344 matches
-
solului, nevoia unor eventuale măsuri ameliorative și se pot stabili cele mai potrivite tehnologii de cultură privind lucrările solului, data însămânțării, metodele de aplicare a îngrășămintelor organice și minerale ș.a. ● Se stabilește asolamentul și amplasarea acestuia în teren; în cadrul fiecărui asolament fertilizarea urmează să fie dirijată în funcție de natura culturii și potențialul de producție al acesteia și respectiv, specificul pedoclimatic al locului; Se estimează producția planificată a recoltelor în funcție de caracteristicile pedoclimatice locale. Fixarea obiectivelor privind recoltele planificate pentru culturile din cadrul unei ferme
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
specific plantelor și în consecință se regăsește în cantități diferite în îngrășămintele organice naturale, în special sub formă de proteine provenite din dejecțiile animalelor. Datorită particularităților lui de comportare geochimică, este greu de gestionat atât în monocultură cât și în asolamente. De asemenea, este greu de determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a-lungul perioadei de vegetație activă, respectiv de calculat doza de îngrășământ cu azot de aplicat pentru fertilizare. *Font 8* Datorită specificității comportamentului azotului
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
Acordului Integrat de Mediu necesar pentru funcționarea exploatației agricole. Acțiunile necesare pentru elaborarea unui astfel plan de fertilizare sunt: Suprafața cu folosință agricolă a exploatației (fermei) se împarte în sectoare (parcele) identificabile, relativ omogene din punct de vedere agrochimic (sol, asolament, istoricul aplicării îngrășămintelor minerale și organice) pentru a se putea stabili pe criterii obiective nevoia de fertilizare a culturilor din fiecare parcelă; Pentru fiecare parcelă se realizează o dată la patru ani cartarea agrochimică prin care se determină conținutul de azot
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
agrochimică se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale măsuri ameliorative și se pot stabili cele mai potrivite tehnologii de cultură privind lucrările solului, data însămânțării, metodele de aplicare a îngrășămintelor organice și minerale ș.a. ● Se stabilește asolamentul și amplasarea acestuia în teren; în cadrul fiecărui asolament fertilizarea urmează să fie dirijată în funcție de natura culturii și potențialul de producție al acesteia și respectiv, specificul pedoclimatic al locului; Se estimează producția planificată a recoltelor în funcție de caracteristicile pedoclimatice locale. Fixarea obiectivelor
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
solului, nevoia unor eventuale măsuri ameliorative și se pot stabili cele mai potrivite tehnologii de cultură privind lucrările solului, data însămânțării, metodele de aplicare a îngrășămintelor organice și minerale ș.a. ● Se stabilește asolamentul și amplasarea acestuia în teren; în cadrul fiecărui asolament fertilizarea urmează să fie dirijată în funcție de natura culturii și potențialul de producție al acesteia și respectiv, specificul pedoclimatic al locului; Se estimează producția planificată a recoltelor în funcție de caracteristicile pedoclimatice locale. Fixarea obiectivelor privind recoltele planificate pentru culturile din cadrul unei ferme
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
unei agriculturi durabile; (6) Pentru evitarea poluării mediului înconjurător, în special a resurselor naturale precum solul și apa, producția biologică animalieră trebuie să asigure, în principiu, stabilirea unei strânse relații între o asemenea producție și sol, între sistemele multianuale de asolament și hrănirea animalelor cu produse recoltate din producția biologică a exploatației; (7) Pentru a evita poluarea apei cu compuși azotați, exploatațiile zootehnice care practică agricultura biologică trebuie să dispună de capacități adecvate de depozitare, precum și de planuri de răspândire a
jrc4314as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89479_a_90266]
-
prin sinteză chimică; (18) În cele mai multe cazuri, dacă condițiile meteorologice o permit, șeptelul trebuie sa aibă acces la zonele libere pentru mișcare sau pentru pășunat, iar aceste zone libere trebuie să fie organizate, în principiu, conform unui sistem adecvat de asolament; (19) Adăpostirea diferitelor specii de animale trebuie atât să satisfacă nevoile de aerisire, luminozitate, spațiu și confort ale animalelor respective, cât și să ofere spațiu suficient care să permită fiecărui animal executarea de mișcări ample, precum și dezvoltarea naturală a comportamentului
jrc4314as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89479_a_90266]
-
a NE NS NS NE NE NS NE NE NE H. Alte terenuri ha/a 1. Teren agricol neutilizat (teren agricol care nu mai este cultivat, din motive economice, sociale sau alte motive și nu este utilizat în sistemul de asolament) ha/a 2. Suprafețe împădurite ha/a 3. Alte terenuri (teren ocupat de clădiri, curți, drumuri, iazuri, cariere, terenuri sterpe, stânci etc.) ha/a I. Culturi combinate și succesive, ciuperci, irigații, capacități de depozitare pentru îngrășămintele naturale, terenuri arabile neexploatate
