2,113 matches
-
practică”. Interesant de remarcat este faptul că autorul se implică direct în aceste afirmații aforistice, prin mici tablete confesive despre pasiunile sale. Așa se întâmplă când vorbește despre pasiunea de a privi prin lunetă și telescop, astrele: “Studiind, ca amator, astronomia și uitându-mă mult prin lunetă ori telescop, în liniștea serilor de vară, la măreția mirifică a cerului înstelat, nu o dată am simțit, plin de fiori, cum parcă mă înălțăm singur și imponderabil către galaxii și metagalaxii, părându-mi-se
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
lucrurilor și fenomenelor. Pare de ajuns să zăbovească puțin asupra lor, și-i vin în minte fel și fel de asociații, unele chiar în formă artistică. Și astfel iau naștere maximele, aforismele, proverbele... Având în vedere pasiunea autorului pentru fizică, astronomie ,fenomene naturale, poate fi citat și acest aforism despre Atom: “Atomul este oglinda întregului univers”. Iar locul Omului în acest Univers nu poate fi neglijat: “Omul este un cosmos infinit, tot atât de greu de străbătut de la un capăt la altul ca
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
și Veșnic Viu, Înțelepciunea Divină necesară întocmirii Legilor Blajine, pentru a le folosi și totodată respecta, dând valoare vieții, asigurând propășirea geto-dacilor, pe acele meleaguri sfinte. Acele legi, dăruia celui ce și le însușea puteri nebănuite, putând dobândi cunoștințe despre astronomie, astrologie, fizică și matematică, științe despre natură, elemente de natură mistică despre lumile trecute și cele ce or să vină, devenind la fel de înțelepți și cunoscători, ca și înaintașii lor, Fii Luminii- urmașii Zeilor de Început. Firul vieții, se scurgea domol
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
face conversație pe galeră, discuțiile fiind la început despre marile constelații și rotația lor pe boltă, despre mișcarea planetelor sau despre traiectoria soarelui ori a lunii în fiecare anotimp. Magistrul fu impresionat de cunoștințele comandantului galerei, acesta nefiind pregătit pentru astronomie în nici-o școală anume. Învățase însă arta navigației după stelele nopții furând-o mai mult de la cei care știau aceasta, după mai bine de o jumătate de viață petrecută pe mare. Magistrul Ruthavan îi povesti acestuia cum în Persia natală
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
în nici-o școală anume. Învățase însă arta navigației după stelele nopții furând-o mai mult de la cei care știau aceasta, după mai bine de o jumătate de viață petrecută pe mare. Magistrul Ruthavan îi povesti acestuia cum în Persia natală astronomia era învățată în școli de la cea mai fragedă vârstă, însă știința despre interpretarea mișcării astrelor era apanajul unei caste anume cu multă putere în țara sa și care se bucura de mari privilegii din partea șahului deoarece membrii acestei caste ofereau
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
despre interpretarea mișcării astrelor era apanajul unei caste anume cu multă putere în țara sa și care se bucura de mari privilegii din partea șahului deoarece membrii acestei caste ofereau predicții despre viitor. Se împrieteniră repede, discutând mai tot timpul despre astronomie, știință pe care magistrul Ruthavan o împărtăși prietenului său, dar purtară discuții și despre mare și navigație, științe pe care Genarius Muso le stăpânea foarte bine. Totul părea să mergă bine căci după cinci zile trecuseră prin vestita strâmtoare Siculum
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
respect; dar, după ce am făcut cunoștință cu lucrările lor astronomice mai considerabile, ne-am dat seama de caracterul necorespunzător al acestor numere mari. Nimic nu poate fi mai confuz și mai imperfect decît cronologia índică. Nici un popor înaintat în știința astronomiei, a matematicii etc., cum sînt inzii, nu este atît de incapabil în ce privește istoria. În istoria lor nu găsim nici o consistență, nici o legătură. S-a crezut că avem un punct de sprijin în era lui Vikramaditya, care fi trăit aproximativ cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
foc, dar nu au știut să o întrebuințeze; la acestea, poezia a înflorit în chip miraculos, fără ca ele să facă progrese în artă, în libertate, în drept...". La p. 163, Hegel vorbește despre începuturile istoriei și neagă inzilor cunoștințele de astronomie ce le-ar putea oferi puncte de referință în propria lor istorie. Referindu-se la progresul istoric, după ce a subliniat importanța celor două principii geografice: marea și șesul văilor, continuă (p. 267-268): "Mai interesante, firește, sînt popoarele din șesurile văilor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru ca totul să fie precis consemnat în cronici. În India, situația este cu totul opusă. Dacă, în timpurile mai noi, după ce-au fost cunoscute comorile literaturii indiene, am constatat că indienii și-au cîștigat o mare faimă în geometrie, astronomie și algebră, că au ajuns departe în filozofie și că studiul gramaticii este atît de dezvoltat, încît nici o altă limbă nu poate fi considerată mai savantă decît sanscrita, în schimb am putut vedea că studiul istoriei a fost neglijat sau
