867 matches
-
lor explicativă (Waltz 1979: 1-9). Teoriile sînt construite pe baza unor presupuneri, despre care iarăși nu trebuie să ne întrebăm dacă sînt adevărate sau false, ci dacă sînt utile și de bun simț. Utilitatea lor "survine atunci cînd pe baza asumpțiilor poate fi construită o teorie din care să poată fi extrase consecințe importante, care altminteri nu sînt evidente" (Waltz 1979: 91). Ca să ne întoarcem la exemplul întîmplării din Budapesta, se poate presupune că alegerea hainelor este legată de faptul că
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acestea teoriei lui Waltz, constatăm că el își deduce ipotezele dintr-o serie de legături cauzale de bază. Teoria sa presupune că la nivel sistemic există o structură anarhică, iar la nivelul actorului există scopul supraviețuirii. Pe baza acestor două asumpții, Waltz deduce două tipuri de așteptări, la nivelul acțiunii colective, respectiv la nivelul acțiunii individuale. La nivelul consecințelor colective, așteptarea este în general ca, date fiind aceste constrîngeri, statele se vor comporta în așa fel încît să tindă spre stabilirea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
structuralismului), cînd "behavioraliști", behavioralismul fiind definit în mod surprinzător ca "explicație în termeni de unități care au un anumit comportament" (Waltz 1979: 64).2 Așa cum voi argumenta în continuare, Waltz este forțat de propria sa logică să-și relaxeze și asumpțiile sistemice asupra anarhiei. În reconstrucția care urmează a argumentării lui Waltz, ținta sa reală nu pare a fi reducționismul ca atare, ci o teorie care să nu fie guvernată de factori legați în mod strict de materialismul puterii. După părerea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trebuie să cunoască nivelul diferitelor puteri, dacă intenționează să ducă o politică de echilibrare a puterii. Trebuie să existe o altă bază pentru afirmația auto-contradictorie a lui Waltz că teoria sa este diferită de teoriile reducționiste, deși se bazează pe asumpții similare. Se pare că el pierde adesea din vedere distincția dintre cauze materiale și cauze non-materiale, pe de o parte, și pe cea dintre nivelul sistemic și nivelul unităților, pe de altă parte. În viziunea lui, nivelul sistemic și cauzele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fi totuși atacat pentru aceasta, Waltz ar face probabil apel la toate acele pasaje în care proclamă caracterul sistemic al teoriei sale. El întotdeauna poate mișca buturile. Pînă la urmă, Waltz nu este nici un fervent antireducționist, nici un fervent antiinductivist. Relaxînd asumpțiile sistemice și falsificaționist-deductive, Waltz a pierdut cele două elemente cu ajutorul cărora și-ar fi putut distinge teoria sa asupra relațiilor internaționale de teoriile preștiințifice, adică de cele situate la nivelul unităților și de cele bazate pe sociologia istorică. Singurul lucru
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
3), însă fără să ofere noi argumente în favoarea ei. De asemenea, încercarea lui Waltz de a stopa explozia agendei de cercetare din disciplina relațiilor internaționale are ca rezultat o concepție asupra politicii internaționale a cărei mărginire este justificată doar prin asumpții tacite. O teorie a balanței puterii fără un concept coerent de putere Theory of International Politics a lui Waltz se bazează pe analogia cu microeconomia. Această analogie implică două translații conceptuale majore. În primul rînd, Waltz a trebuit să găsească
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că acțiunile acestora nu se pot distinge de cele ale statelor care urmăresc să-și îmbunătățească poziția. Dacă toate fac la fel, sistemul ar putea tinde, în această interpretare, spre o balanță a puterii. Din moment ce Waltz susține că această greoaie asumpție a unei "preferințe pentru echilibrarea puterii" între cei puternici nu are prea mult de-a face cu motive, idei ș.a.m.d. și că el n-are nevoie de vreo asumpție a raționalității (Waltz 1979: 118), balanța puterii este considerată
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
balanță a puterii. Din moment ce Waltz susține că această greoaie asumpție a unei "preferințe pentru echilibrarea puterii" între cei puternici nu are prea mult de-a face cu motive, idei ș.a.m.d. și că el n-are nevoie de vreo asumpție a raționalității (Waltz 1979: 118), balanța puterii este considerată ca un fel de răspuns automat al sistemului (în curată tradiție behavioralistă). Este foarte important de observat totuși că teoria lui Waltz nu face cu nimic mai "științific" conceptul de balanță
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fi și ele combinate circular): uniformitatea fundamentală a organizațiilor politice ca state și "asemănarea calitativă a vieții internaționale de-a lungul secolelor, afirmație ce se bucură de o acceptare largă" (Waltz 1979: 66). Acceptare largă sau nu, este doar o asumpție. Este foarte mare distanță între a spune că riscul războiului, adică al violenței între colectivitățile umane, a fost tot timpul prezent în istorie, și a spune că acesta este singurul lucru care caracterizează politica internațională atîta vreme cît nu ne
