690 matches
-
caracterul de verb subiectiv: Mama s-a îngălbenit de spaimă. Invers, înlăturarea pronumelui se din structura unor verbe subiective pronominale duce la transformarea lor în verbe obiective: a (nu) se astâmpăra, verb subiectiv în enunțul: Copilul acesta nu se mai astâmpără. este verb obiectiv în enunțul: Îl astâmpăr eu imediat. (adică Îl fac eu să se astâmpere.). CLASE DE VERBE ÎNTC "CLASE DE VERBE ÎN" SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBIITC "SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBII" Poziția verbului în sistemul gramatical al limbii este
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îngălbenit de spaimă. Invers, înlăturarea pronumelui se din structura unor verbe subiective pronominale duce la transformarea lor în verbe obiective: a (nu) se astâmpăra, verb subiectiv în enunțul: Copilul acesta nu se mai astâmpără. este verb obiectiv în enunțul: Îl astâmpăr eu imediat. (adică Îl fac eu să se astâmpere.). CLASE DE VERBE ÎNTC "CLASE DE VERBE ÎN" SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBIITC "SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBII" Poziția verbului în sistemul gramatical al limbii este dependentă în măsură însemnată de poziția lui
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor verbe subiective pronominale duce la transformarea lor în verbe obiective: a (nu) se astâmpăra, verb subiectiv în enunțul: Copilul acesta nu se mai astâmpără. este verb obiectiv în enunțul: Îl astâmpăr eu imediat. (adică Îl fac eu să se astâmpere.). CLASE DE VERBE ÎNTC "CLASE DE VERBE ÎN" SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBIITC "SISTEMUL GRAMATICAL AL LIMBII" Poziția verbului în sistemul gramatical al limbii este dependentă în măsură însemnată de poziția lui în sistemul lexical, la nivel sintactic și rămâne independentă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sare să-l ia de gât...!” (I.L. Caragiale) în construcții, în care, de cele mai multe ori verbul este la imperativ dar are valoare de indicativ prezent. Într-un limbaj afectat, persoana a III-a poate fi întrebuințată pentru persoana I: „Ionel! Astâmpără-te, mamă! Ai să spargi ceva...Vrei să mă superi? vrei să moară mama?” (I.L.Caragiale) • În stilul științific se recurge la pluralul autorului, întrebuințându-se persoana I plural, pentru persoana I singular: „Ne propunem să discutăm problema...” • Persoana I
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
protagoniștilor comunicării cu cea a protagoniștilor enunțului lingvistic face de prisos - în condițiile flexiunii bogate, distinctive a verbului limbii române - trecerea persoanei gramaticale, marcată dezinențial, într-o expresie sintactică: „Ai văzut ce-ai făcut?... Nu ți-am spus să te-astâmperi?” (I.L. Caragiale) Subiectul gramatical primește expresie pronominală când îl încarcă vorbitorul cu o anumită valoare stilistică, cu rol activ în dezvoltarea semnificației poetice în enunțuri artistice: „Străin la vorbă și la port Lucești fără de viață, Căci eu sunt vie, tu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
așterne, a rămâne etc. impun, în structuri ca și fixe (unele cvasilocuționale), substantivului-circumstanțial spațial cazul dativ: „Rămăsei, deci, locului...” (C. Hogaș, 253), „Știam eu, de pildă, câtă vreme era să stau locului?” (C. Hogaș, 258), „Astfel luai hotărârea să mă astâmpăr locului, până se va alege la o parte.” (C.Hogaș, 257), „Așterne-te drumului!” Observații: Diferite construcții cu substantivul în dativ pot apărea în limbajul poetic: „Apare luna mare câmpiilor azure.” (M. Eminescu, I, 63), cu rol fundamental în dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de o metaforă...) Așa a luat naștere, ceva mai târziu, legenda onanismului diogenian. Într-adevăr, Diogene deplângea faptul că nu-și poate satisface dorința sexuală cu aceeași inocență și candoare ca animalul marin. Sau ca oamenii, semenii săi, care își astâmpără foamea și setea culegând măsline din copac sau răcorindu-se cu apă la izvor când le vine pofta. Lecția de înțelepciune: și în acest caz e bine să urmezi natura, să refuzi cultura, să nu-ți pese de conveniențe și
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
