KorAP: Find »[drukola/base=astmatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...17 >

410 matches

Corola-website/Law/215614_a_216943

alergologică trebuie să evalueze factorii care precipită exacerbările astmului și/sau cauzează persistența simptomelor, în special expunerea la aeroalergene și infecțiile respiratorii virale. Aeroalergenele sunt alergene aeropurtate și inhalate (pneumoalergene) importante în etiopatogenia astmului. Expunerea la anumite aeroalergene a pacienților astmatici sensibilizați induce simptome de astm și precipită exacerbările astmului (grad de evidență A). Trebuie menționat și faptul că bronhospasmul poate fi manifestare importantă în anafilaxia alergică și nealergică. Mai mult, astmul este factor de risc pentru reacțiile anafilactice fatale la

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
praful de casă la persoanele sensibilizate este asociată cu agravarea simptomelor astmului și deteriorarea funcției pulmonare. Alte alergene de interior sunt cele provenite de la animale mamifere de companie, de tipul pisicilor sau câinilor, care sunt factori potenți ce produc simptome astmatice. În zonele urbane pot fi implicate și alergene provenite de insecte, precum gândacii de bucătărie. Dintre fungii care predomină în interiorul locuințelor pot fi amintiți cei din genurile Aspergillus, Penicillium și Mucor. Fungii care predomină în exterior, din genul Cladosporium sau

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
alergologică în vivo prin testare cutanată cu extracte alergenice și/sau în vitro prin determinarea IgE specifice prin metode de imunoanaliză este utilă pentru identificarea sensibilizării alergice, factor de risc major pentru apariția astmului, persistența și severitatea acestuia. La pacienții astmatici, detectarea sensibilizării IgE la aeroalergene poate fi indicată ca bază a educației legate de rolul alergenelor în măsurile profilactice și pentru imunoterapia specifică. Testarea cutanată alergologică se realizează doar de către medici specialiști alergologi, în condiții de control optim clinico-funcțional al

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
la suport solid de celuloză ce reacționează specific cu IgE alergen-specifice din proba analizată. Valorile crescute ale IgE specifice la aeroalergene de interior, cum ar fi acarienii din praful de casă sau epiteliile de pisică, au valoare predictivă la pacienții astmatici tineri. Raportarea cantitativă a rezultatelor diferitelor metode de determinare a IgE alergen-specifice permite evaluarea reproductibilității și acuratețea metodelor, în concordanță cu criterii bine definite și acceptate, și facilitează compararea rezultatelor între metode și laboratoare diferite. Evaluarea imunologică a unor markeri

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
au astm. Prevalența astmului este crescută la pacienții cu rinită, în special la cei cu rinită persistentă și/sau moderat/severă. Prevalența astmului la indivizii care nu au rinită este c. Prevalența rinitei la pacienții cu astm Marea majoritate a astmaticilor asociază rinită. Alergia este asociată cu rinita și astmul. La copiii preșcolari, raportul dintre simptomele nazale și wheezing poate fi diferit față de momentele mai tardive în viață. Rinita este un factor independent de alergie în riscul de a dezvolta astm

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
factor independent de alergie în riscul de a dezvolta astm. Marea majoritate a pacienților cu astm bronșic prezintă simptome de rinită. d. Rinita - factor de risc pentru controlul astmului Coexistența rinitei și astmului pare să altereze controlul astmului. Majoritatea exacerbărilor astmatice sunt asociate cu infecții virale nazale. Adulții și copiii cu astm și rinită alergică concomitentă documentată au mai multe spitalizări legate de astm și mai multe vizite la medicul de familie, iar costurile tratamentului pentru astm sunt mai importante în comparație cu

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
Rinita profesională va evolua deseori spre astm profesional, subliniind astfel importanța stopării expunerii la alergenii profesionali în caz de rinită profesională, pentru a nu evolua spre astm. k. Puncte comune și diferențe între mecanismele implicate în rinită și astm ● Majoritatea astmaticilor prezintă rino-sinuzită demonstrată prin tomografie computerizată. ● Pacienții cu astm sever prezintă rino-sinuzită mai severă decât cei cu astm ușor. ● Inflamația eozinofilică este prezentă în mucoasa nazală și bronșică a astmaticilor. ● Epiteliul și membrana bazală diferă în mucoasa nazală și bronșică