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sau zeităților, dar și acest izvor nu oferă decît înșirări de nume. În ce privește succesiunea cronologică, prea puțin se poate desprinde, pentru că datările se referă la o eră al cărei început nu îl cunoaștem. Un alt izvor ar fi scrierile cu privire la astronomie, care datează din vremuri străvechi. Sir Henry Thomas Colebrooke [223] a studiat amănunțit aceste scrieri; foarte greu însă se pot obține manuscrisele, deoarece brahmanii le păstrează în mare secret, iar pe de altă parte ele sînt falsificate prin considerabile interpolări
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului". Practic, fanarioții patronează la Iași și București academii princiare în care se învață filosofia, fizica, astronomia, matematicile, chimia, istoria, geografia, latina, germana și rusa. Aceste academii, fondate în ultimii ani ai secolului al XVII-lea, sînt susținute financiar și intelectual de fanarioți. Profesorii numiți în mare parte ecleziaști sînt adepți ai filosofiei raționaliste a Luminilor. Academiile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și vastitatea diplomaților europeni; nu e tăgăduit asemenea că d. I. Brătianu se pricepe și la ale războiului și la ale administrației politice, financiare, juridice, agricole ș. a. m. d., încît într-adevăr nu e ramura de știință omenească, începînd de la astronomie și sfârșind cu cultura viței, pe care prezidentul Consiliului nostru de Miniștri să n-o priceapă din fir în păr, cu toate acestea umilita noastră părere e că aceste ilustre personaje sânt prea exigente față cu inteligența lor înaltă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
William Cullen Bryant, scris sub influența și după lectură poemelor The Grave (1743) de Robert Blair și The Task (1785) de William Cowper, precum și a altor poeme de Robert Southey și Henry Kirke White. ¶ Apare primul volum al lucrării Istoria astronomiei de J.B. Delambre. ¶ Georges Cuvier publică monumentala lucrare Le Règne animal / Regnul animal, în care prezintă tot regnul animal, împărțindu-l în 4 grupe. ¶ P.J. Pelletier și J.B. Caventou izolează clorofila; tot ei îi dau numele. ¶ Thomas Young și Augustin
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a omului, I, Fenomenul mistic, Bibliotecă Apostrof, Cluj, 1995 [titlu original: Mysticism. A Study în the Nature and Development of Man's Spiritual Consciousness, Methuen & Co Ltd, London, 1930] 72. A. Weigert și H. Zimmermann (Universitäts-Sternwarte Jenă), Brockhaus ABC der Astronomie, VEB F. A. Brockhaus Verlag, Leipzig, 1960 Webografie 1. http://experts.about.com/e/j/jo/Johannes Kepler.htm (cele două reproduceri din Johannes Kepler, Mysterium Cosmographicum, Thübingen, 1596). Prescurtări folosite BCW Blake Complete Writings with variant readings, Geoffrey Keynes (editor), Oxford
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
intrași intersistemică perfectă. 93 (ÎI, 278) pe-o traiectorie mai joasă: Blake descrie oscilațiile planetelor/stelelor pe orbitele lor sistemice, înregistrînd puncte de "culminație"/maxim și de "declin"/minim față de poziția celorlalte corpuri cerești care se află în proximitate. În astronomie se vorbește astfel de puncte de apogeu și perigeu (în cazul corpurilor care se învîrt în jurul Pămîntului); de afeliu și periheliu (în cazul corpurilor care se rotesc în jurul Soarelui); de apogalactică și perigalactică (în cazul stelelor ce gravitează în jurul Caii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Soare, si la periheliu cînd se află cel mai aproape. O stea este la apogalactică atunci cînd se află cel mai departe de centrul Caii Lactee, si la perigalactică atunci cînd se află cel mai aproape. Termenul apogeu apare în astronomia lui Ptolemeu conform căreia Pămîntul era centrul universului (Soarele la apogeu semnifică astfel punctul în care Soarele era la cea mai mare distanță de Pămînt; ceea ce acum numim afeliu, pentru că știm că nu Soarele se rotește în jurul Pămîntului, ci vice-versa
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
perihelion" (periheliu) în engleză este atestat ca termen astronomic din 1666; este atestat din 1804 cu sensul figurat de "zenit", i.e. "cel mai înalt punct". [Cf. The Shorter Oxford English Dictionary on Historical Principles, 1970 (1933) și Brockhaus ABC der Astronomie, 1960]. 94 (ÎI, 279) Humble înseamnă și "umil"; cf. lat. humilis = de jos; humus = pămînt, țarina, huma. 95 (ÎI, 283) Scalen: Gr. skalēnos = inegal, neregulat. Despre un triunghi, care are trei laturi inegale (cuvînt atestat în engleză din 1642: "scalene
