580 matches
-
asmuțindu-l la violență” (Monitorul Oficial, nr. 10, ianuarie 1927 ; <endnote id="603, p. 108"/>). Similar este construit un articol publicat În 1881 În ziarul evreiesc Fraternitatea : „Era un timp pe când România a fost un Eldorado al tuturor refugiaților și asupri ților din toată lumea. A domnit aici o toleranță religioasă cât se poate de largă și nemărginită, traiul a fost patriarhal, toate trebuințele vieței ieftine ca nicăieri, poporul blând și fără egoism. De aceea au venit În țară lipovenii, bulgarii, grecii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gaster și cu un grup de intelectuali evrei. Unii intelectuali români au susținut excepționalismul românilor În ceea ce privește toleranța față de străini. Unul dintre aceștia a fost politicianul naționalist Aurel C. Popovici, care susținea urmă- toarele În 1910 : „Noi pe nimeni n-am asuprit, n-am jupuit. Noi pe nimeni n-am pus pe rug pentru credința lui, pe nimeni n-am căutat să-l desbrăcăm de naționalitatea lui, de sufletul lui. Neam de oameni blând și bun și cu frica lui Dumnezeu, românii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
găsești odihna !” <endnote id="(833, p. 24)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, când practic Polonia dispăruse de pe harta Europei, marele poet Adam Mickiewicz Îi identifica pe polonezi cu evreii, spunând că sunt două „popoare Înfrățite”, ambele fiind asuprite și lipsite de țară, dar având misiuni mesianice supranaționale <endnote id="(621, p. 21)"/>. După nouă ani de rătăcire În exil, În 1857, revoluțioarul pașoptist C.A. Rosetti scria „israeliților români” o scrisoare plină de empatie : „Israeliții știu ce este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ilustrează cel mai bine cazul. Luna trecută, în iulie, a ajuns acolo Pr. M.ș Anton din Breslaw, regentul Cracoviei, Provincialul Transilvaniei și Comisarul General al Provinciei din Rusia, și văzându-i acolo pe ai săi și ai noștri frați asupriți pe nedrept, s-a dus să-i grăiască domnitorului; i-a arătat acestuia o donație făcută Religiei noastre de antecesorii săi, în sprijinul spuselor preoților noștri. Auzind toate acestea, a decis să reintre în posesia Religiei noastre, și a poruncit
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de Dunăre, pe când cea dintâi, credincioasă sistemului ei de fiscalitate, năzuiește în chip fățiș la stăpânirea Țării Românești...” Iar în altă piesă, provenind tot de la Stamati, găsim următoarele: „Cabinetul din Petersburg, întrebuințând pe rând dezmierdările și amenințările, speranța și teama, asuprește pe inferiorii săi în putere, înșeală pe sămeni, corupe pe superiori și încearcă să facă Europa întreagă, mirată de îndrăzneala lui, cofăptașa proiectelor sale infame...” Iată acum un extract din raportul ce Comitetul de Salut Public puse să i se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
compromitem față de Poartă, fără nici un folos. Ar trebui mai degrabă să li se dovedească, ceea ce este curatul adevăr, că, deoarece nu știu să fie liberi, sunt mai fericiți sub stăpânirea turcească decât ar fi sub aceea a Rusiei; dacă Poarta asuprește, Rusia nimicește; dacă turcii sunt ignoranți și aspri, rușii sunt ignoranți și barbari...” În instrucțiunile date lui C. Stamati, la 13 februarie 1796, găsim următoarele rânduri: „... Se va pune în relații bune, pe cât îi va fi putincios, cu toți factorii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ca fiind providențial. Sarcina acestora este să-i convertească și pe ceilalți. Aplicarea acestui principiu la nivel de mase poate fi făcută cu ușurință sau lent, în funcție de rezistențele întâlnite. Liderul ajunge la putere, adeseori cu ajutorul electoratului (pe care ulterior îl asuprește), doar atunci când acesta devine o figură dominantă la o scară națională largă. Pe măsură ce problemele economice și organizaționale ocupă prim-planul vieții cotidiene, se produce o anumită rutinizare. În funcție de abilitatea liderului de a trata aceste chestiuni, acesta începe să piardă din
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
