362 matches
-
București, prin reprezentanții lor în capitala Belgiei, uzau după 1919, cu deosebire în deceniul al treilea al secolului al XX-lea - asa- numitul "schimb avantajos", adică un schimb valutar subvenționat în favoarea studenților, care, desigur, trebuiau să îndeplinească anumite condiții de asiduitate la cursuri. În fine, ne-am încheiat demersul cu un eseu (a patra secțiune din acest volum) întrucâtva mai excentric dacă ar fi să ne gândim la tipologia și caracteristicile studiilor cu privire la traseele de formare a elitelor intelectuale ori ale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
an universitar (art. IV), "un schimb de 1000 de franci pentru tipărirea tezelor de doctorat sau a lucrărilor cerute pentru obținerea titlului definitiv la școlile superioare tehnice" (art. IV). De asemenea, regulamentul stabilea și faptul că studenților care nu dovedeau asiduitate (lipseau de la cursuri mai mult timp, nu treceau niciun examen în cursul unui an universitar), li se retrăgea dreptul de schimb avantajos (art. V, VI). Schimbul avantajos, adică, întocmirea, verificarea listelor, controlul etc., cădeau în sarcina unei comisii formate dintr-
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
sprijin financiar pentru studenții ce mergeau la studii în străinătate. Posibilitatea unui schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă (diferența fiind suportată de stat) era acordată atât studenților înscriși la studii (cu stabilirea unor condiții privind asiduitatea lor la cursuri), cât și șotiilor acestora, în anumite situații. Listele erau cuprinzătoare, iar sumele alocate considerabile; acest ajutor dovedește, alături de alte măsuri și facilități, interesul autorităților române de a susține studiile în străinătate, căci mulți dintre acei tineri vor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din partea Ministerului Lucrărilor Publice 3. Desigur, Consulatul României de la Liège trebuia să se intereseze îndeaproape dacă fostul ofițer frecvență cursurile la care se înscrisese. De asemenea, după încheierea fiecărui trimestru, studentul trebuia să pună la dispoziția autorităților române certificatele de asiduitate și notele obținute, pentru a putea primi mai departe stipendiul. Em. Kretzulescu s-a interesat de soarta lui Vasile Butză, dar nici serviciile administrative ale Universității din Liège, nici biroul populației orașului nu înregistraseră în 1897 vreo persoană cu acest
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
A reușit în cele din urmă să se înmatriculeze, urmând "cu sârguința cursurile primului an al secțiunii de ingineri mecanici în cursul" primei părți a anului academic 1898-1899"7. Un an mai tarziu, Vasile Butză primea un alt certificat de asiduitate din partea Rectorului Universității din Liège, în care se specifică faptul că a frecventat regulat cursurile și exercițiile practice, obținând la examenele celui de-al III-lea an al secției de ingineri mecanici, în anul academic 1899-1900, următoarele medii: mecanică aplicată
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ce-și încheia cu bine "cursurile și exercițiile practice" ale anului academic 1901-1902 la Facultatea de Stiinte Aplicate a Universității Libere din Bruxelles, așa cum atestă certificatul eliberat de Rectorat pe 17 septembrie 190212. La câteva zile după emiterea certificatului de asiduitate, Vasile Butză, ce locuia atunci la nr. 9, pe Str. Belliard, scria Eforiei Instituțiunilor Brâncoveanu o epistola care, în inspirate întorsături de frază și subtile strategii discursive, făcea apel la "sentimentele umanitare" ale Eforilor, "implorându-i" să-i acorde o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
numea "schimb avantajos" sau "schimb de favoare". Guvernul aloca sume destul de importante pentru a subvenționă un schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă, facilitate care era accesibilă studenților înscriși la studii (ce trebuiau să facă dovada asiduității la cursurile ce le urmau), cât și șotiilor acestora, după caz. Toate aceste ajutoare arătau interesul statului român în a susține studiile în străinătate, în a investi în formarea unor specialiști care să ocupe, la întoarcere, posturile vacante (încă destul de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din Liège, 23 ianuarie / 4 februarie 1899, nepaginat. În dosar există și o scrisoare datata 2 februarie 1899 a lui Vasile Butză (19, Place du Théâtre, Liège) către Legația României din Bruxelles în care aceasta din urmă este informată cu privire la asiduitatea să în prima parte a anului academic 1898-1899, nepaginat. 8 Ibid., Certificat de asiduitate emis pe numele Basile Butza, 16 octombrie 1900, nepaginat. 9 Ibid., Corespondență între Vasile Butză și Legația României de la Bruxelles, 19 ianuarie, 16 februarie, 17 mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