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Theory of International Politics a lui Waltz, care operează o restrîngere a temei generale la domenii bine delimitate ale studiilor tradiționale asupra securității, sfîrșește cu o definiție a puterii a cărei îngustime nu are nici o justificare. Ea se bazează pe asumpții circulare asupra statelor, înțelese în special ca guverne, și asupra structurilor internaționale; acest lucru o face incapabilă să înțeleagă transformările formelor colective de organizare umană spre state-națiuni și nu spre state ale bunăstării, precum și numărul din ce în ce mai mare al sarcinilor guvernamentale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
înțelege anarhia internațională ca simplă absență a unui guvern, ci aplică idei din domeniul managementului economiei naționale la sistemul internațional. Concepția exponenților acestei teorii asupra ordinii internaționale este una în mai mare măsură ierarhică. Acest capitol va discuta mai întîi asumpțiile, tezele și școlile legate de teoria stabilității hegemonice. Apoi vor fi cercetate principalele teze, atît teoretic, cît și empiric, prin referire la sistemul monetar internațional, pentru care Kindleberger și-a dezvoltat inițial teoria. La sfîrșit, capitolul va trata despre contribuția
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
va arăta că ea este un amendament la realism. Într-un singur caz, această ameliorare este atinsă de idealism: preocupările politice americane ar putea să-l fi împins pe Kindleberger să susțină teze idealiste care contrazic principiile sale fundamentale, realiste. ASUMPȚII, TEZE ȘI ȘCOLI ALE TEORIEI STABILITĂȚII HEGEMONICE Definiția și cele trei teze ale teoriei stabilității hegemonice Definiția standard a fost dată de Robert O. Keohane: "Structurile hegemonice ale puterii, dominate de o singură țară, contribuie în cea mai mare măsură
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aibă un mecanism de sancționare a celor care abuzează de sistem. O altă orientare vede ordinea/securitatea internațională însăși ca pe un bun public (Gilpin 1981, Webb și Krasner 1989). Așa cum amintise înainte Snidal, această orientare reia pur și simplu asumpția realistă tradițională conform căreia diferențele de putere și nu distribuția egală a puterii sînt cele care asigură stabilitatea. Bull folosește această asumpție pentru a descrie domeniul internațional ca fiind diferit de starea de natură postulată de Hobbes și pentru a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
bun public (Gilpin 1981, Webb și Krasner 1989). Așa cum amintise înainte Snidal, această orientare reia pur și simplu asumpția realistă tradițională conform căreia diferențele de putere și nu distribuția egală a puterii sînt cele care asigură stabilitatea. Bull folosește această asumpție pentru a descrie domeniul internațional ca fiind diferit de starea de natură postulată de Hobbes și pentru a deduce ideea de societate anarhică (vezi capitolul 3). Cea mai concisă expresie a acestei orientări a oferit-o Waltz (1969 [1967]: 312
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
raționament invers, care deduce continuitatea fundamentală a intereselor și a poziției relative a puterii, din continuitatea comportamentului: în acest caz, eforturile hotărîte ale Statelor Unite de a scoate managementul dolarului în afara disciplinei monetare externe. Dacă se adoptă această cale de scăpare, asumpția declinului puterii relative a Americii trebuie respinsă. Cum e de așteptat, criticii teoriei stabilității hegemonice mai apropiați de realism tind să se folosească de a doua soluție. Prin urmare, teza declinului a provocat o dezbatere conceptuală semnificativă, care, cum se
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
economică, teoria stabilității hegemonice se bazează pe o analogie internă. Sistemul liberal internațional este înțeles ca analog unei ordini economice liberale naționale. Din moment ce o astfel de ordine presupune un ordonator politic, teoria stabilității hegemonice, deși nu atacă în mod deschis asumpția anarhiei, introduce elemente de ierarhie în înțelegerea sistemului internațional. Piețele libere pot funcționa doar pe baza drepturilor proprietății private, a legii contractelor și a unui mecanism central de sancționare. Folosind o astfel de analogie, cercetătorii din cea de-a doua
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cea de-a doua școală (Kindleberger și Gilpin) recunosc existența unei diferențieri de rol în sistemul internațional, a doua piesă de susținere care dispăruse din structura internațională a lui Waltz. Nu toate unitățile au aceleași funcții pentru sistemul internațional. În măsura în care asumpția unităților asemănătoare este centrală pentru neorealism, teoria stabilității hegemonice este o critică a acestuia. Și din moment ce teoria stabilității hegemonice se bazează pe o analogie internă păcatul de moarte al idealismului, sancționat de Bull ea poate fi considerată la fel de bine, și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