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Eudoxos era constituit din 27 de sfere: Soarele, Luna (cu cîte un cuib de trei sfere fiecare), celelalte cinci planete cu cîte patru sfere fiecare, si sfera stelelor fixe. Acest model a constituit prima încercare serioasă de a pune astronomia pe o bază geometrica exactă, acest sistem fiind superior modelului lui Ptolemeu, care constă într-un mecanism de ceasornic de "roți în roți" (Soarele, Luna și cele cinci planete formau o masinarie cu 39 de roți la care se adaugă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
40 de roți). Blake a optat pentru acest sistem cu 27 de sfere probabil pentru că el implică existența "sferelor în sfere", dar și pentru că modelul cosmologic al lui Eudoxos avea, așa cum subliniază Arthur Koestler, o elegantă geometrica fără egal în astronomia de dinaintea lui Kepler și era superior modelului propus de Ptolemeu. Conceptul de "sfere în sfere" îi era drag lui Blake și a fost preluat din Vechiul Testament ("rotile în roți" din descrierile lui Ezechiel). Firește, conceptul de "roți în roți" a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mari afinități cu teoria lansată de Pierre-Simon Laplace în 1796 în lucrarea să Exposition du système du monde (Explicarea sistemului lumii), în care "ipoteza nebulara" explică formarea sistemului solar prin condensarea unui nor dens de gaze (idee larg acceptată în astronomie). 316 (IX, 241) în aer suspendați prin focuri dinăuntru: Blake este posibil să încerce să descrie aici natură forțelor care "țin" corpurile cerești din Univers, cu alte cuvinte energia spațiului în sine (ceea ce în fizica modernă este cunoscut sub denumirea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de producție - productivitatea mărită, bazată pe laseri, propune noi modalități de obținere a produselor. Laserii sunt utilizați în următoarele domenii: domeniul științific: spectroscopia (ex.: Raman), tehnici interferometrice, investigarea fenomenelor optice neliniare, holografia, detecția și determinarea distanței - geologie, seismologie, fizica atmosferică, astronomie, distanța lunară, prelucrarea materialelor (tăierea, sudarea, brazarea, îndoirea, marcarea, curățarea), armament, fotochimie (biochimie), răcire, fuziune nucleară, microscopie (cu scanare confocală, excitare bi foton, microdisecție); domeniul militar: Țintirea, măsurarea distanțelor, măsuri contraofensive, comunicații, arme cu energie direcționată; domeniul medical [11]: chirurgie
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
tradiția romană „al nostru obicei de numărare” și unitățile autohtone de măsură. I se atribuie, argumentat, și o Gramatică de la învățătura fizicii (1796), grupând, în câteva capitole distincte, termeni și cunoștințe de științele naturii în sens larg: „somaloghie” (anatomie), „cosmologhie” (astronomie), „aerologhie” (meteorologie) ș.a. (tradusă tot după izvor italian, s-a difuzat, la vreme, doar în manuscris). O mențiune merită prefața ce aborda, în spirit luminist, aspecte privitoare la constituirea limbajului științific. Traduceri: Platon Levșin, Gramatica teologhicească, Iași, 1795; Alessandro Conti
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
științifice, precum și nenumărate traduceri. Cu articole de știință popularizată colaborează la alte numeroase publicații: „Tribuna”, „Epoca”, „România ilustrată”, „Revista idealistă”, „Sămănătorul”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Gazeta Câmpinei”, „Gazeta politică și literară” ș.a. A. scoate, între 1907 și 1912, revista de astronomie „Orion” și, între 1914 și 1916, „Bibliografia română”. Până la război, tipărește, de asemenea, zeci de broșuri și volume, cea mai mare parte constituind-o lucrări de popularizare a științei, traduse și originale. Pionier al romanului românesc de anticipație, el publică
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
Macaulay, Frederic cel Mare, București, [1918]. Repere bibliografice: Simplex [T. Arghezi], Victor Anestin, „Renașterea”, 1918, 134, 136; L. Florin, Un apostol al științei: Victor Anestin, pref. C. Parhon, Iași, 1921; I. M. Ștefan, V. Ionescu-Vlăsceanu, Momente și figuri din istoria astronomiei românești, București, 1968, 70-74; Ion Hobana, Vârsta de aur a anticipației românești, București, 1980, passim; Manolescu, Literatura SF, 219-221; Ion Hobana, Science Fiction. Autori, cărți, idei, II, București, 1986, passim; Dicț. scriit. rom., I, 74-77; Dicț. analitic, IV, 636-641; Opriță
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
pământesc, economia nemonetară era, putem spune acum, extrem de complexă. Chiar dacă nu cunoșteau acest echivalent general al tuturor mărfurilor care era banul, asta nu înseamnă că viața și activitățile oamenilor erau simple. Nu cunoșteau banul, dar civilizațiile vechi aveau cunoștințe de astronomie, de agricultură, fizică, matematică ș.a.m.d. De asemenea, evoluția umană spre civilizațiile vechi a fost una clară, atestată istoric. Putem spune acum că doar civilizația modernă este o civilizație a banului. Celelalte tipuri de civilizație cunoscute nu cunoșteau acest
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]