jrc5680as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90850_a_91637]
-
mai multor caracteristici incluse în anchetele structurale din 1985 și 1987", limitarea "1985 și 1987" se înlocuiește cu "1995 și 1997". 4. La partea C, secțiunea I, "cod P1" se modifică după cum urmează: - Caracteristicile "I/06a (pârloagă, cu posibilități de asolament), I/06b (pășune permanentă și pajiște utilizată ca teren de pășunat pentru crescătorii mari de vite), I/06c (linte, năut și măzăriche)" se elimină. - Se adaugă caracteristica " D/22 - pârloagă care beneficiază de programe de stimulare auxiliare fără utilizare economică
jrc2929as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88084_a_88871]
-
pământ oferit angajaților sub formă de beneficiu în natură ... D21 Pârloagă nesubvenționată 146. Pârloage - Cod 3 : Pârloage (fără "teren de rezervă") D22 Pârloagă care beneficiază de planuri de stimulare auxiliare fără utilizare economică 146. - Cod 5 : Pârloagă, cu posibilități de asolament (conform Regulamentului Consiliului 797/85/CEE) + - Cod 8 : suprafață ținută obligatoriu de rezervă (conform Regulamentului Consiliului 1765/92/CEE) F01 Pășune permanentă și pajiști, cu excepția pășunatului brut 150. Pajiști și pășune permanentă F02 Pășunat brut 151. Pășunat brut G01 Plantații
jrc2929as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88084_a_88871]
-
ce regrupează mai multe caracteristici incluse în anchetele structurale din 1985 și 1987), - la codul P1, se elimină cuvintele "nefurajer" de la caracteristicile I01 (culturi succesive secundare nefurajere) și - la codul P1, se adaugă cuvintele "+ I06a (pârloagă, teren cu posibilități de asolament) + I06b (pășuni permanente și pajiști folosite ca teren de pășunat de către crescătorii extensivi de animale) + I06c (linte, năut, și măzăriche)". 3. În partea C, secțiunea II, tabelul se înlocuiește după cum urmează: "II. Corespondența dintre pozițiile anchetelor structurale din 1985 și
jrc2412as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87566_a_88353]
-
bobul uscat nefurajere (c) oleaginoase nefurajere (d) alte culturi succesive secundare cod cultură "3" sau "7" I02 Ciuperci 139. Ciuperci I06 Teren supus planului de stimulare a cultivării terenului arabil și a celui înregistrat ca: (a) pârloagă, cu posibilități de asolament (b) pășuni permanente și pajiști folosite pentru pășunat de către crescătorii de animale (c) linte, năut, și măzăriche 146. Pârloagă (parte a "terenului inutilizabil") - în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 797/85: teren neutilizat în mod voluntar cod 5: pârloagă, cu posibilități
jrc2412as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87566_a_88353]
-
pășuni permanente și pajiști folosite pentru pășunat de către crescătorii de animale (c) linte, năut, și măzăriche 146. Pârloagă (parte a "terenului inutilizabil") - în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 797/85: teren neutilizat în mod voluntar cod 5: pârloagă, cu posibilități de asolament cod 6: pășuni permanente și pajiști folosite pentru pășunat de către crescătorii de animale cod 7: linte, năut, și măzăriche - în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1765/92: teren neutilizat și necultivat, în mod obligatoriu (cod 8) E Grădini de zarzavat - - - II
jrc2412as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87566_a_88353]
-
aici, dar poate și o deformare a vechiului nume). În prima jumătate a secolului al XVIII-lea ocupația de bază a locuitorilor Comitatului Crasna era agricultura, la care se adăugau meșteșugurile și comerțul ca ramuri anexe. În agricultură se practica asolamentul bianual, hotarul satelor fiind împărțit în două tarlale. Arătura se executa cu 6 boi sau cu 8 boi. Productivitatea medie a comitatului era de 3 ori sămânța, chiar de 4 ori pe terenurile cele mai bune din Crasna. În perioada
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
Marghita erau cele mai frecventate, iar ei duceau aici îndeosebi vite, porci, fructe și vin în schimbul cerealelor. Analizând diverse aspecte ale formelor tradiționale de agricultură din Sălaj la nivelul anului 1820, Șișeștean (1999) constată următoarele: în Marin se practica un asolament bienal, fâneața era cosită o singură dată pe an, iar producția de grâu obținută era de 3,5 ori mai mare decât cea însămânțată. Tabelele de impunere a satului Marin din perioada 1818-1848 arată numărul foarte variabil al familiilor iobage
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
boi și o vacă - cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi și o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an cultivat, al doilea lăsat pârloagă. Pe lângă agricultură, locuitorii se mai ocupau cu; rotăria, tâmplăria, dogăria, facerea mangalului (necesar la fierărie), albinăritul. În anul 1899, satul avea, 55 case cu 192 de locuitori, din care 16 erau educați
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
