866 matches
-
ca forme ale acestora, teoriile încorporeaz) asumpții teoretice. Imaginarea faptului c) masă se concentreaz) într-un punct, inventarea genelor, a mezonilor și neutronilor, postularea sintagmei de interes național, și definirea națiunilor ca actori unitari și intenționali - acestea sunt exemple de asumpții obișnuite. Teoriile sunt combinații de afirmații descriptive și teoretice. Expunerile teoretice constituie elementele nonfactuale ale unei teorii. Ele nu sunt introduse în mod gratuit sau la întâmplare. Ele nu sunt încorporate în teorie în manier) antic) sau medieval), ca ficțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
critic)rii ei, e la fel de întins) și sofisticat) că și cea asociat) oric)rei alte școli din câmpul politicii internaționale. Pentru aceste motive, teoria poate folosi la ilustrarea abord)rilor reducționiste. ÎI Am reținut, din capitolul 1, c) teoriile conțin asumpții teoretice (nonfactuale), si c) trebuie apreciate în funcție de ceea ce pretind ele s) explice său s) prezic). Din ceea ce am afirmat despre abord)rile reducționiste reiese c) presupozițiile teoriei Hobson-Lenin sunt economice, nu politice. Poziția sa, ca explicație a imperialismului și a
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Mai mult, lucrarea să vă fi de obicei descris) - sau apreciat) și condamnat) - tocmai că f)când acest lucru. Robert J. Lieber, de exemplu, susține, în utilă să analiz) sistematic) f)cut) domeniului, c) ,,modelele reale ale lui Kaplan reflect) asumpția conform c)reia structura unui sistem complex tinde s)-i decid) modul caracteristic de manifestare” (1972, p. 134). Stanley Hoffmann, admițând acest lucru, îl condamn) pe Kaplan pentru c) acesta a omis diversitatea statelor, pentru c) le-a înzestrat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
structurile instituie nevoi și determin) finalit)ți, si pentru c) a neglijat forțele interne (1959, pp. 360-361). E adev)rât, într-o carte prin care încearc) dezvoltarea unei teorii a politicii internaționale, Kaplan enunț) în mod firesc și corect unele asumpții simplificatoare, omițând s) scrie pe larg despre diversit)ți naționale și forțe interne. Chestiunea teoretic) relevant) r)mane totuși urm)toarea: Cum anume definește, localizeaz), apreciaz) și interrelaționeaz) el forțele cauzale care opereaz) în diferite p)rți și la diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Caut) profitul prin toate mijloacele permise, si protejeaz)-te împotriva altor firme care concureaz) împotriva ta. Dac) regulă C ar fi fost tradus) în termeni economici, ar fi trebuit s) arate astfel: S) nu duci nici o firm) esențial) la faliment. Asumpția conform c)reia firmele s-ar conformă unei astfel de reguli nu-și are locul în teoria economic), pentru c) este evident c) o asemenea regul) ar intra în conflict cu asumpția c) oamenii și firmele sunt maximizatori de profit
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
S) nu duci nici o firm) esențial) la faliment. Asumpția conform c)reia firmele s-ar conformă unei astfel de reguli nu-și are locul în teoria economic), pentru c) este evident c) o asemenea regul) ar intra în conflict cu asumpția c) oamenii și firmele sunt maximizatori de profit. În politica internațional), un conflict similar este mai puțin vizibil. Acceptarea normelor internaționale, sau socializarea statelor în sistemul internațional, pot, desigur, există. Kaplan convertește acest prezumtiv rezultat într-o asumpție a sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
conflict cu asumpția c) oamenii și firmele sunt maximizatori de profit. În politica internațional), un conflict similar este mai puțin vizibil. Acceptarea normelor internaționale, sau socializarea statelor în sistemul internațional, pot, desigur, există. Kaplan convertește acest prezumtiv rezultat într-o asumpție a sistemului. El transform) o variabil) dependent) într-una independent). Am putea foarte bine s) c)ut)m regularit)ți ,,legale” în treburile statelor. Totuși, dac) sunt g)site câteva, trebuie f)cut) cu grij) distincția dintre legi care exprim
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu un sistem internațional. Dou) din ,,variabilele” sale par s) opereze la nivel sistemic. Ele sunt regulile esențiale și regulile de transformare. Aici, Kaplan ne atrage într-o capcan). Dac), deocamdat), consider)m regulile esențiale ca fiind coerențe, atunci, dup) asumpțiile și definițiile lui Kaplan, orice sistem dat va r)mane într-un echilibru continuu (adic) într-un echilibru stabil) atât timp cât statele respect) aceste reguliSe întâmpl) așa, deoarece Kaplan a echivalat motivația și comportamentul actorilor cu consecințele acțiunilor lor, sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
