553 matches
-
e a alchimiștilor, a truverilor și heraldicii medievale, într-o cavalcadă amintind de negurosul Uhland: „Aud cu ochii și nu pot traduce/ impulsuri surde sonuri de sonată/ o parte-a nopții cearcănul înoată/ întunecimea criptei la răscruce./ Obscura cavalcadă detonată/ asudă Răstignirea grea pe Cruce/ și rana văzătoare o străluce/ pînă se-închide roza-însîngerată./ Cît mă seduci? zeiță adorată/ anat-emheb (cu lance scut secure)/ să mă întorci în Ugarit o dată/ toți morții tăi orînduiți să-ndure/ exodul meu și tirsul de
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
partea lor legea de fier a neocomunismului, Constituția (care, vă aduceți aminte, ocrotește, dar nu garantează...) și marea, sfânta nerușinare bolșevică... într-un anumit sens, polițiștii sunt mai onești decât politicienii: ei măcar au pornit de la zero, au trudit, au asudat, și-au mâncat nervii în discuții cu arhitecții (iar apoi cu consoarta), au șantajat proprietari de depozite și au făcut apel la vasta clientelă interlopă pe care-o păstoresc de atâta vreme. în plus, trebuia să fie atenți să nu
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
Foarță nu abundă, însă, în astfel de nuclee narative. Puține oricum la număr, ele au aerul artificial și întotdeauna senzațional al citatului apocrif. (Versurile atribuite lui Nichita Stănescu sunt, din perspectiva aceasta, o dovadă: Dus aici, bețiv opal, - lapovițe bici asud;/ dur, o vietate, cal, - la cetate: ivor ud.") Centrul de greutate al Roșului ușor...nu e unul care să atârne la cântar. Dar nici, o spun convins, unul care să înșele. Fiindcă, privată de dreptul de a intra în categoria
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
Iar Ilie Constantin se numără printre ei. „Poezia este pentru mine tot mai puțin creație și tot mai mult așteptare. Unii mari căpitani de din secolele XVII și XVIII au susținut că soldatul e cu atît mai bun cu cît asudă la exerciții (faimosul drill). De unde, probabil, procentajul extins la creația literară: 99 la sută transpirație, 1 la sută inspirație. Nu am luat nicicînd în serios o asemenea aserțiune. Pentru mine, poezia este 99 de procente dicteu din înalt - poate din
Dicteu din înalt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6355_a_7680]
-
o mostră de liberatate lăuntrică, Ilie Constantin spălîndu-și toate păcatele adunate în celelalte pagini ale volumului, căci spiritul în care a fost scris descinde din încrengătura de rasă a lui Horațiu. Nu munca îl face pe poet, ci inspirația. A asuda făcînd exerciții prozodice e pierdere de vreme, poetul fiind un receptacul căruia inspirația îi vine de sus și îl încarcă cu un timbru mistic, și din acest motiv e de prisos a te căzni cioplind versuri inerte. Iar semnul recunoașterii
Dicteu din înalt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6355_a_7680]
-
că ambasada română de la Londra colcăie de aceiași vechi securiști, că la vârf se află oameni care abia o rup pe limba lui Shakespeare, nulități intelectuale care atunci când sunt obligate de protocol să iasă din bârlogul ambasadorial se comportă lamentabil, asudă abundent și nu cunosc plăcere mai mare decât s-o tulească înapoi, îndărătul zidurilor protectoare ale misiunii diplomatice române! în loc să întețim focul acestei neașteptate simpatii față de România, îi dăm înainte cu francofonismul nostru păgubos, fără să vedem că, în clipa
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
în Casa Presei Libere (amuzant, nu?) unde era confecționată imaginea grandioasă a secretarului general cu ajutorul foarfecii și lipiciului, unde ședința de partid în uralele și aplauzele ritmate ca un coital plescăit de buci se însoțeau cu îngrijorarea reală a politrucilor asudați de la ciorapi la chiloți întru îndeplinirea sarcinilor de partid și de stat care gestionau spectacolul jenant al bunăstării unui popor chinuit și imbecilizat. Mungiu și asociații surprind destul de bine acest carnavalesc absurdist, tembelizant, departe de spiritul sărbătorii populare, așa cum îl
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
o noutate. Poetul exilat Nicu Caranica ne relatează că viitorul "toboșar al timpurilor noi", proletare, se exersa la toba extremei drepte, citindu-și în premieră, într-un cerc de prieteni, poezia care începea cu versurile: "În zadar se zbate și asudă/ Fruntea voastră galbenă ca ceara", cu subînțelesul unui protest liric la condamnarea lui Corneliu-Zelea Codreanu. Iar dacă dăm crezare unei "note-sinteză" a Securității, în "cazul Mihai Beniuc", datînd din 22 iunie 1985, trecutul bardului ar fi fost pătat de erori