datata 2 februarie 1899 a lui Vasile Butză (19, Place du Théâtre, Liège) către Legația României din Bruxelles în care aceasta din urmă este informată cu privire la asiduitatea să în prima parte a anului academic 1898-1899, nepaginat. 8 Ibid., Certificat de asiduitate emis pe numele Basile Butza, 16 octombrie 1900, nepaginat. 9 Ibid., Corespondență între Vasile Butză și Legația României de la Bruxelles, 19 ianuarie, 16 februarie, 17 mai 1900, nepaginat. 10 Ibid., Scrisoare a lui Vasile Butză către Eugen Mavrodi, Ministrul României
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 22 martie 1900, nepaginat. 11 Ibid., Scrisori ale lui Vasile Butză către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 9 iunie (33, Boulevard Saucy, Liège), 24 decembrie 1900. 12 Ibid., vol. 196, Atestat de asiduitate pentru anul academic 1901-1902 la cursurile și exercițiile practice ale secției de ingineri mecanici de la Facultatea de Stiinte Aplicate emis de Rectoratul Universității Libere din Bruxelles pe numele lui Basile Butza, 17 septembrie 1902, nepaginat. 13 Ibid., Scrisoare a lui
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
securiști (o listă pe două pagini) și 27 de informatori. În timpul acesta lucra ca laborant, impiegat de mișcare la o autobază și salahor la Antibiotice Iași (asta după ce și-a luat licența În biologie). Autorul este și el urmărit cu asiduitate (opt informatori și 22 de ofițeri), i se fac șicane, reușește târziu să facă studii de medicină veterinară, dar nu-și poate utiliza disponibilitățile cognitive decât tardiv și incomplet. Este recunoscător profesorilor Victoria și Simion Zinca, printre puținii care l-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
epocii, comedia lui Claude Berri, La Première Fois (1976). Personajul principal al filmului, Claude, un adolescent cam greoi, fiul unui tăbăcar din Paris, arde de nerăbdare, în 1952, să cunoască dragostea. Ca toți colegii lui, începe prin a frecventa cu asiduitate petrecerile-surpriză. Din păcate, bietul de el se alege nu cu vorbe dulci, ci cu bruftuieli. Și asta pentru că băiatul este cu fetele ori "prea direct, ori [...] prea timid, ori ambele". Prin urmare, acest flirteur începător studiază îndeaproape, cu o sclipire
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
căreia distribuția acestei boli nu urmărește gradientul - factor latitudine, atenționând asupra prezumției că frecvența SM în Sardinia este una dintre cele mai ridicate din lume, indicând un „Scandinavian focus“ în SM. Incidența și prevalența SM a fost studiată cu aceeași asiduitate și în continentele: America de Nord, Australia și Asia. În Statele Unite, Rochester, incidența SM este de 4,1 la femei și 2,3 la bărbați. În Canada (Winnipeg) 2,7 la femei și 1,8 la bărbați; în Australia (Perth), 6,6
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
face-abuz./ Pe scara bătrâneții te urci tot spre junie/ Și de pe vârful scărei cade-n copilărie (I 8). Tema incompatibilității dintre vârsta afectivă și cea fizică este repusă în registru comic în scena în care bătrânul Postum o urmărește cu asiduitățile sale pe tânăra Getta. Cucerit de farmecul proaspăt al sclavei ( Îmi placi, ești frumușică și tânără), pretorul se crede potrivit să-i fie amant de vreme ce e puternic, mare, bogat și cu avânt/ De verde tinereță și o avertizează, paradoxal, că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ea se apucă de lucru, încercând să depășească un sentiment de panică: a luat foc casa, ce trebuie salvat mai întâi? Lungită pe pat, începe totuși cu ce e mai ușor, trierea hârtiilor. Pagini izolate dintr-un jurnal ținut fără asiduitate, reflecții de lectură, bruioane de scrisori niciodată trimise, vise notate imediat după trezire și greu de decriptat, expresii franțuzești de reținut, fraze culese pe stradă, în autobuz sau metrou, la piață, în supermarket. Aveți, vă rog, răbdare câteva minute, e
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Latin. Am fost printre primii români, veniți la studii la Paris, după primul război mondial. M-am înscris la facultatea de drept pentru anul școlar 1920-1921, la doctorat. Prin luna octombrie au început cursurile, pe care le frecventam cu toată asiduitatea. Profesorii erau conștiincioși, făceau prelegeri interesante. Fastul și protocolul francez nu lipseau nici în universități. Profesorul intra în clasă precedat de un aprod îmbrăcat într-un costum special negru și cu un lanț lung atîrnat la gît. După ce profesorul lua
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
întorc la mine acasă. Îți mulțumesc din suflet că ai avut răbdare să mă asculți. Slavă Ție, Doamne! ...Babica pleca la drum cu mănunchiul de spice de grâu, ca o mărturie a faptului că, toată viața lui, omul cultivă cu asiduitate această plantă erbacee din rodul căreia obține pâinea cea de toate zilele, fără de care n-ar putea trăi. E adevărat că babica n-a văzut Câmpia Bărăganului: lanurile întinse de grâu unduindu-se sub adierea molcomă a vântului cald asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