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
și diferențe între mecanismele implicate în rinită și astm ● Majoritatea astmaticilor prezintă rino-sinuzită demonstrată prin tomografie computerizată. ● Pacienții cu astm sever prezintă rino-sinuzită mai severă decât cei cu astm ușor. ● Inflamația eozinofilică este prezentă în mucoasa nazală și bronșică a astmaticilor. ● Epiteliul și membrana bazală diferă în mucoasa nazală și bronșică a pacienților astmatici. ● Mucoasa nazală și bronșică a pacienților cu BPCO par să fie similare. ● Provocarea endobronșică la pacienții cu rinită induce reacție bronșică ● Provocare endobronșică induce inflamație nazală. ● Provocarea

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
demonstrată prin tomografie computerizată. ● Pacienții cu astm sever prezintă rino-sinuzită mai severă decât cei cu astm ușor. ● Inflamația eozinofilică este prezentă în mucoasa nazală și bronșică a astmaticilor. ● Epiteliul și membrana bazală diferă în mucoasa nazală și bronșică a pacienților astmatici. ● Mucoasa nazală și bronșică a pacienților cu BPCO par să fie similare. ● Provocarea endobronșică la pacienții cu rinită induce reacție bronșică ● Provocare endobronșică induce inflamație nazală. ● Provocarea nazală induce inflamație bronșică. ● Inflamația alergică are o componentă sistemică. l. Similitudini și

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
Intensitatea inflamației poate fi diferită: la pacienți cu astm moderat-sever, inflamația eozinofilică este mai accentuată în bronhii decât la nivel nazal, în vreme ce în astmul ușor, inflamația pare a avea intensitate similară la cele două nivele. Inflamația eozinofilică nazală există la astmatici cu sau fără simptome nazale. Inflamația nazală și bronșică a fost studiată și în BPCO, unde la ambele nivele s-au identificat modificări de metaplazie epitelială și infiltrat cu celule inflamatorii - LT-CD8+, neutrofile. m. Inflamația bronșică în rinită Expunerea naturală

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
Provocarea nazală cu alergeni poate induce inflamație bronșică. La pacienții cu boli alergice, provocarea cu alergen poate activa răspunsul inflamator sistemic, cu producerea de celule inflamatorii în măduva osoasă. p. Impactul funcției și disfuncției nazale asupra căilor aeriene inferioare Pacienții astmatici au o abilitate redusă de a încălzi și umidifică aerul inspirat prin pasajul nazal. Provocarea nazală cu aer rece induce bronhoconstricție la pacienții astmatici, dar nu și la subiecții normali. Respirația nazală are efect protector împotriva bronhospasmului indus de efort

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
celule inflamatorii în măduva osoasă. p. Impactul funcției și disfuncției nazale asupra căilor aeriene inferioare Pacienții astmatici au o abilitate redusă de a încălzi și umidifică aerul inspirat prin pasajul nazal. Provocarea nazală cu aer rece induce bronhoconstricție la pacienții astmatici, dar nu și la subiecții normali. Respirația nazală are efect protector împotriva bronhospasmului indus de efort. Filtrarea particulelor și a gazelor inspirate este o altă funcție importantă a nasului. S-a demonstrat că respirația nazală are un oarecare efect benefic

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
este cunoscut. Montelukast este un tratament eficient al rinitei alergice și al astmului la pacienți peste 6 ani. Imunoterapia subcutanată este recomandată atât în rinită cât și în astm la adulți, dar este grevată de efecte secundare, în special la astmatici. Anticorpii monoclonali anti-IgE sunt eficienți atât în rinită cât și în astm. Astmul și rinita apar de obicei asociate, astfel încât tratarea uneia ar putea atenua și cealaltă patologie. Tratamentul poate fi administrat local, inhalator, oral sau parenteral. Administrarea locală are

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
La toți pacienții cu rinită persistentă sunt necesare investigații pentru astm: istoricul de atacuri paroxistice de dispnee sau, dacă este necesar, chiar testarea funcției pulmonare și a reversibilității obstrucției. 8. ASTM BRONȘIC INDUS DE ASPIRINĂ Până la 28% dintre pacienții adulți astmatici și rareori copiii cu astm prezintă exacerbări ale astmului ca răspuns la aspirină și alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Acest sindrom este mai frecvent la pacienții cu astm sever. Aspectele clinice și evoluția astmului indus de aspirină sunt specifice. Majoritatea pacienților