doar un aspect al individului, l)sând de o parte minunată varietate a existenței umane. Așa cum bine știe orice economist lucid, ,,omul economic” nu exist). Oricine i-ar întreba pe oamenii de afaceri cum iau ei deciziile, va afla c) asumpția conform c)reia oamenii sunt maximizatori economici le distorsioneaz) grav caracterele. Presupoziția c) oamenii se comport) că oameni economici, care este cunoscut) ca fiind fals) în calitate de afirmație descriptiv), se dovedește a fi util), atunci când vine vorba de construcția teoriei. Conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
principiul auto-ajutor)rii are libertatea s) acționeze în cazul celei din urm). În cadrul unei microteorii, fie ea a politicii internaționale, sau a economiei, motivația actorilor este mai curând asumat) decât realist descris). Presupun c) statele caut) s)-si asigure supraviețuirea. Asumpția este o simplificare radical), f)cut) de dragul construirii unei teorii. Problemă care se ridic) în cazul asumpției, ca întotdeauna, nu privește adev)rul ei, ci mai degrab) dac) ea este cea mai practic) și mai util) din câte pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a politicii internaționale, sau a economiei, motivația actorilor este mai curând asumat) decât realist descris). Presupun c) statele caut) s)-si asigure supraviețuirea. Asumpția este o simplificare radical), f)cut) de dragul construirii unei teorii. Problemă care se ridic) în cazul asumpției, ca întotdeauna, nu privește adev)rul ei, ci mai degrab) dac) ea este cea mai practic) și mai util) din câte pot fi f)cute. Faptul de a fi o asumpție util) depinde de r)spunsul la întrebarea dac) poate
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
construirii unei teorii. Problemă care se ridic) în cazul asumpției, ca întotdeauna, nu privește adev)rul ei, ci mai degrab) dac) ea este cea mai practic) și mai util) din câte pot fi f)cute. Faptul de a fi o asumpție util) depinde de r)spunsul la întrebarea dac) poate fi construit) o teorie bazat) pe ea, o teorie din care s) poat) fi inferate consecințe importante, chiar dac) nu evidente. Faptul dac) este o asumpție practic) poate fi direct supus
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Faptul de a fi o asumpție util) depinde de r)spunsul la întrebarea dac) poate fi construit) o teorie bazat) pe ea, o teorie din care s) poat) fi inferate consecințe importante, chiar dac) nu evidente. Faptul dac) este o asumpție practic) poate fi direct supus discuției. Dincolo de motivul supraviețuirii, finalit)țile statelor pot fi enorm de variate; ele se pot clasifică pe o scal) care s) mearg) de la ambiția de a cuceri lumea, si pan) la simplă dorinț) de a
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dispariție că entit)ți politice. Motivul supraviețuirii este considerat a fi mai degrab) substratul acțiunii, într-o lume în care securitatea statelor nu este garantat), decât o descriere realist) a impulsului care se afl) în spatele fiec)rei acțiuni a statului. Asumpția admite faptul c) nici un stat nu acționeaz) întotdeauna exclusiv pentru a-și asigura supraviețuirea. Ea admite faptul c) unele state pot urm)ri în mod persistent scopuri pe care le pun deasupra supraviețuirii; ele pot, spre exemplu, s) prefere s
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lucru poate fi realizat doar prin intermediul ,,completei dezarm)ri a firmelor în relațiile lor reciproce”. Ins) firmele nu pot fi dezarmate în mod concret nici m)car sub pretextul m)ririi profiturilor lor. Acest enunț mai degrab) amendeaz), decat contrazice asumpția c) firmele tind c)tre profituri maxime. Pentru a maximiza profiturile pe termen lung, ca de altfel și pe termen scurt, firmele trebuie mai întâi s) supraviețuiasc). Primirea în comun a tuturor resurselor implic), folosind din nou cuvintele lui Fellner
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de semnificație, poate fi precis explicat avându-se în vedere distincția dintre microși macroteorii. Printre economiști, distincția este bine înțeleas). Nu ins) și printre politologi. Așa cum deja am explicat, o teorie microeconomic) este o teorie despre piaț), construit) pe baza asumpțiilor despre comportamentul indivizilor. Teoria demonstreaz) modul în care acțiunile și interacțiunile unit)ților formeaz) și afecteaz) piața, si pe acela în care piața le afecteaz), la rândul ei, pe acestea. O macroteorie este o teorie despre economia național), gândit) în
