311 matches
-
Războiul Ruso-Turc din 1568-1570 (denumit în sursele otomane "Expediția din Astrahan") a fost prima ciocnire importantă între Țaratul Rusiei și Imperiul Otoman, ciocniri ce aveau să apară sporadic în următorii 350 de ani. Casus belli a fost Hanatul Astrahanului. În 1556, Hanatul Astrahanului a fost cucerit de Ivan cel Groaznic, care
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
Războiul Ruso-Turc din 1568-1570 (denumit în sursele otomane "Expediția din Astrahan") a fost prima ciocnire importantă între Țaratul Rusiei și Imperiul Otoman, ciocniri ce aveau să apară sporadic în următorii 350 de ani. Casus belli a fost Hanatul Astrahanului. În 1556, Hanatul Astrahanului a fost cucerit de Ivan cel Groaznic, care a construit o nouă cetate pe un deal abrupt de pe malul Volgăi. În 1568, marele vizir Sokollu Mehmet Pașa, care deținea puterea reală în cadrul administrației Imperiului Otoman în timpul
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
din 1568-1570 (denumit în sursele otomane "Expediția din Astrahan") a fost prima ciocnire importantă între Țaratul Rusiei și Imperiul Otoman, ciocniri ce aveau să apară sporadic în următorii 350 de ani. Casus belli a fost Hanatul Astrahanului. În 1556, Hanatul Astrahanului a fost cucerit de Ivan cel Groaznic, care a construit o nouă cetate pe un deal abrupt de pe malul Volgăi. În 1568, marele vizir Sokollu Mehmet Pașa, care deținea puterea reală în cadrul administrației Imperiului Otoman în timpul sultanului Selim al II
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
elaborase un plan de a lega Volga de Don printr-un canal și în vara lui 1569 o armată mare, de 20.000 de turci și 50.000 de tătari sub comanda lui Kasim Pașa a fost trimisă să asedieze Astrahanul și să înceapă lucrările de construcție a canalului, în timp ce o flotă otomană asedia Azovul. Asediatorii au fost respinși printr-o ieșire a garnizoanei condusă de cneazul Serebianov, guvernatorul militar al Astrahanului; o armată rusească de 30.000 de oameni venită
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
comanda lui Kasim Pașa a fost trimisă să asedieze Astrahanul și să înceapă lucrările de construcție a canalului, în timp ce o flotă otomană asedia Azovul. Asediatorii au fost respinși printr-o ieșire a garnizoanei condusă de cneazul Serebianov, guvernatorul militar al Astrahanului; o armată rusească de 30.000 de oameni venită ca întărire a atacat și i-a împrăștiat pe muncitori și pe forța tătărească care îi proteja. Pe drumul de întoarcere până la 70% din restul soldaților au murit de frig în
Războiul Ruso-Turc (1568–1570) () [Corola-website/Science/334669_a_335998]
-
până în 2009. În 2009, a revenit pentru un an competițional în Belarus, la BNTU Minsk, iar în 2010 s-a transferat în Rusia, după ce a semnat un contract cu KSK Luci Moscova. Peste doi ani, ea a semnat cu Astrahanocika Astrahan, iar după încă un an, cu Zvezda Zvenigorod. Cu Zvezda, Arțiuhovici a câștigat Cupa Rusiei și a ajuns până în finala Cupei Cupelor EHF.
Lilia Arțiuhovici () [Corola-website/Science/332427_a_333756]
-
196) și mai multe scuturi subcaudale. Șarpele rău este răspândit în sud-estul Europei și vestul Asiei: din Ungaria, sudul României, Bulgaria, Republica Moldova, sudul Ucrainei și Crimeea spre est până la poalele nordice ale Caucazul Mare, Povolgia (în regiunile Rostov, Volgograd și Astrahan) și estul Kazahstanului, la nord până la 50° latitudine nordică și la sud până în Bosnia, Albania, Grecia (cu excepția insulelor din Marea Egee), nordul Turciei și Iordania. Pe coasta de vest a Mării Caspice se întâlnește până la granița Daghestanului cu Azerbaidjan (Hacimaz). A
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
Daghestanului cu Azerbaidjan (Hacimaz). A fost găsit în următoarele țări: Ungaria, sudul României, Republica Moldova, estul Bosniei-Herțegovina, Croația, Macedonia, sudul Muntenegrului, Serbia, Albania, Bulgaria, Macedonia, Grecia, vestul și nordul Turciei, Iordania, sudul Ucrainei, sud-vestul Rusiei (Daghestan și regiunile Rostov, Volgograd și Astrahan), estul Kazahstanului, Georgia, Azerbaidjan, Iran. În România, șarpele rău trăiește în sudul Banatului și Olteniei, în partea de sud a Munteniei și în toată Dobrogea. Izolat, se întâlnește la vest de Galați. A fost semnalat în următoarele județe: Șarpele rău
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârla de stâncă ("Darevskia saxicola") și șarpele de casă ("Natrix natrix"), păsări - presura ("Emberiza") și mamifere - popândăi ("Spermophilus"), arvicoline ("Arvicolinae"), șoareci de pădure ("Apodemus sylvaticus"), hârciogi ("Cricetidae") și chițcani ("Soricidae"). În regiunea Astrahan șarpele rău din regiunile de semideșert se hrănește cu șopârle de nisip ("Eremias arguta") și șopârle rapizi ("Eremias velox") (31,5%), șopârle de câmp ("Lacerta agilis") (22,5%), pui de ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), de ciocârlan moțat ("Galerida cristata
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
CPC a anunțat, săptămâna trecută, că va aloca în acest an circa 150 milioane USD pentru finalizarea programul de extindere a capacității, respective construcția pe traseul acesteia a 6 noi stații de pompare a țițeiului în Rusia (două în regiunea Astrahan și câte una în Krasnodar, Stavropol și Kalmykia) și Kazahstan. Aceasta a anunțat că, până în prezent, a primit din partea producătorilor de țiței din cele două state intenția de a pompa o cantitate de 65,7 milioane tone țiței pentru acest
Afacerile rafinăriei Petromidia, în creștere. Strategia chinezilor de la CEFC by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103841_a_105133]
-
și înainte de , dar intervenția țarului rus amânase aceste eforturi în din 1554-1557, încheiat cu din 1557. Prin înglobarea principatelor Novgorodului (1478) și (1510), Țaratul Rus devenise vecinul estic al Livoniei și crescuse în putere după anexarea hanatelor Kazanului (1552) și Astrahanului (1556). Conflictul între Rusia și puterile occidentale a fost exacerbat de izolarea Rusiei față de comerțul maritim. Noul port Ivangorod construit de țarul Ivan pe malul estic al Râului Narva în 1550 era considerat nesatisfăcător din cauza apelor sale prea puțin adânci
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]