10,834 matches
-
concept, oricât ar fi el susținut de puternicii lumii, nu poate înlocui o doctrină; dar o poate strâmba, adică o poate face să nu mai fie „ortodoxă”. Așa cum ne-am dori să nu se întâmple cu Democrația Creștină. Vorbind despre aspirațiile tradiției noastre adânc europene, sugerez a se ține seama de faptul că, până și filorusismul celor care l-au continuat pe Cantemir, era o aplecare către marele europenism de la Sankt Petersburg, cu nobilimea palatelor venind dinspre Versailles sau barocul Elisabetan
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
l-au continuat pe Cantemir, era o aplecare către marele europenism de la Sankt Petersburg, cu nobilimea palatelor venind dinspre Versailles sau barocul Elisabetan și științele confirmate prin Academia de la Berlin; nicidecum către asiatismul respirat între zidurile Kremlinului. E vorba de aspirații consecvent păstrate în suflet, care s-au direcționat mereu spre vestul ce însemna democrație, ajungând pentru noi până la perpetua speranță cu „vin americanii”. Din acest motiv, marele semn de întrebare pe care îl pun prin titlul de mai sus, pe măsură ce
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
studii politice, iarăși s-au făcut progrese pentru definirea unui caracter popular cât mai larg al politicilor bazate pe doctrine creștin-democrate, cu adaptarea lor la cât mai multe caracteristici naționale, zonale, tradiționale sau religioase. Căutând în asemenea tradiții elemente de aspirație populară, s-a căutat extinderea unei mișcări echilibrate, de centru, de eliminare a extremismelor și fundamentalismelor în politicile din diverse țări. Iar o asemenea dorință de lărgire, de neîngrădire cu nimic a caracterului popular prioritar pe care o asemenea politică
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
său în emanciparea democratică a statelor continentului și integrarea lor până la numărul de astăzi. Ceea ce este cea mai mare realizare cu care am intrat în acest nou mileniu, pentru noi, care vreme de o jumătate de secol am bâjbâit după aspirațiile tradiției noastre adânc europene. și, poate din acest motiv, dintr-o dorință sinceră de „adevărată integrare”,cum am spus mai sus, cu convingerea necesității de reciprocitate în fapta ei de viețuire comunitară, apar și rezervele sau nemulțumirile noastre față de unele
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
Nu au aceleași gusturi nici pentru haine, nici pentru pieptănături, nu le place aceeași muzică și, desigur, au preferințe deosebite în ceea ce privește bărbații. Într-o seară de joi, neînțelegerile lor se amplifică. Anna ia foc pentru că mama ei nu-i înțelege aspirațiile muzicale, iar Tess, o văduvă pe cale de a se recăsători, nu înțelege de ce Anna nu-i dă pace logodnicului ei (Mark Harmon). Totul ia o întorsătură amețitoare din cauza a două plăcinte cu răvașe identice, ce provoacă o vrajă ciudată. În
Agenda2003-49-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281809_a_283138]
-
de albine. Peter Akun: Foloasele mierii. Secrete și utilizări ale produselor apicole - Rețete folositoare. Editura Lucman, București, 2003. Preț: 75 000 lei. Codul onoarei Documentatul dicționar prezintă peste 300 de ordine cavalerești, originea lor, rolul jucat de-a lungul istoriei, aspirațiile morale și spirituale ale unor societăți, similitudinile frapante cu lumea prezentă, tainele, ritualurile și practicile inițiatice. Autoarea are în vedere atât spațiul european, cât și o varietate de confrerii musulmane și extrem orientale. Mioara Cremene: Dicționar inițiatic al ordinelor cavalerești
Agenda2003-50-03-timp_liber () [Corola-journal/Journalistic/281837_a_283166]
-
Era cel dintâi avion care s-a ridicat de la sol și a zburat cu ajutorul propriilor sale mijloace de bord. Se afirmă, desigur nu fără temei, că anumite momente ale istoriei cer oameni cu o structură anume pentru a le realiza aspirațiile. Asemenea oameni pot sau nu să apară la timpul potrivit... Invitat de Fundația Academică Culturală, dl general maior Dumitru Dorin Prunariu a fost la începutul acestei luni la Timișoara pentru a lua parte la finalizarea lucrărilor de reconstituire în mărime
Agenda2003-51-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281842_a_283171]
-
bună pe care s-o trăiți alături de cei dragi! Dan Ioan Șipoș, președintele Consiliului Județean Timiș Dragi conlocuitori, Sfânta Sărbătoare a Crăciunului ne-adună, în fiecare an, în jurul brazilor veșnic verzi, îndemnându-ne la meditație asupra rosturilor vieții și asupra aspirațiilor care ne animă fiecare demers cotidian. În atmosfera destinsă, încărcată de smerenie și liniște, prețuim poate mai mult adevăratele valori ale existenței noastre zbuciumate. Vă doresc tuturor să aveți parte de liniște și de pace sufletească pentru a putea să
Agenda2003-51-03-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281849_a_283178]