și porumbul ocupă cea mai mare parte a suprafețelor arabile, alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior și cartofi. În zonele Ciucului, Gheorgheni și Toplița, culturile de păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) și cartoful ocupă locul principal în asolament, urmate de in pentru fuior și sfeclă de zahăr. Cartoful de consum și de semințe de categorii biologice superiore se cultivă pe suprafețe mari în localitățile Tușnad, Sânmartin, Sânsimion și Miercurea Ciuc. Apa minerală este un factor important al economiei din
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
astfel crize agricole regulate și foamete. A două metodă era moina regulată. Pentru a evita crizele agricole, comunitățile umane au stabilit o regulă de abandonare voluntară a unei suprafețe agricole după câțiva ani, cultivând noi terenuri. A treia metodă era asolamentul bienal prin intermediul căruia terenul era împărțit în două părți ""sole"", dintre care una era cultivată și cealaltă era lăsată în pârloagă. În anul următor era cultivată a două "sola" și era lăsată în pârloagă prima "sola", ciclul fiind reluat în
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
în două părți ""sole"", dintre care una era cultivată și cealaltă era lăsată în pârloagă. În anul următor era cultivată a două "sola" și era lăsată în pârloagă prima "sola", ciclul fiind reluat în anul următor. A patra metodă era asolamentul trienal prin intermediul căruia terenul agricol era împărțit în trei "sole", una fiind cultivată cu cereale de toamna, cea de-a două cu cereale de primăvară și cea de-a treia era lăsată în pârloagă, astfel, un ciclu complet dura trei
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
agricol era împărțit în trei "sole", una fiind cultivată cu cereale de toamna, cea de-a două cu cereale de primăvară și cea de-a treia era lăsată în pârloagă, astfel, un ciclu complet dura trei ani. Moina regulată și asolamentul bienal erau cunoscute din antichitate, asolamentul trienal era o invenție medievală, fiind atestat din timpul Imperiului Carolingian de la sfârșitul secolului al VIII-lea, răspândindu-se între secolele IX-XIV în nordul Franței, Țările de Jos, Germania, Italia, Anglia și în unele
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
una fiind cultivată cu cereale de toamna, cea de-a două cu cereale de primăvară și cea de-a treia era lăsată în pârloagă, astfel, un ciclu complet dura trei ani. Moina regulată și asolamentul bienal erau cunoscute din antichitate, asolamentul trienal era o invenție medievală, fiind atestat din timpul Imperiului Carolingian de la sfârșitul secolului al VIII-lea, răspândindu-se între secolele IX-XIV în nordul Franței, Țările de Jos, Germania, Italia, Anglia și în unele zone din Europa estică. Avantajele erau
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
considerabile prin facilitarea refacerii potențialului solului, iar cultivarea simultană a cerealelor de primăvară cu cerealele de toamnă diminua riscurile de catastrofă agricolă, pământul fiind temeinic lucrat, obținându-se producții mai crescute. Spre sfârșitul evului mediu au apărut forme complexe de asolament, cu cicluri de 4-6 ani, și cu sisteme de rotație complexă a culturilor cerealiere și a leguminoaselor, fiind utilizate pe unele ferme din Țările de Jos, Italia și Anglia. Randamentele agricole variau de la o zona la altă în funcție de modul de
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
de gât. Caii sunt potcoviți și apare scărița de șa, având efecte avantajoase pe plan militar. Suprafețele de teren erau lucrate mai rapid și mai ușor. Muncile agricole se pot face acum mai ușor, astfel, producțiile au crescut. Apare sistemul asolamentului trienal, prin care terenul între comunități rurale era împărțit în trei, dintre care o parte era semănată cu cereale de toamna-grâu, secară, o parte cu cereale de primăvară, folosite pentru hrănirea animalelor-orz, ovăz, mei, iar a treia parte era lăsată
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
creșterii populației, tehnicile pentru cultivarea pământului sunt îmbunătățite. Plugul greu permite lucrări calitativ mai bune, și este răspândit pe arii tot mai mari, contribuind la creșterea randamentelor. Potcovirea și noile sisteme de înjugare a animalelor au contribuit la creșterea productivității. Asolamentul trienal este impus la scară largă, permițând obținerea a două recolte pe an, oferiind o mai bună garanție împotriva foametei. Caii sunt răspândiți, fiind utilizați și ca animale de lupta și ca animale de tracțiune. În zonele mediteranene, unde climă
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
de gât. Caii sunt potcoviți și apare scărița de să, având efecte avantajoase pe plan militar. Suprafețele de teren erau lucrate mai rapid și mai ușor. Muncile agricole se pot face acum mai ușor, astfel, producțiile au crescut. Apare sistemul asolamentului trienal, prin care terenul întreii comunități rurale era împărțit în trei, dintre care o parte era semănată cu cereale de toamnă-grâu, secară, o parte cu cereale de primăvară, folosite pentru hrănirea animalelor-orz, ovăz, mei, iar a treia parte era lăsată
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]