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
atitudinii textuante și la sfîrșit îi facem unul cîte unul o primire cum puțini au mai cunoscut, la Junimea. Noi încîntați, Lăcustă încîntat de încîntarea noastră, dar cînd se termină discuțiile și își bagă povestirile în servietă reapare funcționarul grăsuț, asudat de emoție, care venise la cenaclu. Prima lui carte, Cu ochi blînzi, a fost mulți ani favorita mea. Lui Croh i-a plăcut și cel de-al doilea lui volum, în care Lăcustă se schimbase și zicea Croh - azi îi
Singurătatea de după by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7836_a_9161]
-
fiecărui amărât. Din mulțimea elevilor, un nume mi s-a lipit de creier ca o hârtie de muște. Butiri Florin. |sta provoca nesmintit hohote de râs. Am crezut atunci că tizul meu va sfârși prin vreun local de trei lei, asudând, socotind și scriind de-a-mboulea pe notele de plată. După ’89, după ce am scăpat de moarte ca prin urechile acului, după ce am auzit de la Nic că aș fi fost un profitor ordinar al regimului, viața mea a luat un curs, iar
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
se duce la un seminar ori cînd le vorbește ambasadorilor el se adresează tot omului de rînd. Recent, Băsescu s-a dus la Țebea, pînă nu demult fief-ul lui Păunescu și al politicienilor funarioți. Lume peste lume și sepepiști asudînd să nu le scape obiectul muncii în mulțime. Băsescu dă să planteze un gorun în memoria lui Iancu confiscatul de naționaliștii cu program. I se întinde hîrlețul pentru președinți. În loc să-l ia, Băsescu își bagă mîinile în pămînt și-l
Băsescu, plantator și scenarist by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11334_a_12659]
-
nu greșesc, o confirmă versurile. Că observațiile acestea nu sunt imputări malițioase, puteți să mă credeți pe cuvânt: "Infestat de amorul viciat/-tocmai coborâseră ochii pe glezne/ și priveau de acolo cleios pe sub arcadele grele-/ renunțasem la tot pentru ea/ asuda într-o baie turcească/ o pădure întreagă de nuri/ ca să fur sentimente/ renunțasem la mâini."( Stăpânul lupanarului) sau "Nu scăpai niciodată de voci/ picurau de pe lobi ca niște cercei de arsenic/prea copți/ se lichefiau albicioase prin crengi/ altele respirau
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
edulcorările nu-și găsesc locul în acest mediu de gingășii aspre, de avînturi jugulate printr-un limbaj expresionist: „din cele știute dincoace dincolo/ nu te vor părăsi norii virginității/ pe tine care ai strălucit în rolul prea maculatei (...) pagini atîtea asudă și gem în neștire/ răbdarea își pune proteză/ impură și sfîntă la pîndă/ farmazoanca ar face cu ochiul” ( Între lumi mai mult decît două). Aceluiași gust pentru tonalitatea severă îi aparțin un șir de paradoxuri: „cunoașterea lui Dumnezeu/ stă chiar
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
Champs Elysées și pe Bulevardul Magheru, am vizitat un salon de carte la Viena. Semăna cu Tîrgul Gaudeamus, cu o mare și importantă diferență: avea garderobă. Treceai destins printre standuri, cu mîinile libere, răsfoind cărțile care te interesau, fără să asuzi sub blănuri (vorba vine). Cei cîțiva bănuți lăsați după plac, dar obligatoriu, garderobierei erau singurul tarif de intrare. La Gaudeamus, unde anul acesta intrarea a fost liberă, ar fi trebuit să semeni cu eroul acela dintr-un roman franțuzesc de
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
forța. Nesimțitul apelează la serviciile eficiente ale câtorva dintre cei care se vor strânge îmbrăcați festiv la orele după-amiezii, spre a petrece sub geamurile și balcoanele locatarilor perplecși. Aceștia seamănă cu un comando specializat în incursiunile punitive. Robuști, tunși perie, asudați, cu niște tricouri negre mulându-li-se pe bicepși, ei se ocupă pe rând de fiecare mașină, împingând-o sau luând-o pe sus, de la caz la caz. În trei ceasuri locul arată ca în palmă. Autovehiculele sunt depuse fără
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
prelingerile ei copilărie, țară și hotare. Neștiutori, am ingerat cu toții văzduhul putred al nelibertății! Astăzi, pliviți și deparazitați suntem pilduitori bunici și tați dar eu nu uit cei șapte ani de-acasă primii mei ani, ghimpați. Revăd în noapte convoiul asudând sub automate și-un câine-temnicer, cu limba scoasă... Întâiul tramvai Ca o stivă e liniștea asta! Pentru sunet nu-i loc nici de-un deget. Moțăind, se foiește nevasta mângâind universul pe creștet. Dar deodată-n străvechiul oraș năvălind ca
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