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
simptomele sinuzale decât pentru cele de căi aeriene inferioare. După desensibilizarea la aspirină, ingestia zilnică de 600-1200 mg de aspirină poate reduce simptomele bolii, în special la nivelul nasului, la majoritatea pacienților cu astm indus de aspirină. În general, pacienții astmatici, în special cei cu debut al astmului la vârstă adultă și care au simptome de căi aeriene superioare (polipoză nazală) ar trebui sfătuiți să evite AINS și să ia acetaminofen/paracetamol în loc. 9. SINUZITA ȘI POLIPII NAZALI Bolile tractului respirator

GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215614_a_216943]
Corola-website/Law/219526_a_220855

în urgență și terapie intensivă a pacienților cu reacții sistemice severe de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxia severă și exacerbările severe ale astmului 8. Asistența în urgență și terapie intensivă a pacienților cu angioedem cu localizare de gravitate 9. Anestezia la bolnavii astmatici 10. Anestezia la pacienții cu antecedente de reacții de hipersensibilitate la medicamente 1.4.4.2. Baremul activităților practice 1. Intubația orotraheală și nazotraheală - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 10. 2. Resuscitarea cardiopulmonară - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 10 3

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219526_a_220855]
2. Participarea efectivă la stagiul clinic și programele terapeutice; studii de caz (10 cazuri) 1.4.5. Stagiul de medicină de urgență 1.4.5.1. Tematica lecțiilor de conferință (70 ore) 1. Criza de astm bronșic/starea de rău astmatic 2. Edemul pulmonar acut 3. Hemioptizia 4. Sincopa cardiacă, socul cardiogen, moartea subită cardiacă 5. Cordul pulmonar acut 6. Tulburări de ritm paroxistice 7. Encefalopatia hipertensivă 8. Embolia cerebrală de origine cardiacă 9. Insuficiența arterială acută 10. Abdomenul acut (medical

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219526_a_220855]
Corola-website/Law/229236_a_230565

și în limba română (Asthma Control Test, www.asthmacontroltest.com. Asthma Control Questionnaire, www.qoltech.ac.uk/acq.html ● Măsurarea funcției pulmonare: de preferat prin spirometrie, dar posibil și prin peakflowmetrie; este utilă mai ales pentru pacienții care subevaluează simptomele astmatice și pentru identificarea unui declin al funcției pulmonare ● Frecvența exacerbărilor, curelor de corticosteroid oral, vizitelor la UPU și spitalizărilor pentru astm ● Absențe de la serviciu sau de la școală din cauza astmului ● Identificarea factorilor declanșatori: specifici sau non-specifici ● Identificarea comorbidităților ce pot împiedica

GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea pneumologie*) - "GHID DE MANAGEMENT AL ASTMULUI" - Anexa 2. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229236_a_230565]
rezultatelor consulturilor de specialitate pneumologic, alergologic și eventual ORL și gastroenterologic. Evaluarea nivelului de control al bolii Obiectivul principal al managementului astmului este obținerea și menținerea controlului bolii. Nu există dovezi asupra celui mai bun parametru de monitorizare a bolii astmatice. ●● Intensitatea simptomelor, gradul de alterare al funcției pulmonare, consumul de â2-agonist la nevoie și frecvența exacerbărilor nu corelează bine între ele[28-30], ceea ce a condus la includerea tuturor acestor caracteristici în măsuri compozite de control al bolii astmatice care sunt

GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea pneumologie*) - "GHID DE MANAGEMENT AL ASTMULUI" - Anexa 2. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229236_a_230565]
a bolii astmatice. ●● Intensitatea simptomelor, gradul de alterare al funcției pulmonare, consumul de â2-agonist la nevoie și frecvența exacerbărilor nu corelează bine între ele[28-30], ceea ce a condus la includerea tuturor acestor caracteristici în măsuri compozite de control al bolii astmatice care sunt recomandate de experți pentru monitorizarea astmului[3]. [v] Se recomandă clasificarea astmului ca fiind controlat, parțial controlat sau necontrolat conform criteriilor din tabelul de mai jos. [v] Se recomandă precizarea treptei terapeutice pe care se face evaluarea controlului

GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea pneumologie*) - "GHID DE MANAGEMENT AL ASTMULUI" - Anexa 2. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229236_a_230565]
rutină, dar ar putea fi utilă la anumite categorii de pacienți ●●● Strategiile de management al astmului având drept obiectiv controlul inflamației bronșice eozinofilice[37;38] sau al hiperreactivității bronșice[39] au rezultat într-o scădere a frecvenței și severității exacerbărilor astmatice prin comparație cu strategia bazată pe controlul simptomelor; beneficiile au fost evidente mai ales la pacienții cu astm sever. În același timp aceste metode sunt puțin disponibile, scumpe și consumatoare de timp. ↓ Măsurarea inflamației bronșice și a hiperreactivității bronșice nu

GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea pneumologie*) - "GHID DE MANAGEMENT AL ASTMULUI" - Anexa 2. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229236_a_230565]
copii mici ● folosirea formulelor de lapte praf modificate (hidrolizate, pe bază de soia) ● strategii de diversificare a alimentației la sugar ● suplimente nutriționale la sugar sau copil mic ● folosirea de probiotice în timpul sarcinii Prevenirea simptomelor și exacerbărilor astmului Simptomele și exacerbările astmatice sunt declanșate de prezența unor factori denumiți factori declanșatori, cum ar fi virusurile, alergenele, poluanții, unele medicamente, etc. Reducerea expunerii la acești factori declanșatori poate ameliora simptomele astmului și preveni apariția exacerbărilor. Intervențiile menite pentru reducerea expunerii pot fi insuficient

GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea pneumologie*) - "GHID DE MANAGEMENT AL ASTMULUI" - Anexa 2. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229236_a_230565]
expunerii la acești factori declanșatori poate ameliora simptomele astmului și preveni apariția exacerbărilor. Intervențiile menite pentru reducerea expunerii pot fi insuficient dovedite ca eficiente și uneori foarte împovărătoare pentru pacient și familia lui cu atât mai mult cu cât mulți astmatici reacționează la mai mulți factori declanșatori. Din acest motiv sunt necesare: ● o identificare cât mai precisă a legăturii dintre factorul declanșator și apariția simptomelor/exacerbărilor astmatice înainte de recomandarea metodelor de reducere a expunerii ● tratament farmacologic sistematic pentru obținerea și menținerea

GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea pneumologie*) - "GHID DE MANAGEMENT AL ASTMULUI" - Anexa 2. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229236_a_230565]
foarte împovărătoare pentru pacient și familia lui cu atât mai mult cu cât mulți astmatici reacționează la mai mulți factori declanșatori. Din acest motiv sunt necesare: ● o identificare cât mai precisă a legăturii dintre factorul declanșator și apariția simptomelor/exacerbărilor astmatice înainte de recomandarea metodelor de reducere a expunerii ● tratament farmacologic sistematic pentru obținerea și menținerea controlului astmului, care reduce implicit sensibilitatea pacienților la expunerea la acești factori Profilaxia expunerii la aeroalergene Expunerea la variate aeroalergene poate declanșa simptome sau exacerbări astmatice

GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea pneumologie*) - "GHID DE MANAGEMENT AL ASTMULUI" - Anexa 2. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229236_a_230565]
astmatice înainte de recomandarea metodelor de reducere a expunerii ● tratament farmacologic sistematic pentru obținerea și menținerea controlului astmului, care reduce implicit sensibilitatea pacienților la expunerea la acești factori Profilaxia expunerii la aeroalergene Expunerea la variate aeroalergene poate declanșa simptome sau exacerbări astmatice la astmaticii sensibilizați. Măsurile de reducere a concentrației de aeroalergene din mediul ambiant sunt deseori recomandate acestor pacienți și integrate planului general de management al astmului, deși dovezile privind rolul unui climat cu conținut minim în aeroalergene în ameliorarea simptomelor

GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea pneumologie*) - "GHID DE MANAGEMENT AL ASTMULUI" - Anexa 2. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229236_a_230565]