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și o asemenea confuzie, ar putea p)rea de domeniul fanteziei. Eu voi face totuși o încercare. Ne va fi de folos s) revenim asupra câtorva dintre propozițiile de bâz) legate de teorie. (1) O teorie conține cel putin o asumpție teoretic). Astfel de asumpții nu sunt de ordin factual. Nu ne putem, prin urmare, întreba în mod legitim dac) ele sunt adev)rate, ci doar dac) ne sunt utile. (2) Teoriile trebuie evaluate ținându-se cont de ceea ce pretind ele
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ar putea p)rea de domeniul fanteziei. Eu voi face totuși o încercare. Ne va fi de folos s) revenim asupra câtorva dintre propozițiile de bâz) legate de teorie. (1) O teorie conține cel putin o asumpție teoretic). Astfel de asumpții nu sunt de ordin factual. Nu ne putem, prin urmare, întreba în mod legitim dac) ele sunt adev)rate, ci doar dac) ne sunt utile. (2) Teoriile trebuie evaluate ținându-se cont de ceea ce pretind ele a explica. Teoria balanței
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Presupunerea este fals), întrucât, într-un sistem de dou) puteri, politica balanței conținu) s) funcționeze, ins) modul de a compensa un dezechilibru extern incipient este în primul rând caracterizat de intensificarea eforturilor f)cute de un stat pe plan intern. Asumpțiilor f)cute de teorie le este, in consecinț), ad)ugat) condiția care o face operațional): aceea care spune c) dou) sau mai multe state coexist) în cadrul unui sistem autosuficient, un sistem c)ruia îi lipsește un agent superior, care s
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
anume, procesul de formare a echilibrelor de putere. Teoria balanței de putere este o microteorie, în sensul la care se refer) economiștii. Sistemul, asemeni pieței din economie, este constituit din acțiunile și interacțiunile unit)ților sale, teoria fundamentându-se pe asumpțiile f)cute în leg)tur) cu comportamentul lor. Un sistem de tip auto-ajutorare este unul în care cei care nu se ajut) pe ei înșiși, sau care acționeaz) mai puțin eficient decât alții, nu vor reuși s) prospere, se vor
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
desprind) de sistemul competitiv. Semnificația și importanța teoriei sunt puse în lumin) prin examinarea celor mai vizibile interpret)ri greșite ale acesteia. S) ne reamintim prima propoziție pe care am postulat-o în leg)tur) cu teoria. O teorie conține asumpții care sunt teoretice, nu factuale. Una din cele mai des întâlnite înțelegeri greșite ale teoriei balanței de putere graviteaz) în jurul acestui punct. Teoria este criticat), deoarece asumpțiile sale sunt eronate. Pasajul care urmeaz) poate servi drept exemplu și pentru altele
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pe care am postulat-o în leg)tur) cu teoria. O teorie conține asumpții care sunt teoretice, nu factuale. Una din cele mai des întâlnite înțelegeri greșite ale teoriei balanței de putere graviteaz) în jurul acestui punct. Teoria este criticat), deoarece asumpțiile sale sunt eronate. Pasajul care urmeaz) poate servi drept exemplu și pentru altele: ,, Dac) națiunile ar fi de fapt unit)ți neschimb)toare, f)r) leg)turi permanente una cu alta, si dac) ar fi toate motivate cu prec)dere
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu excepția uneia singure, cu rol de echilibrator, al c)rei scop ar fi de a o împiedică pe oricare alta de a dobândi puterea predominant), ar putea, în realitate, rezultă o balant) a puterii. Am v)zut ins) c) aceste asumpții nu sunt corecte, si, de vreme ce asumpțiile teoriei sunt greșite, concluziile sunt și ele eronate” (Organski 1968, p. 292). Eroarea accidental) a autorului const) în aceea c) a emis o afirmație, în care unele p)rți sunt formul)ri vagi cu
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
echilibrator, al c)rei scop ar fi de a o împiedică pe oricare alta de a dobândi puterea predominant), ar putea, în realitate, rezultă o balant) a puterii. Am v)zut ins) c) aceste asumpții nu sunt corecte, si, de vreme ce asumpțiile teoriei sunt greșite, concluziile sunt și ele eronate” (Organski 1968, p. 292). Eroarea accidental) a autorului const) în aceea c) a emis o afirmație, în care unele p)rți sunt formul)ri vagi cu rol de asumpții ale teoriei, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
corecte, si, de vreme ce asumpțiile teoriei sunt greșite, concluziile sunt și ele eronate” (Organski 1968, p. 292). Eroarea accidental) a autorului const) în aceea c) a emis o afirmație, în care unele p)rți sunt formul)ri vagi cu rol de asumpții ale teoriei, în timp ce altele nu sunt nici atât. Eroarea să fundamental) rezid) în incorectă înțelegere a ceea ce este de fapt o asumpție. Din discuția preliminar), cunoaștem c) asumpțiile nu sunt nici adev)rate, nici false, si c) sunt esențiale pentru construcția
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]