astupă nu e pic de întuneric stau în Dumnezeul sferic aici nu-i nici dor nici frunce toate vorbele sunt prunce dragostea de-o zi infer-o aici numerele-s zero vorba nu-mi mai este rudă talpa mea nu mai asudă aici am iluminări un sobor de lumânări tot în totul este bine: niște carne cu suspine mă dau Doamne la străbuni s-adun viermele din pruni că decând sunt părăsiți stau cu mugurii plesniți supți de îngeri viermuiți stau în
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
cântat poetul natura, dragul de el, saltul struțului printre dune năucitoarea iarnă a firului de sorg dansul mestecenilor în goană de vifor dar corabia deșertului? O adevărată fregată, amice! Repede amiaza se scurge spre noapte, printre limbile focului îl ochești asudând, cu pulpa soioasă-ntre mâini visând moartea căprioarei în ceaunul de-aramă degetele picioarelor lui de poet al naturii, negre de fum, cu unghii scorojite, îndoite în carne scormonesc praful îmbibat de grăsime îți face cu ochiul, e ora când
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
mai spus și se va mai spune) dar meterhanalele fluieră, chiuie, aghiazma-i un bun înlocuitor de benzină, văd chiștoace plutind în cristelnițe, necredința mută munții din loc, un elev îmi spune că, în sfârșit, și-a prins profesorul copiind pe când asuda să devină definitiv, câteva mii de iude nu mai știu număra decât până la 30, - pe când în fresce se scorojesc, Doamne, trâmbițele Apocalipsului, Și sub jumătate din degetul Tău arătător se vede piatra și cărămida. Ici-colo, câte un steag găurit, mai
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
dai și banii dar și viața! Trecut-au anii De-alint nu-și mai îngână Și nu-și mai dau fior; El n-o mai ia de mână, Ea-l ia peste picior. Proverbială „Între două Nu te plouă,” Dar asuzi... Tot te uzi! Potrivire de caracter Căsnicia li-i model - N-ar mai fi de o măsură! El o bate , ea-l înjură, Dar beția li-i la fel. După spovedanie Blând duhovnicu-l soma: - Acum, te lepezi de Satana? - Părinte
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
al președintelui. Din nou roșu ca vișina putredă, candidatul se îndreptă cu aer de condamnat spre ușă. În spatele său, cu fața plină de apă și ochii ascunși între pielițe bubate, Lică îi ură cu glas transpirat succes. Podidit de lacrimi, asudase, ca și cum cineva i-ar fi tras o palmă. PODU VECHI - Rifcă, aghibăr băț ! behăi din ușă Zeida. Zorit, bătrânul aștepta să iasă. - Ai răbdare, ai răbdare ! boscorodea madama Rifcă, învelindu-i umerii cu șalul ; îi puse în mână bățul și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
că l-am putea speria ușor. Dar văd că avem de-a face cu un om inteligent. McAllister făcu ochii mici și inspectă întregul grup. Totul era o cacialma, așa că spuse cu asprime: - Lăsați lingușeala asta cu inteligența. Văd că asudați pur și simplu de frică. Ați fi în stare să vă împușcați și bunicile și să mă trageți și pe mine pe sfoară pentru că e în joc însăși existența lumii pe care voi o considerați bună. Dar ce mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
din experiența ei în a mânui oamenii ieși la iveală chiar atunci: în loc să-i pună lui Cayle următoarea întrebare, îi oferi lui Medlon o portiță de ieșire: - Îmi este permis, colonele, să aflu care a fost răspunsul dumitale? Ofițerul, nemișcat, asudase. Răspunse cu o voce liniștită, în care se ghicea chiar o nuanță de jovialitate: - Maiestatea voastră, l-am informat că o numire durează două săptămâni. (Râse disprețuitor.) Așa cum știți, avem o cantitate limitată de panglică roșie, pentru documentele oficiale. Cayle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
trecută prin sită de borangic, pomeții sulemeniți cu cârmâz și o aluniță de mătase neagră lipită cu scuipat. Șnuruit peste pântecul și pieptul enorm, corsetul făcea să se reverse în pliuri mari carnea flască, tumefiată și învinețită de strânsoare. Femeia asuda abundent un lichid uleios, lucind în soare. Își purta dezinvolt nasturii strălucitori de alamă din vârful sânilor, ca un trufaș cuirasat în derivă, obligat să acosteze într-un mic port obscur și neîncăpător. Asta te dă gata într-o clipă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
acolo vine denumirea lor. — Originea primordială a capacității de a determina numele lucrurilor, care este o operație logică; originea mistică a gândirii logice. Apariția unui mare gânditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murdărit și se spală. Gândirea este o „spălare“ a creierului. Asta mă face câteodată să cred că gândirea nu e din creier și că acest creier e numai un sediu... De ce gândirea nu e produsă de creier, care
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]