-
ușor. Acest proces a cerut și cere încă sacrificii, naște deziluzii și nemulțumiri legitime. Mulți dintre cei care în decembrie 1989 au fost în primele linii ale luptei împotriva regimului totalitar sunt acum dezamăgiți, mai ales când pun în balanță aspirațiile lor și greutățile vieții de zi cu zi. Motivele nemulțumirii lor sunt, în cea mai mare parte, justificate. Dacă măsurăm cu obiectivitate și realism drumul parcurs din decembrie 1989 până acum de națiunea română, vom vedea nu doar ce datorăm
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
credință, să le acordăm tot sprijinul pe care ni-l permit resursele economiei și societății. Facem aceste lucruri în spiritul solidarității naționale și sociale. Noua Românie, cu toate cele bune și mai puțin bune, nu ar fi fost decât o aspirație fără lupta timișorenilor, care ne-au arătat calea pe care trebuie să mergem, dacă dorim să trăim în libertate și democrație. Pentru aceasta avem datoria morală să exprimăm recunoștința noastră locuitorilor municipiului Timișoara. Proiectul nostru de viitor este generos și
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
fapt, credem că nu există respect și cinstire mai mare, atât față de cei căzuți pentru libertate acum 14 ani, cât și față de cei care rememorează acum, cu adâncă emoție, clipele incandescente ale Revoluției, decât împlinirea a cât mai multe din aspirațiile pentru care aceștia au ieșit în stradă, aspirații care le-au dat voința și curajul de a merge înainte, cu toate riscurile. În acest context, atingerea acestor deziderate constituie, pentru toți locuitorii județului, mai mult decât o datorie de onoare
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
mai mare, atât față de cei căzuți pentru libertate acum 14 ani, cât și față de cei care rememorează acum, cu adâncă emoție, clipele incandescente ale Revoluției, decât împlinirea a cât mai multe din aspirațiile pentru care aceștia au ieșit în stradă, aspirații care le-au dat voința și curajul de a merge înainte, cu toate riscurile. În acest context, atingerea acestor deziderate constituie, pentru toți locuitorii județului, mai mult decât o datorie de onoare, care ne obligă să fim uniți în efortul
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
ale formației figurează „Chattanooga Choo Choo“, „String of Pearls“ și „Moonlight Serenade“. „STEAUA FĂRĂ NUME“ Se împlinesc 60 de ani de la premiera piesei „Steaua fără nume“ scrisă de Mihail Sebastian în 1943. Premiera acestei comedii a moravurilor provinciale și a aspirației către ideal a cunoscut un succes răsunător. Pe afiș a fost tipărit un pseudonim, Victor Mincu, deoarece numele autorului nu putea apărea, din cauza originii sale semite. Marți, 2 martie RORY GALLAGHER În 1949 s-a născut chitaristul, cântărețul și compozitorul
Agenda2004-9-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282134_a_283463]
-
Pro TV SA lansează în aprilie o nouă televiziune de nișă, Acasă Gold, destinată iubitoarelor de telenovele, canal ce își propune să ofere "dependentelor" de povești de dragoste nemuritoare o lume aparte, în care să își regăseasca visele și aspirațiile, informează un comunicat. Canalul se adresează femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, dar în special celor de peste 35 de ani, care doresc să retrăiască, din caldura căminului, momente frumoase din viața lor prin ochii personajelor din
Pro TV SA lansează televiziunea Acasă Gold () [Corola-journal/Journalistic/23235_a_24560]
-
Pagină realizată de octavian nica Moda - un simbol al aspirației de integrare în Europa Secvențe din istoria pălăriei: de la ișlic și calpac, la joben și... așa mai departe ... ”Și de-a soarelui căldură/ Voi fi roșie ca mărul,/Mi-oi desface de-aur păru/Să-ți astup cu dânsul gura
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
că „arma cea dintâi și cea mai grozavă care a bătut cetatea trecutului a fost schimbarea portului vechi; ideea nouă, continuă Russo, a năvălit în țară o dată cu pantalonii și... pălăria“. Moda apuseană atrage ca un magnet, manifestându-se ca o aspirație generală de integrare în Europa. Tendința o exprimă Spătăreasa din piesa „Însurățeii“ de Matei Millo, care „înaintează pe scenă și se adresează publicului: «Din Paris mi-aduc capele/Și bonete, pline lăzi/ Cu rochii, pantofi, cordele/ Țara mi-o civilizez
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
19, 23), despre care mai știm că a fost trasă la sorți de către soldații care nu voiau să o rupă (Ioan 19, 24). Față de această unitate a ucenicilor, noi putem mărturisi suferința, ca parte a vieții creștinilor de astăzi, în aspirațiile îndreptate spre unitatea Bisericii. Cu atât mai mult avem motiv de bucurie pentru că, în acest an și peste puțin timp din nou, toți creștinii putem sărbători împreună misterele pascale: patimile, moartea pe cruce și învierea din morți a Domnului Isus