considerată de origine realistă. În timp ce Kindleberger consideră că perspectiva sa este realistă, Keohane își definește propria sa abordare ca fiind o critică a unei versiuni puternice (și realiste) a teoriei stabilității hegemonice. El rămîne totuși strîns legat de multe dintre asumpțiile realiste. Într-adevăr, discursul său critică pe de o parte, din interior, teoria realistă a stabilității hegemonice, iar pe de alta oferă o alternativă care nu se îndepărtează de realismul mai tradițional. Ca și cea a lui Kindleberger, analiza sa
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Kindleberger este că "în mod logic, hegemonia n-ar trebui să fie o condiție necesară pentru emergența cooperării într-un sistem oligopolist" (Keohane 1984: 30). Cercetarea sa arată că regulile instituționale și cooperarea își pot avea originea chiar în inima asumpțiilor realiste ale interesului egoist de sine și acțiunii raționale. Aceasta este o critică interesantă și semnificativă, din care ar putea decurge două consecințe. Ea ar putea însemna că realiștii au supraestimat natura conflictuală a relațiilor internaționale, adică au construit o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
natura conflictuală a relațiilor internaționale, adică au construit o imagine mai sumbră a lumii decît e cazul în realitate. Astfel se reia critica lui Bull asupra înțelegerii hob-besiene a anarhiei (vezi capitolul 3). Dar Keohane ar fi putut urmări și asumpția naturii conflictuale a relațiilor interna-ționale, pentru ca apoi să arate că aceasta nu poate fi dedusă dintr-un model al acțiunii raționale egoiste, în condiții anarhice. Aceasta ar fi o critică a neorealismului lui Waltz. Dar corespunde într-adevăr critica lui
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
le învinui pentru eșecul sistemului Bretton-Woods și de a legitima ulterior cererea americanilor de împărțire a sarcinilor. Angajarea lui Kindleberger explică poate contra-dicția internă a teoriei sale: pentru a salva cauza Statelor Unite, teoria sa trebuia să se bazeze pe o asumpție centrală de tip idealist. Asumpția devine destul de vizibilă atunci cînd el le răspunde criticilor teoriei sale. El scria: "Sînt realist în ce privește regimurile. Mi se pare că energia pusă în mișcare de o putere hegemonică [...] se pierde destul de repede dacă nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Bretton-Woods și de a legitima ulterior cererea americanilor de împărțire a sarcinilor. Angajarea lui Kindleberger explică poate contra-dicția internă a teoriei sale: pentru a salva cauza Statelor Unite, teoria sa trebuia să se bazeze pe o asumpție centrală de tip idealist. Asumpția devine destul de vizibilă atunci cînd el le răspunde criticilor teoriei sale. El scria: "Sînt realist în ce privește regimurile. Mi se pare că energia pusă în mișcare de o putere hegemonică [...] se pierde destul de repede dacă nu este susținută printr-un angajament
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
își atribuie o filiație realistă, din moment ce argumentul se bazează pe sacrificii făcute în interes internațional. Aceasta are sens numai dacă sacrificiile aduc un profit mai mare hegemoniei, pe moment sau mai tîrziu. Din moment ce teoria stabilității hegemonice se bazează pe o asumpție a actorului rațional în discuția asupra bunului colectiv, analiza cost-beneficiu trebuie să dea rezultate pozitive, mai ales pentru statul hegemonic, care este și cel care face prețurile, nu numai cel care le încasează. Fie per-spectiva sa nu mai este realistă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
astfel își supraestimează argumentele, în încercarea sa de a justifica politica americană. Dacă ținem seama și de alte scrieri ale lui Kindleberger, cel mai normal ar fi să presupunem că el era însuflețit de o preocupare politică ce îi tulbura asumpțiile teoretice. Înțelesul pe care îl dă conceptului de bun public este explicit ideologic. El se ferește să folosească cuvîntul hegemonie, pentru că acesta ar putea implica o regulă impusă. În schimb, preferă să se gîndească "la conducere și responsabilitate" (Kindleberger 1986b
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rău înțeleasă asupra echilibrului militar al puterii. Susan Strange critică aspru viziunea teritorială asupra lumii a realismului și orbirea în privința "noii diplomații", în care statele trebuie, pentru însăși supraviețuirea legitimității lor interne, să negocieze cu firmele. Luînd în serios unele asumpții realiste, cum ar fi scepticismul și unele concepte realiste, cum ar fi puterea, ei pledează în favoarea proiectelor de cercetare care, în practică, devin mai apropiate de economia politică neomarxistă și gramsciană decît de neorealismul lui Waltz. Acest capitol va arăta
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]