524 matches
-
că suferă puțin de cord, că are un început de astmă, că medicul i-a interzis să alerge... Pășea ca un vânător de munte prin brazdele năclăite, prin ochiuri de bălți, adus puțin de spinare, să nu-l observe cineva, asudând și cu un sentiment de fericire care îi înnoia mereu puterile, în sfârșit ultima casă! îl ispitea gândul să se oprească, să răsufle și să-și usuce puțin nădușeala, dar își birui prudent lenea și continuă marșul în diagonală, ca să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pământ și iată că pământul i-a cules pe toți! își zicea Titu Herdelea cu o strângere de inimă. Și când te gândești că, în cele din urmă, toate străduințele noastre tot aici sunt sortite să sfîrșească!" Vreo zece țărani asudau cu lopețile, muți, gâfâind. Primarul Pravilă îi zorea mereu, speriat, parcă palmele primite de la maior I-ar fi zăpăcit cu desăvârșire. ― Câți au fost, primarule? întrebă Titu când văzu că pământul i-a înghițit pe toți. ― Patruzeci și șase, domnule
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pentru a progresa. Trecură mai multe minute cu această gimnastică. Se opri să-și tragă sufletul. Era foarte cald, iar temperatura creștea pe măsură ce cobora. Excedentul de căldură captat activa sistemul de condiționare a aerului al combinezonului spațial. Kane începu să asude din plin, deși viziera căștii rămânea perfect clară. Respirația i se accelerase din cauza efortului intens și încerca să-și calmeze bătăile inimii. Știa că Dallas și Lambert puteau să-l audă. Nu avea nici un chef să se întoarcă. Privi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și angajându-se cu greu în niște enorme formații noroase. Nostromo își continua drumul spre spațiul vid, la întâlnirea cu rafinăria părăsită pe orbită. Contrastând cu aparentul calm care domnea pe punte, sala mașinilor era teatrul unei activități febrile. Brett asuda din greu într-o conductă dereglată, dorindu-și din toată inima să fie altundeva. ― Se schimbă ceva? întrebă Parker din exterior. ― Da. Așa cred. Praful îneacă iar intrările. Numărul 2 se supraîncălzește. ― Credeam că l-am închis. ― Așa am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de a te educa în școli și în particular. „E greu să faci un om dintr-un omuleț, care trăiește în condiții neomenești. Atunci coroana de lauri de pe fruntea educatorului se transformă într-o coroană de spini, pe o frunte asudată de muncă”, scria profesorul universitar Mihnea Gheorghiu în ziarul „ Scânteia”. Și totuși, de ori unde se poate ajunge ori unde. Din exemplele omenirii citez : - Scriitorul italian Pirandello, a scris piesa de teatru „Îmbrăcați-i pe cei goi”. - Actorul american Antony
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
și înfășurați compulsiv cît mai mult timp cu putință, feriți de orice adiere, copiii noștri sînt mai puțin „căliți” și mai îngrijorați de ce li se poate întîmpla dacă se expun așa, neprotejați, amenințărilor „naturii”. Învață să răzbească în viață, să asude muncind din greu, dar rămîn cu o problemă : îi trage corentu’ ! Și mai este ceva, la pachet cu „corentu’ ” : înfășatul ăsta prelungit și practicile supraprotective ulterioare îi lasă individului o nostalgie mai puternică după edenul protejat al copilăriei și o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
adânc sub gheață, am putut vedea, încurcat în mătasea-broaștei, un copil înecat. Era blond și avea fața verde ca smaraldul. Nu am putut să-l privesc prea mult timp, căci deodată am auzit un mic zgomot sacadat. Am simțit că asud brusc și că inima mi se dizolvă, pur și simplu, în torace. Am încremenit și mi-am încordat privirea spre locul de unde venea zgomotul. Era un zgomot de pași, un tocănit de tocuri de damă pe gheața cristalină. Știam că
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aparent lucid, vorbește eroicului popor român, stăpînindu-și emoțiile, apoi Îi dă cuvîntul poetului Mircea Dinescu, pe care Îl numește erou național și despre care ne spune că lucrează la o proclamație către popor. Poetul Își ține cu greu cumpătul, e asudat, are o expresie Încrîncenată, face apel la popor să-și păstreze calmul, la armată să Înceteze lupta. Am Învins! strigă el În Încheiere, transpus, fluturîndu-și brațele. În același timp, pe postul de radio național, anunțul fugii dictatorului e urmat de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
