/). În concluzie și în încheierea acestui material documentar, dacă ar fi sa asemuim acest volum cu românul lui Camil Petrescu „Patul lui Procust”, ne-ar apărea că o carte pe teme reale, și ar fi correct, căci, parcă autorul este un doctor care lucrează cu bisturiul... Însă, cartea domnului Cornel Constantin Ciomâzgă este
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
o galerie de tablouri impresioniste miniaturale în care tușele, adăugate pe rând, sugerează diferite componente ale vieții omenești. Exilul și repatrierea sunt trecere de la înnoptare spre lumină, iubirea tinereții are culoarea florilor și a răsăritului de soare, nostalgia trecutului se asemuiește cu “razele de sub nori”, bătrânețea are nuanțele primăverii ofilite, tăcerea introspecției e incoloră, ca o absență dedicată sieși, moartea însăși își preschimbă negrul în alb, căci albul este mai nimic decât negrul, e hârtia fără scris, e harul nemaiîmplinit, e
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
o galerie de tablouri impresioniste miniaturale în care tușele, adăugate pe rând, sugerează diferite componente ale vieții omenești. Exilul și repatrierea sunt trecere de la înnoptare spre lumină, iubirea tinereții are culoarea florilor și a răsăritului de soare, nostalgia trecutului se asemuiește cu “razele de sub nori”, bătrânețea are nuanțele primăverii ofilite, tăcerea introspecției e incoloră, ca o absență dedicată sieși, moartea însăși își preschimbă negrul în alb, căci albul este mai nimic decât negrul, e hârtia fără scris, e harul nemaiîmplinit, e
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
de ani de ghețari monumentali: zece kilometri de pajiști și lunci, străjuiți de monoliți impozanți, din granit șlefuit parcă de un meșter gigantic. Peste tot se ridică spre cer domuri de stâncă, sau se cască prăpăstii abrupte. Toată valea se asemuie cu o singură alee, pregătită parcă să-și întâmpine un prezumptiv oaspete uriaș, o cale regală flancată de gardieni din rocă supradimensională, ce strălucesc metalic în lumina care se propagă prin aerul pur. Prin binoclu zărim siluetele de gămălie ale
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]