III-IV, Director C. Narly. Ceea ce a înțeles și a putut să creeze în foarte scurt timp titularul caietului de pedagogie de la Universitatea cernăuțeană iese din obișnuitul ritm bucovinean. De fapt, dl. profesor C. Narly, e un remarcabil organizator dublat de asiduitatea savantului netemător de obstacole. Revista de Pedagogie, ca organ al Institutului și Seminarului pedagogic universitar din Cernăuți, a reușit să adune în jurul său hărnicia nu numai a unor profesori universitari ca Al. Ieșan, Tr. Brăileanu, S. Reli, S. Găină, ci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
intelectuali uciși în temnițele comuniste, avea drept puncte de sprijin și de referință intelectualii și țăranii categorii sociale considerate de critic drept cele "care au creat România reală". Prin Mircea Vulcănescu și exemplul său este pulverizată o prejudecată cultivată cu asiduitate între creatori: "că totul trebuie dat și cedat operei". Nu prin operă ne mîntuim, cedînd Cezarului și altceva decît ce-i aparține; "fals, ne răspunde Mircea Vulcănescu, de dincolo de sacrificiu, cu modestia și smerenia lui inegalabile. Existența, dacă e pusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
este impropriu eului epic, perspectiva lui auctorială se deschide totuși din istorie. Doar eroul poate pătrunde în mitic, glisând ușor, mai întâi prin reluarea acțiunii desfășurate, corectată prin folosirea timpului imperfect al nedeterminării exacte, și apoi prin redarea eliptică a asiduității cu care neofitul își urmează drumul: „azi vânătoare, mâni vânătoare...”. O altă trimitere temporală către profan subliniază, prin perfectul simplu al existenței infantile depășite, că ceea ce se desfășoară sub ochii receptorilor este cu totul ieșit din ordinea obișnuită. Ruptura de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însuși autorul în câteva rânduri, el este interesat de contextul evenimentelor din timpul Renașterii, un domeniu pe care îl cunoaște cu minuțiozitate, de aici provenind, ca și din pasiunea de care am amintit anterior și pe care o cultiva cu asiduitate, competența lui deosebită în analiza lui Machiavelli, așa cum o dovedește pe deplin prezenta lucrare. Sunt douăsprezece capitole reluate după publicarea lor în reviste de mare prestigiu și valoare științifică. Lucrarea începe cu articolul Machiavelli despre creșterea ca scop (telos) al
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de cititori și de critici literari deopotrivă, de altfel ajungându-se până azi, când chestiunea unui alt tip de receptare se pune cu și mai multă acuitate. Este, de fapt, ideea neexprimată tranșant de doamna Ioana Vasiloiu, dar urmărită cu asiduitate: ideea noutății pe care Eminescu o oferă necontenit tuturor acelora ce caută a-i pătrunde esența creației, pentru a se sluji de ea, ca de nici o alta la noi, în fundamentarea aproape a tuturor orientărilor literare, culturale, politice și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mod controversat, Comisia Camerei Comunelor nu a conferit lui Filkin renumirea automată la sfârșitul contractului său în 2002 și, deși i se garantase repunerea pe lista candidaților dacă ar fi candidat pentru renumire, ea a concluzionat că ce considera ea asiduitate fusese interpretat în alt mod, în special de guvern. Împrejurările plecării lui Filkin și faptul că angajarea ulterioară a comisarului, termenii și resursele acestuia au fost toate determinate de membrii Parlamentului ne îndeamnă să reflectăm asupra naturii și gradului de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
provinciile vor rămîne un tampon și că vor fi și în continuare sub dominația lui. Ținutul era totodată o bază convenabilă pentru deplasarea spre sud către Constantinopol în cazul izbucnirii unui război. Politica aceasta, așa cum am văzut, fusese dusă cu asiduitate încă din secolul al optsprezecelea. Ca și înainte, era în interesul Rusiei să se asigure că amîndouă provinciile erau prospere și mulțumite. A fost deci depus un efort susținut pentru instituirea unui sistem politic practic și progresist. După semnarea convenției
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
foarte prețioasă În gospodăreala muncii tale de fiecare zi; cu acea acuratețe, conștiinciozitate și promptitudine În lucrări; cu acea satisfacție pentru lucrul bine și la termen făcut; pentru noțiunea nouă pentru noi, românii, de „serviciu“, În Înțeles anglo-saxon; pentru acea asiduitate În tot ceea ce faci și care te ajută să treci ușor peste toate dificultățile (atât de puțini oameni lucrează cu asiduitate!); Într-un cuvânt, am dobândit În preajma doctorului Robin acel complex de dinamism animator, eficient și câteodată contagios binefăcător pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]