excesiv estetică a lumii) la dionisiac se face - în ambele sensuri - frecvent: La polul nord orchestrele sub pleoape / ales au țipetele aurale / vedere fără pată. Reci spirale / ca norii urca lumea să te-ngroape ori: apleacă magii fețele deodată / versetele asudă și izvorul / mirării se mărește numai norul / cruce fixă duce-nsângerată. Creația lui Horia Zilieru mărturisește, indirect, propensiunea lui spre serafic, diafan și traduce, în mod firesc, configurația eului acestuia, aparent antinomică, fiindcă îmbină organic, clasicismul - grandios, grav - cu exuberanța
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mă aflam la mănăstirea din codru, porneam în zori spre izvorul din vale. Acum, însă... lac de sudoare, eram dezorientat. Să merg la izvor sau?... În cele din urmă, a învins dorul de bălăceală, mai ales că m-am trezit asudat peste măsură... Când m-am întors de la izvor, ulcica cu lapte aburea încă și feliile de pâine proaspătă așteptau sub ștergar. Abia atunci mi-am adus aminte că m-a trezit Sevastița și că ea mi-a adus gustarea... Am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Omului o lucrează împreună cu îngerii Tatălui divin Ceresc. Pentru că vă spun, este mai bine ca fiul să-și asculte tatăl și să supravegheze slujitorii tatălui său în câmp, decât să devină îndatorat cămătarului cel rău și să trudească și să asude în sclavie, pentru a-și plăti toate datoriile. Astfel, este mai bine ca și Fiii Omului să asculte legile Tatălui lor divin Ceresc și să lucreze împreună cu îngerii Săi în Împărăția Sa, decât să devină datornicii Satanei, regele morții, al
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
bine ca și Fiii Omului să asculte legile Tatălui lor divin Ceresc și să lucreze împreună cu îngerii Săi în Împărăția Sa, decât să devină datornicii Satanei, regele morții, al tuturor păcatelor și tuturor bolilor, pentru ca să sufere multe dureri și să asude din greu până își plătesc toate păcatele. Vă spun cu adevărat, mari și multe sunt păcatele voastre, mulți ani v-ați supus farmecelor Satanei, ați fost lacomi, bețivi și desfrânați și, tocmai de aceea, datoriile voastre trecute s-au înmulțit
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
mult. Astăzi partidul are grijă de poeții săi, nu le mai arată fotografii compromițătoare, nu-i mai amenință cu ..., astăzi fotoliile sunt mai moi ca niciodată, iar medaliile sunt făcute din cel mai nobil metal, așa că nu e cazul să asudăm, să fim bănuitori... Limbile de șarpe ale visului plesnesc cum niște bice deasupra podiumului. Vorbele poeților rostogolesc acum zarurile, tocmai acum cînd se Împart medaliile celor merituoși, tocmai acum. Aici, unde luna plină cu vene groase de bou taie cu
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
al președintelui. Din nou roșu ca vișina putredă, candidatul se îndreptă cu aer de condamnat spre ușă. În spatele său, cu fața plină de apă și ochii ascunși între pielițe bubate, Lică îi ură cu glas transpirat succes. Podidit de lacrimi, asudase, ca și cum cineva i-ar fi tras o palmă. PODU VECHI - Rifcă, aghibăr băț ! behăi din ușă Zeida. Zorit, bătrânul aștepta să iasă. - Ai răbdare, ai răbdare ! boscorodea madama Rifcă, învelindu-i umerii cu șalul ; îi puse în mână bățul și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
respect pentru cărți, "sunt niște intelectuale". Pentru ea ar fi fost o mare izbândă atragerea tânărului custode la "dezbateri". Ar fi demonstrat amatorilor de bârfe că grupul era deschis și bărbaților, cu condiția să fie inteligenți, nu niște animale care asudă la vederea unei femei. Dar Julius a refuzat-o politicos, pretextând că statul în bibliotecă, într-un aer înăbușitor, îi dă mari dureri de cap care-l obligă să se culce devreme. 43. N-am mai visat nimic. Asta e
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
