617 matches
-
sigură a adevărului. Împotriva acestei teze, Suarez construiește o obiecție sub formă de ipoteză: ipoteza unei înșelătorii care se opune din exterior la asentimentul spiritului: un Dumnezeu înșelător sau diavolul (un angelus malus), ar putea obliga spiritul să-și dea asentimentul unei propoziții false. În acest caz eroarea va fi involuntară și asentimentul invincibil nu va mai fi o marcă sigură a adevărului, ceea ce este împotriva tezei pe care Suarez vrea să o demonstreze. Discuțiile suareziene ne îndreaptă spre două figuri
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de ipoteză: ipoteza unei înșelătorii care se opune din exterior la asentimentul spiritului: un Dumnezeu înșelător sau diavolul (un angelus malus), ar putea obliga spiritul să-și dea asentimentul unei propoziții false. În acest caz eroarea va fi involuntară și asentimentul invincibil nu va mai fi o marcă sigură a adevărului, ceea ce este împotriva tezei pe care Suarez vrea să o demonstreze. Discuțiile suareziene ne îndreaptă spre două figuri care sunt familiare în textele lui Descartes: un Dumnezeu înșelător și un
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
De falsitate, sectio II, VII. R. Descartes, Meditatio I, AT, VII,p.21-23. Obiecția ridicată de Suarez împotriva tezei pe care vrea să o stabilească evocă posibilitatea creării în înțelegerea umană, de către Dumnezeu sau de către un înger rău, a unui asentiment irezistibil la fals. Suarez respinge această obiecție folosind două argumente diferite. În cazul lui Dumnezeu, va fi vorba de o acțiune deasupra ordinii naturale, dar posibilă doar dacă luăm în considerare numai puterea lui Dumnezeu. Totuși, cum Dumnezeu este prin excelență
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
este prin excelență bun, bunătatea lui face imposibilă exercitarea acestei puteri. Dimpotrivă, în cazul lui angelus malus, înșelătoria este absolut imposibilă, pentru că îngerul nu are nici o putere în cazul înțelegerii umane, și deci el nu poate niciodată să producă vreun asentiment irezistibil. Ba mai mult, îngerul rău poate să conducă înțelegerea spre o judecată falsă prin capcane, la care totuși este întotdeauna posibil să se refuze asentimentul. Acțiunea lui angelus malus nu pune nici o problemă în doctrina suareziană ; atunci cînd dimpotrivă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
putere în cazul înțelegerii umane, și deci el nu poate niciodată să producă vreun asentiment irezistibil. Ba mai mult, îngerul rău poate să conducă înțelegerea spre o judecată falsă prin capcane, la care totuși este întotdeauna posibil să se refuze asentimentul. Acțiunea lui angelus malus nu pune nici o problemă în doctrina suareziană ; atunci cînd dimpotrivă dacă Dumnezeu nu ar fi bun, pe atât cât este de puternic, teoria conform căreia asentimentul irezistibil este o marcă sigură a adevărului ar deveni de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
capcane, la care totuși este întotdeauna posibil să se refuze asentimentul. Acțiunea lui angelus malus nu pune nici o problemă în doctrina suareziană ; atunci cînd dimpotrivă dacă Dumnezeu nu ar fi bun, pe atât cât este de puternic, teoria conform căreia asentimentul irezistibil este o marcă sigură a adevărului ar deveni de nesusținut. Mai multe elemente recomandă atenției noastre acest text ca sursă a ipotezei Dumnezeului înșelător din Meditația I-a. În general problema ridicată de Suarez asupra posibilității de a alege
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
irezistibil este o marcă sigură a adevărului ar deveni de nesusținut. Mai multe elemente recomandă atenției noastre acest text ca sursă a ipotezei Dumnezeului înșelător din Meditația I-a. În general problema ridicată de Suarez asupra posibilității de a alege asentimentul irezistibil ca marcă a adevărului amintește problematica Meditațiilor. Dar sunt de asemenea probleme de detaliu care se cer subliniate: 1) Majoritatea interpreților admit că Dumnezeu și geniul rău cartesian își exercită puterea în două domenii diferite: demonul ar avea putere
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
este vorba atât despre domenii diferite ale înșelăciunii cât despre o diferență de calitate a înșelăciunii: noi putem întotdeauna să rezistăm înșelătoriei geniului rău, dar nu este posibil să evităm înșelătoria lui Dumnezeu, pentru că ea se exercită prin încrederea în asentimentul irezistibil din spirit. ” Totuși omul poate întotdeauna să o respingă sau cel puțin să nu o aprobe, dacă vrea.”. “Semper tamen potest homo illi dissentire, aut saltem non assentire, si velit” spune Suarez. Și față de înșelătoria geniului rău, Descartes declară
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