exemplu, semnalează necesitatea de a recompune forma materială adecvată absenței durerii. Durerea generată de lipsa de hrană cere îndestularea stomacului, care calmează suferința, o oprește, o stopează și generează plăcerea de a regăsi seninătatea firească. Nu toate durerile pot fi astâmpărate la fel de simplu. Viața ar fi fericită și veselă dacă singurele suferințe ar fi cele legate de lipsa băuturii sau a mâncării. Epicur o știe, litiaza renală și hidropizia îl chinuie destul ca să nu ignore că există și dușmani mai înverșunați
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și mai ales la piatră. Iar hrana era întotdeauna prea puțină. „Când ajungeam în colonie, primeam o gamelă de ciorbă și 250 grame de pâine. În câteva minute gamela era goală, fără să reușim a ne sătura. De abia ne astâmpăram foamea”. Aici la Noua-Culme era mai rău ca la Aiud, unde am făcut peste opt ani de închisoare. Deși Aiudul a fost una dintre cele mai crude închisori din țară, despre care sa dus vestea în toate colțurile pamântului, iadul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și m-a luat de după umeri și mi-a spus: "Puiule, nu mai plânge că o să vă dăm drumul de aici!" Să știți că de multe ori m-am rugat pentru ea că a fost o doamnă blândă, mi-a astâmpărat durerea un pic. A mers cu mine ducându-mă pe după umeri tot holul acela. C. I.: Cam câți oameni erau acolo în acel subsol atunci? R. R.: Cred că erau vreo 100. Era plin acel hol cu bărbați, femei și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plecarea din Ftia, să-l învețe și să-l ocrotească, și el îl făcuse ceea ce era, iubindu-l din adâncul inimii; acum n-ar rămâne fără Ahile nici dacă zeii i-ar reda tinerețea și puterea. Îl roagă să-și astâmpere mânia, să nu aibă o inimă neîndurătoare, să se lase înduplecat și să ierte așa cum până și zeii iartă, îmbunați de rugi și ofrande. Nu l ar ruga dacă propunerile lui Agamemnon n-ar fi pe deplin mulțumitoare, dacă nu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
fi ieșirea din criză, bineînțeles doar după terminarea romanului, care trebuie să rămână în genul horror. Este unul dintre volumele ce arată că Stephen King nu doar sperie, ci produce scenarii ficționale de groază cu o inventivitate ce nu se astâmpără nici la apogeul carierei scriitorului unui gen considerat extrem de important de fani precum salvatoarea Annie Wilkes. L L=A=N=G=U=A=G=E L=A=N=G=U=A=G=E este numele unei reviste de poezie, dar
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Din pădurile mlaștinii iese cu gura căscată, plină de spumă amestecată cu sânge închegat, cu ochii înotând într-o flacără roșie. Deși sfâșiat de turbare și de foame, totuși mai mult îl mână turbarea. Căci nu se mulțumește să-și astâmpere foamea blestemată ucigând câțiva boi, ci rănește toată cireada și așterne cu furie totul la pământ. Chiar unii dintre noi, răniți printr-o mușcătură funestă, pe când ne apăram, suntem dați morții. Malul și marginea apei sunt roșii de sânge și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spre dăruire. „Nu este bine să fie omul singur, să-i facem ajutor potrivit pentru el” (Facere 2, 18) a spus Dumnezeu după ce l-a făcut pe om. Prin omul singular nu se putea reflecta iubirea și nu se putea astâmpăra dorul ființial după comuniune care era sădit în sufletul omului. în Edem, Adam și Eva erau în comuniune cu care Dumnezeu le vorbea amândurora. Cel care separat i-a vorbit numai femeii, producând astfel o „schismă ontologică” și o opoziție
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și cămașa la care lucra cu migală. Stai cuminte, răule, că-mi dai traista jos! Acuși te cârpesc cu furca de tors și n-o să-ți mai ardă de joacă! Rușinat parcă de amenințarea cu furca de tors, câinele se astâmpără, continuând Însă să se gudure pe lângă picioarele lor. În odaia cea mare Încă era cald și cei doi frați ai Anuței, Sandu și Nuțu, erau dezveliți, iar țolul alunecase jos de pe ei. Badea Mitru dormea și el dus, sforăind de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
studiu, au avut loc unele discuții din care am reținut câteva propoziții incriminatoare: „...eu am spus lui V. Enacache Tofan că am auzit că dânsul îndeamnă oamenii să se ducă la Pungești la devastări și i’am zis să se astâmpere și să liniștească oamenii, dar el m’a amenințat zicându-mi să’mi caut de treabă să nu opresc oamenii de a merge la Pungești că îmi va pune capul unde-mi stau picioarele (subl.ns.) și eu lăsându-l