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
necontaminată de convențiile sociale. Ce au în comun aceste două vieți opuse, dincolo de relația de familie, Flora fiind bunica pe linie maternă a lui Gauguin. Llosa ilustrează prin două cronici paralele lumea utopiilor din secolul al XIX-lea, relatând amănunțit aspirația paradiziacă a celor doi eroi și decăderea lor, inevitabilă când o idee ajunge să fie aplicată mecanic: Paradisul. Mario Vargas Llosa, Paradisul de după colț. Editura Humanitas, 2004. București. Preț: 320 000 lei. Grădina din... fotoliu Să faci înconjurul lumii trecând
Agenda2004-24-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282540_a_283869]
-
adresa: Casa Județeană de Pensii Timiș - Str. Andrei Șaguna, bloc U6 - Timișoara, respectiv, după caz, Casa Locală de Pensii Lugoj - Str. Timișorii nr. 27-33. IOAN BÎTEA Produse sigure pe piață l O nouă lege din 1 ianuarie 2005 Pentru România, aspirația la calitatea de membru al Uniunii Europene nu înseamnă doar drepturi, ci foarte multe obligații. Legea nr. 245/9 iunie 2004 (vezi „Monitorul Oficial“ nr. 565/2004) nu vine decât să mai pună un punct pe „i“. Actul în cauză
Agenda2004-28-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282627_a_283956]
-
iată, pe termen lung, riscul manierismului, eșuabil în maniacal. Alienarea acesta vine din veac, stihie bătrână, Menmosyne oarbă. O știu câțiva mari psihanaliști, au conștientizat-o nenumărați geniali, majoritatea suicidarireferindu-ne doar la scriitori. (vezi pe internet „ Zece scriitori suicidari). Orice aspirație venind din acest „atavism” ancestral, e un simptom al unor moștenite, sau dobândite (induse din societate) traume, frustrări, abuzuri; poate că încă din illo tempore ale copilăriei umanului (speciei), așa cum s-a depozitat în coduri mitologice, religioase, pe A M
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
de alimentare cu apă este menționată „ca o curiozitate a orașului“. Karl Windisch, călător pe aceste meleaguri, scrie că „la Timișoara este de văzut mașinăria hidraulică prin care apa Begăi este făcută potabilă și condusă, apoi, în oraș“. Simbol al aspirațiilor de progres tehnic, imaginea turnului de apă va fi inclusă în prima stemă pe care Timișoara și-o asumă în 1781, o dată cu statutul de „oraș liber regesc“. Turnul de apă se regăsește și în actuala stemă a municipiului Timișoara, ocupând
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
Iar lucrurile chiar așa s-au petrecut, daca judecăm după fapte. Tot Z. Ornea este însă cel care, cu un remarcabil simt al proporției, afirmă explicit că democrația românească a existat și nu reprezintă doar o proiecție în trecut a aspirațiilor noastre: "Din acest sistem al consultărilor electorale, mereu uzând de aceleași mijloace vexatorii și falsificatoare, ar reieși absența dimensiunii democrației în România. Ar fi, de s-ar trage această încheiere, o judecată pripită și neadevărata. Democrația și libertățile individuale erau
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
își intersectează privirile și își unesc vocea. Protagoniștii acestui nou episod în care literatura și imaginea, grafia desenului și cea a textului, potențialul narativ al plasticii și expresivitatea vizuală a cuvîntului își redescoperă, cu o bucurie aproape senzuala, rădăcinile și aspirațiile comune, sînt doi artiști inconfundabili prin substanță și prin stilistica lor: Ștefan Agopian și Sorin Ilfoveanu. Sălile de la etaj ale Muzeului Literaturii decupează acum, printr-o expoziție care se numeste semnificativ Maculata concepție, nu atît portretele a doi artiști, oricum
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
fără umbră și fără istorie, a visului isihast. Însă aceasta privire este cu adevarat revelatoare dacă ea îl integrează și pe Ștefan Agopian. Doar alături, cei doi artiști pot fi înțeleși în profunzime și urmăriți în traseele memoriei și în aspirații. Dacă Ștefan Câltia, dintre artiștii plastici, cu spectacolul lui neobosit și cu imaginarul sau plin de voluptăți epice, populează memoria îndepărtată a lui Ilfoveanu, Ștefan Agopian, ca narator și că regizor al unei lumi fabuloase, este jumătatea lui simbolică. Sau
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
în alb/ cu aripi căzute gri/ se-naltă, cad în fîntînă ce se/ (tot) adîncește că un vers șlefuit pînă/ taie că o sabie muntele" (Matrice silence). Dar odată încheiat spectacolul burlesc, poetul rămîne un ins singur, consolat de lumină aspirației sale angelice, pe care o transcrie cu pudoare: "din îngeri soarele nu va apune/ niciodată mîine" (ibidem). Despre alți poeți din Bistrița sper să scriu în curînd. Olimpiu Nusfelean - Libertate de noapte, Ed. Dacia, 1995, 60 pag., preț nemenționat. Victor
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]