locuitori la Rusia. Cu dânșii părăsește țara și Antonie (mai pe urmă mitropolit), fostul eremit și fondator al bisericii de lemn din Horecea. 30 de ani mai târziu apar rușii pentru ultima dată ca dușmani în locurile noastre de aici, asuprind țara prin 142 contribuțiuni. Însă sosirea oștirii austriece (1 septembrie 1774) redă nu numai Cernăuțului, ci întregii țări lung dorita pace... Cernăuțiul dezvoltându-se dintr-un oraș cu 2000 de suflete la impozanta metropolă de azi cu 60.000 de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de boierii Balmoș, Marculian, Vasile de Marco , Kozmiza Ben cav. de Tabora, Emanoil cav. de Tabora și Ioan cav de Tabora... Șin Răpujineț, sat vechi, care în 1784 avea 130 de case, au venit ca slugi, porcari, păzitori, destui ruteni asupriți de poloni pentru a găsi pământ și apă. Azi moșia lui Ioan cav de Tabora este în mâna domnului Gustav Bauman, iar satul încă mai crede că trebuie să asculte de cei câțiva ucraineni care pescuiesc în ape tulbure. De
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Motivul principal a fost antipatia față de sârbi, considerați „nemuncitori, luxoși și, în genere, decadenți”, dar și bogățiile subsolului, care le ofereau multiple posibilități de exprimare economică. Nemulțumirile populației românești care s-a văzut, din nou, la cheremul funcționarilor imperiali și asuprită de armata sârbă au fost aduse la cunoștința aliaților prin Memoriul românilor din cele trei departamente (comitate) bănățene: Caraș-Severin, Timiș și Torontal către domnul general Berthelot, în chestia abuzurilor comise de trupele de ocupație sârbești contra populației române din Banat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la București răsare”. Animat de principiile filosofiei pozitiviste și ale moralei tolerante a lui Confucius - pe care o cunoscuse prin intermediul lui Schopenhauer -, s-a opus șovinismului, fiind adept al conviețuirii pașnice a naționalităților. Considera că în Transilvania românii nu sunt asupriți de poporul maghiar, ci de nobilimea maghiară (Rase ori clase?, 1893). Junimist se arată S. în cea mai mare parte a opiniilor sale despre literatură și artă, expuse cu deosebire în cronicile din „Timpul” (1877-1880), unde combate cu asprime educativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
unguri, istoria lor, caracterul lor, pusețiunea lor geografică și mai ales acea răutate a naturii omenești nu-i lasă să fie drepți și de omenie către celelalte națiuni, care răutate Îndeamnă pe o națiune, ca și pe un individ, ca să asuprească, să supună, să mănânce pe cei debili, cum mâncă peștii cei mari pe cei mici. Comună este această debilitate umană, În mai mare sau mai mică măsură, tuturor națiunilor. Cultura și celor mai culte națiuni nu este acea cultură adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care este Întemeiată pe dreptate, ci, mult-puțin, numai o spoială, un rafinament. Ma poate la nici o națiune nu se află această debilitate umană În mai mare măsură ca la seminția ungurească față cu colocuitoarele națiuni. Această plecare naturală de a asupri pe alții se ajută la dânșii prin mai multe Împrejurări, precum prin acea nesuferită superbie națională, care este proprie ungurului și care n-are margini; se ajută prin istoria lor: razimul naționalității ungurești a fost o mie de ani singur
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Împrejurări, precum prin acea nesuferită superbie națională, care este proprie ungurului și care n-are margini; se ajută prin istoria lor: razimul naționalității ungurești a fost o mie de ani singur numai asuprirea slavilor și românilor. „Tendința” maghiarilor de a asupri alte popoare este explicată prin Împrejurările istorice, prin poziția geografică, dar mai ales prin „psihologia etnică” specifică acestora. În spirit iluminist, Papiu XE "Papiu" recunoaște că o asemenea tendință este proprie tuturor națiunilor. În fond, și românilor, s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cele mai odioase, inimaginabile, „peste firea și creaderea omenească”, menite să provoace uimirea amestecată cu groază, aversiunea față de acești străini de neînțeles În sălbăticia lor, stranie și perversă pentru mentalitatea populară și morala creștină: Sila și curviile cu care au asuprit pe partea fomeească, ba Încă și pe fomeile ceale bătrâne, fără vătămarea cinstii cu toate stările Împrejur nu se poate spune. Sau, În altă parte: Pe birău și pe preotul locului, În pielea goală dezbrăcându-i, i-au gonit de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai multe pete, Însă de aceea Încă nu ne Îndoim că englezii, din ura răligiei, pre aceste pete le-au văpsit tot cu văpsele mai negre, măcar că pricina acestora au fost mai mare parte dânșii, carii apasă, sug, juguesc și asupresc În tot modru pre acest popor sărac. Și explicația lui Rusu XE "Rusu" , În contrast cu cea a lui Engels XE "Engels" , pune pe prim-plan oprimarea națională și socială exercitată În Irlanda de către englezi, negând importanța sau chiar existența unor tare