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sau bea în prezența ei. Rosina și-a scos singură un pahar, și-a turnat puțin vin, și s-a așezat la masă în fața mea. Eram încă țeapăn de furie și tulburat de propria-mi frică. Dar acum că-mi astâmpărasem un pic foamea, mă rodea un grăunte de curiozitate în legătură cu strania apariție a Rosinei. În orice caz, cum puteam scăpa de Rosina, din moment ce refuza să plece? Era mai înțelept s-o îmblânzesc, și s-o conving să plece de bunăvoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sau tulburat. — Cred că ideea asta cu fiul v-a venit acum, pe loc. În orice caz, eu sunt în căutarea tatălui meu adevărat, și nu pentru c-aș avea nevoie sau mi-aș dori unul, ci doar ca să-mi astâmpăr o mușcătoare curiozitate, care m-a urmărit toată viața. Cert, nu era nici pe departe ceea ce mă așteptasem eu să fie, deși nu știu de ce mă așteptasem la un nătâng. Poate că ceva din relatările disperate ale lui Hartley în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
urmă, după ce mi-ai luat-o, i-ai dat cu picior. Nici măcar n-ai dorit-o pentru tine, ai vrut doar să mi-o furi ca să-ți satisfaci bestialele tale instincte de posesivitate și de invidie. După ce ți le-ai astâmpărat, după ce mi-ai sfărâmat iremediabil menajul, ți-ai continuat crailâcurile prin alte locuri. Și ce-i mai mult, te-ai așteptat ca eu să înghit toate astea și să continuu să-ți cânt în strună. Pentru ce? Pentru că erai convins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
intenționat pe oricare alta. Simțisem din când în când nevoia să-i minimalizăm în taină chiar și pe cei puțini pe care-i venerăm cu adevărat, așa cum eu și cu Toby l-am minimalizat pe James, numai pentru a ne astâmpăra pofta sănătoasă a minunatelor și necesarelor noastre euri. Dar, firește, durerea rămâne și va rămâne. Suntem făpturi condiționate care salivează la sunetul clopotului. Această simplă condiționare face și ea parte din blestemele noastre caracteristice. Orice lucru poate fi mânjit prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
până când a intervenit armata sovietică, venită în formație să ocupe podul de la Vad, pentru a-i forța pe țărani să nu mai înainteze. Atunci s-a luat legătura cu organizațiile lor, mai ales cu cele militare, și le-au spus: Astâmpărați-vă! Dați-vă la o parte, lăsați oamenii în pace, n-aveți cu ei nimic. Și în felul ăsta s-a evitat, practic, vărsarea de sânge, pentru că țăranii nu s-ar fi lăsat... Erau mulți dintre ei înarmați, că după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aducea la noi... (râde - n.n.). Stăteau la pândă și fumau țigări... Și Stoian zicea: Te-am văzut că ai ridicat de-acolo. Hai la director! Asta până când nu că era bruscat, da’ era chiar și lovit. Dar tot nu se astâmpăra. Probabil că... conștiința lui o fost deja mutilată, o fost deja schimbată față de cum o plecat el din școală sau din familia lui când l-au ridicat. ăsta a fost comportamentul lui. Adică vădit se agăța de tot ce considera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Odată și-a scăpat în fântână săpunul. Era chiar fântâna din care trei zile trebuia să bem apă. Până și îngerul nostru păzitor, care era Vera, și care nu suporta farsele băieților, îl beștelea pe Andi ori de câte ori trebuia să-și astâmpere setea cu apa parfumată și plină de clăbuci. După pățanie, toți l-au poreclit pe Andi „dezinfector teritorial”. Fiind inginer, tatăl hotărâse ca feciorul să urmeze politehnica. O atracție probabil ancestrală l-a îndreptat însă pe Andi către Archeos și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în preajma voastră, să nu uitați niciodată că Cineva de acolo de sus, din cer, vă privește permanent. Poftă bună la toți! Mulțumim, mama, și ție la fel. Aceste tartine improvizate și incomplete erau deosebit de nutritive și de natură să ne astâmpere foamea. Slănina era atât de bine preparată, moale ca untul, parfumată și delicioasă, încât aluneca singură la vale. Dincolo, în cealaltă parte a vagonului, într-o perfectă mișcare sincronică, familia Butu efectua același ritual ca și noi, ritual fără de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
plângând ca o babă”. Ulterior Însă, fiind pe front, spaima paralizantă s-a transformat În opusul ei, Într-o „Îndrăzneală sălbatică”. Atenționată de comandantul brigăzii, nevasta lui Ițic „i-a trimis o carte poștală, rugându-l frumos să-și mai astâmpere vitejia, c-or să-i rămâie copiii pe drumuri” <endnote id="(263, pp. 172-174)"/>. Cinofobia și licofobia Câinele este cel mai bun prieten al omului. Nu și al evreului. Dimpotrivă. Pentru imaginarul colectiv, frica de câini a evreului a devenit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]