o respingă sau cel puțin să nu o aprobe, dacă vrea.”. “Semper tamen potest homo illi dissentire, aut saltem non assentire, si velit” spune Suarez. Și față de înșelătoria geniului rău, Descartes declară că depinde de fiecare să nu-i dea asentimentul: „Voi rămîne cu obstinație atașat acestei concepții; și dacă prin această metodă, nu va fi în puterea mea să mă înalț la cunoașterea nici unui adevăr, cel puțin va sta în puterea mea să mi suspend judecata, să nu aprob falsul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în potestate mea sit aliquid veri cognoscere, at certe quod hoc quod în me est, ne falsis assentiar, nec mihi quidquam iste deceptor, quantumvis potens, quantumvis callidus, possit imponere, obfirmata mente cavebo”. Înșelătoria divină, dimpotrivă, interzice în mod absolut refuzul asentimentului: 2) Suarez admite posibilitatea înșelătoriei dacă se consideră atotputernicia divină și o neagă dacă se ia în considerare bunătatea lui Dumnezeu: „Însă (...) ne învață despre miracolul că Dumnezeu nu poate conduce intelectul al fals, căci nimic nu repugnă mai puțin
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
esse alienum permittere ut interdum fallar.”) 3) Ipoteza înșelătoriei divine este susținută, la Suarez, prin exemplul înșelătoriei naturale vis-à-vis de aparența evidenței. Înșelătoria divină va fi de aceeași calitate ca și cazul erorilor persistente în fața falsului, unde aparența evidenței obține asentimentul ca și cum am fi în fața adevărului: „ ..uneori însăși evidența este atât de vizibilă: atunci se poate învârti în jurul falsului și cu toate acestea ea nu necesită mai puțină înțelegere dacât dacă ar fi adevărat.”“ Ipsa evidentia interdum est apparens tantum:ergo
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
descrisă de către Descartes arată că ea se îndreaptă către distanța posibilă dintre aparența irezistibilă a evidenței impuse de spirit și evidența veritabilă. Îndoiala cartesiană este aceeași îndoială ca cea pe care Suarez a introdus-o ca obiecție împotriva corespondenței dintre asentimentul irezistibil și adevăr. Dacă înșelătoria divină proiectată de Suarez este aceeași înșelătorie despre care vorbește Descartes, altfel spus, dacă ne îndoim că evidența nu ar fi decât o aparență de evidență,ceea ce apare evident, reducerea gîndirii la videri opune o
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
partea cea mai autentic creatoare din întregul proces. Se cade să se facă o distincție între trăirile unui poet și compunerea unei poezii, între impresie și expresie. Croce, care le-a redus pe amândouă la intuiție estetică, n-a obținut asentimentul scriitorilor și criticilor ; de fapt, o sistematizare oarecum opusă a fost susținută în mod plauzibil de C. S. Lewis. Dar nici încercarea de a cristaliza acest dualism în noțiunile pereche de Erlebnis și de Dichtung, așa cum face Dilthey, nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
cu privire la organizarea internă a Principatelor. Convenția ruso-turcă de la Akkerman (25 sept./7 oct. 826 ) confirma clauzele Tratatului de pace de la București, din 82. In ceea ce privește Țările Române, Convenția prevedea alegerea de către Divan a domnilor pământeni pe șapte ani, cu asentimentul Rusiei și al Porții, scutirea Principatelor de plata haraciului pe timp de doi ani și fixarea acestuia potrivit Hatișerifului din 802, libertatea comerțului, cu condiția asigurării aprovizionării cu grâu a Porții, și instituirea unor comisii care să propună măsurile necesare
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
P. H. Grabbe, spre a determina semnarea Convenției, care a și avut loc, la Balta-Liman, în ziua de mai 849. Convenția prevedea ca domnii, aleși până acum pe viață, să fie numiți pe termen de șapte ani de către sultan, cu asentimentul țarului. Domnitorii erau tratați încă o dată drept înalți dregători otomani. Adunările obștești regulamentare sunt înlocuite cu divanuri, alcătuite din boierii „cei mai de seamă și cei mai demni de încredere”, dar și din câțiva membri ai înaltului cler. Atribuțiile principale
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
lucrări că unele grupuri de sarmați au putut pătrunde la vest de Nistru, în Basarabia, Moldova și la sud de Dunăre, în Dobrogea, încă din secolul I î.Hr., dar venirea lor aici s-a făcut, după cum preciza regretatul cercetător, cu asentimentul daco-geților, ajunși acum la apogeul dezvoltării lor culturale, manifestat și prin statul dac centralizat din perioada regilor Burebista sau Decebal, care au inițiat o politică de alianțe cu unele populații învecinate, în scopul contracarării expansiunii romane în derulare. Contextul pătrunderii
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
mareșalului și a cabinetului său. Ziua de 23 august a fost marcată de vizita lui Ghe. I. Brătianu la Snagov, la reședința mareșalului, pentru a-l convinge să semneze armistițiul, asigurându-l de sprijinul partidelor politice. Mareșalul a fost în asentimentul marelui istoric, dar a cerut garanții scrise din partea conducătorilor opoziției. În aceste condiții, regele Mihai I, a jucat un rol decisiv în înlăturare mareșalului, prin convocarea acestuia și a vicepremierului M. Antonescu la Palatul regal. În jurul orei 1700, toți membrii
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