puternică a lui Pipo drept În stomacul portarului (care a intrat cu mingea În poartă) și un șut imparabil al lui Martin care a făcut țăndări o fereastră a castelului. Acum Începuse să se Întunece și guvernantele le ștergeau fețele asudate cu prosoape umede și călduțe, cum ți-ai murdărit hainele, pentru numele lui Dumnezeu!, reușeau să-i curețe cu o Îndemînare extraordinară, de păreau ca scoși din cutie, fiindcă nu mai era mult și Începea spectacolul: anul ăsta, În loc de film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Înfiripe; un restaurant cald În care vîlvătaia enormă de la masa lor, flăcările nebune care incendiau totul se mutau la masa lui Jose Antonio Bravano, care era roșu la față și nevasta lui tot roșie și nu se ardeau nici nu asudau, fiindcă focul se micșora brusc și se potolea luminînd acum numai masa lor, pentru ca ei să poată sta mai departe acolo, fiindcă Întotdeauna stătuseră acolo, Întotdeauna: aduseră Acvariumul și-l așezară de jur Împrejur, aduseră Country Clubul și-l așezară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ele, fiindcă el nu voia să devină un Tarzan ca ăștia doi. „Nici nu mă gîndesc, Își spunea; e curată sclavie“. Era de ajuns să te uiți la ei cum ridică necontenit halterele, lac de sudoare, Îmbrăcați În plastic ca să asude și mai tare și să elimine cel mai mic surplus de grăsime; grăsime pe care de altfel numai ei o observau, ca urmare a celor trei sau patru zile cînd, din pricina călătoriei și a Crăciunului, rar mai ridicaseră halterele În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
doamnelor din local azvîrli prin buric răii de vrăjitori excomunicîndu-i din Haiti și risipîndu-i peste Lima și ei. imorali cum erau, ca niște diavoli Împielițați, Începură să-i tulbure pe bărbați, Îi făcură să se foiască neliniștiți pe scaune, să asude, silindu-i să-și sucească gîturile pentru a urmări tremurul nebunesc al dansatoarei din buric, care parcă nu se mai putea opri, luînd-o Înaintea bateristului și mîinile lui care biciuiau tobele. În bătaia lor dezlănțuită pătrunseseră În taina Întunecoasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pentru că au fundul mare și grăsuț, pentru că au fețe cu trăsături dulci ca ale copiilor, pentru că au buze pline, dinți decenți și limbi de care nu ți-e silă. Pentru că nu miros a transpirație sau a tutun prost și nu asudă pe buza supe rioară. Pentru că le zâmbesc tuturor copiilor mici care trec pe lângă ele. Pentru că merg pe stradă drepte, cu capul sus, cu umerii trași înapoi și nu răspund privirii tale când le fixezi ca un maniac. Pentru că trec cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
are dreptate: de fapt tatăl tău era un om tare voinic. Doamne, păi nu povesteau cum se duceau În atelier și-l găseau ridicînd de la un capăt, ca pe-un pai, un pietroi uriaș, În timp ce la celălalt se opinteau și asudau doi negri care de-abia izbuteau să-l urnească, și i-am spus lui Wade Eliot cînd l-am dus prima dată la Hopkins: „Știi care-i părerea mea și diagnosticul meu?“ - și apoi i-am spus, firește - „După mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
înclinați spre olaltă. Pe acești pari întind ei bucăți de stofe de lână bine prinse împreună și, în mijlocul acestui fel de cameră, pun pietre înroșite în foc. Pe ele pun grâne de cînepă ce produc aburi, care-i fac să asude. Sciții iubesc foarte mult această baie de aburi și țipă cînd o iau. Femeile urmează o altă metodă: ele iau lemn de chiparos, cedru și de un arbor ce produce tămâie, pisează acele lemne udate cu apă și fac o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
celei de-a treia victime, oamenii lucrau la etajul al nouălea. Pe coridor se rostogoleau valuri de căldură, stârnite de un vânt drăcesc. Deși costumele spațiale erau prevăzute cu câte un dispozitiv de refrigerare, oamenii se sufocau de căldură și asudau de zor, muncind ca niște roboți. În plus, ochii le erau orbiți de lumina puternică. Deodată, Grosvenor îl auzi pe un om de lângă el exclamând: - Uite-i că vin! Grosvenor se întoarse în direcția arătată de omul acela și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
uneori nici nu era nevoie ca ajutorul lui să-i apuce de nări cu iavașa. Copiii lui i se suiau în cap, dar caii îl ascultau, și cu ei avea oricum mai multă răbdare, le vorbea drăgăstos. Uite că acum asuda de spaimă ca un cal, deși mai-nainte umezeala ceții îi băgase frigul în oase. Ușa se deschise brusc și conu Costache năvăli afară fără să se uite la nimeni și fără să-l vadă. Petre se luă după el
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
că l-am putea speria ușor. Dar văd că avem de-a face cu un om inteligent. McAllister făcu ochii mici și inspectă întregul grup. Totul era o cacialma, așa că spuse cu asprime: - Lăsați lingușeala asta cu inteligența. Văd că asudați pur și simplu de frică. Ați fi în stare să vă împușcați și bunicile și să mă trageți și pe mine pe sfoară pentru că e în joc însăși existența lumii pe care voi o considerați bună. Dar ce mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]