democratic și pentru a făuri un partid de tip leninist*, provoacă crize după crize și rupturi interne. Violentele campanii împotriva ocupației franceze a Ruhrului în 1923, apoi a războiului din munții Rif în 1924-1925 - unde PCF își inaugurează anticolonialismul* - suscită asentimentul câtorva minorități pacifiste și rebele; în schimb, izolează partidul și îl expun represiunii. La alegerile legislative din mai 1924, PCF obține mai puțin de 880000 voturi, adică 9,6% din cele exprimate, și 26 deputați. Un rezultat destul de slab, dar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o altă sarcină, poate cea mai dificilă. El trebuie să obțină aprobarea propriei populații pentru politicile sale externe și interne, destinate să mobilizeze elementele puterii naționale în sprijinul acestor politici. Obiectivul este dificil deoarece condițiile în care poate fi obținut asentimentul nu sunt neapărat identice cu cele în care poate reuși o strategie externă. Referindu-se în mod special la Statele Unite, Tocqueville menționa: Politica externă nu necesită aproape nici una dintre calitățile proprii democrației și impune, dimpotrivă, dezvoltarea aproape integrală a resurselor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Despre acest adevăr oferă din plin dovezi nenumăratele politici ale guvernelor contemporane din Statele Unite 24. Guvernarea internă și politica externă Nu este suficient ca un guvern să obțină sprijinul opiniei publice naționale în favoarea politicilor sale externe. Trebuie să atragă și asentimentul publicului extern pentru politicile sale externe și interne. Cerința este reflectarea schimbărilor produse recent în caracterul politicii externe. Așa cum vom arăta ulterior mai detaliat 25, politica externă este implementată în timpurile noastre nu numai prin instrumentele tradiționale ale diplomației și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau a unei situații, funcțiile care îi sunt atribuite prin prezenta Cartă, Adunarea Generală nu va face nici o recomandare cu privire la acel diferend sau acea situație decât în cazul în care Consiliul de Securitate îi cere aceasta. 2. Secretarul general, cu asentimentul Consiliului de Securitate, va aduce la cunoștința Adunării Generale, la fiecare sesiune, toate problemele referitoare la menținerea păcii și securității internaționale de care se ocupă Consiliul de Securitate; de asemenea, el va înștiința Adunarea Generală, iar dacă Adunarea Generală nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
altă parte, există o strânsă corelație. Lucrând pe 374 studenți, N.R.F. Maier a arătat că probabilitatea luării unor decizii corecte este mai mare în discuția de tip progresiv sau evolutiv și mult mai mică în discuția liberă, în timp ce probabilitatea obținerii asentimentului (acceptării sau unanimității din partea membrilor grupului) este mai mare în discuția liberă și mai mică în discuția progresivă. Dacă se lucreează, însă, cu grupuri antrenate în cele două tipuri de discuții, grupurile ce utilizează discuția progresivă obțin rezultate bune în ceea ce privește
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și 1918). TODOROV Tzvetan (1989), Nous et les autres. La réflexion française sur la diversité humaine, Paris, Seuil. ZEA Leopoldo (1987), „Métamorphose métisse”, Le Courrier de l’UNESCO, nr. 9, septembrie, pp. 34-35. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, DIVERSITATE, Exotism, Metisaj, Sincretism Asentiment (gramatica Î)tc "Asentiment (gramatica ~)" Φ Dialog (principiul Î) Asimilaretc "Asimilare" Φ CETĂȚENIE (codul Î), Cosmopolitism, DREPTURILE OMULUI, INTEGRARE Asociațietc "Asociație" Asociația este o formă specifică de grupare a indivizilor, care presupune un acord liber consimțit al unor voințe particulare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1989), Nous et les autres. La réflexion française sur la diversité humaine, Paris, Seuil. ZEA Leopoldo (1987), „Métamorphose métisse”, Le Courrier de l’UNESCO, nr. 9, septembrie, pp. 34-35. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, DIVERSITATE, Exotism, Metisaj, Sincretism Asentiment (gramatica Î)tc "Asentiment (gramatica ~)" Φ Dialog (principiul Î) Asimilaretc "Asimilare" Φ CETĂȚENIE (codul Î), Cosmopolitism, DREPTURILE OMULUI, INTEGRARE Asociațietc "Asociație" Asociația este o formă specifică de grupare a indivizilor, care presupune un acord liber consimțit al unor voințe particulare În vederea unui scop comun
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
esențială a relației interlocutive. Din perspectiva lucrării de față, problematica sa este foarte prețioasă, deoarece caută să explice comportamentele inovatoare la nivel transcultural. Într-adevăr, și noi credem, Împreună cu autorul citat, „că o reflecție asupra canoanelor dialogului sau asupra gramaticii asentimentului este unul dintre răspunsurile cele mai adecvate În epoca diseminării culturale și a disparității conceptuale a discursurilor” (Jacques, 1985, p. 16). Și aceasta pentru că, În cadrul dialogului, violența verbală este cel puțin suspendată. Poziție irenistă, ar putea gândi cineva. Jacques recunoaște
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]