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Fabule S-a vorbit foarte puțin despre fabulele lui La Fontaine atunci când am descris structura lor narativă. N-am amintit de umorul tăios al moralei, preluare a modelului latin: Această fabulă este scrisă împotriva celor care, din diferite motive, îi asupresc pe cei mai slabi decât ei." (Fedra). Putem vorbi aici despre ironie în măsura în care ceea ce "vrea să arate" fabula este atât de exagerat încât faptele nu ar putea fi interpretate întocmai cum ele apar relatate la prima vedere. Analiza dialogului arată
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ale orașului conștiința, alterată, a maghiarimii e măcinată, iar fenomenul bilingvismului însemnă pentru ele mai degrabă un pericol decât un avantaj". În această privință, românii din Mănăștur "sunt conștienți, fiind bine dirijați, dar pe maghiarii care trăiesc printre ei îi asupresc, pur și Simplu, prin superioritatea lor materială și numerică, atrofiindu-le complet conștiința de rasă"93. Din scrisoarea vicepreședintelui reiese că el nu pusese la socoteală transmutarea evreilor; planul său - transmis mai departe de comandamentul Corpului IX de armată - se
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
întinderea statului”. În condițiile primejdiei reprezentate de pretențiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost publicat la 2/15 noiembrie 1917 documentul intitulat “Declarația drepturilor popoarelor Rusiei”. De asemenea, la Kiev a luat ființă Consiliul Națiunilor Asuprite din Austro Ungaria, ca o 25 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 269. 26 Ibidem, p. 309-311. 27 Ibidem, p. 306-308. 28 Keith Hitchins, op.cit., p. 294-296. 29 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 318. 32 consecință a procesului de revoluționare a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
trădare a Evangheliei, trădare care se înscrie totuși în ordinea divină a lucrurilor. „În zilele acelea, se vor înmulți cei care, lipsiți de înțelepciune, vor fi iubitori de argint. Și vor fi mulți prezbiteri nevrednici și păstori care își vor asupri oile lor, iar acestea vor fi lacome, căci nu vor avea păstori sfinți” (3, 24). Principalul semn eshatologic va fi însă retragerea Duhului din sufletele credincioșilor și mai ales din ale prezbiterilor. Aceștia vor fi cuprinși de patru duhuri rele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sfârșitul vremurilor, va coborî Beliar, el, prințul cel mare, regele acestei lumi pe care a stăpânit‑o dintotdeauna. Și va coborî din lăcașul său ca un om, ca un rege nevrednic, ucigaș de mamă, stăpânitor al acestei lumi; și va asupri floarea pe care au sădit‑o cei doisprezece apostoli ai Celui Iubit” (4, 2‑4). După cum am spus mai devreme, în capitolul 4 se regăsesc cele patru tradiții anticristologice: Beliar, „războiul cosmic”, prorocul mincinos și tiranul eshatologic. Capitolul nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
dreptate sfinților Celui Preaînalt, până ce s‑a împlinit vremea și împărăția a ajuns sub stăpânirea sfinților.” (Dan. 7,22) „I‑am cerut apoi”, spune el, „să îmi lămurească ce înseamnă acest corn plin de mândrie, care spune cuvinte deșarte, care asuprește preacinstita adunare a sfinților, până când Cel vechi de zile, după o judecată dreaptă, va da sfinților împărăția și va distruge puterea cornului”. „El a răspuns așa: «Fiara a patra (înseamnă că) un al patrulea regat va fi pe pământ, care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
după ei, ultimul [rege], Anticristul. Acesta va cuceri imperiul, va purta război și va doborî trei dintre cei zece regi. Dar nu se va mulțumi cu această victorie în fața oamenilor. Ci, spune profetul, „va huli Împotriva Celui Preaînalt și va asupri pe sfinții Celui Preaînalt”, după unele versiuni, „și își va pune în gând să schimbe sărbătorile și legea” (Dan. 7,25). Într‑atâta va fi cuprins de furie și de nebunie, încât va începe să arunce înaintea lui Dumnezeu cel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
am venit în numele Tatălui, iar voi nu m‑ați primit. Altul va veni în numele său și pe acela îl veți primi” (In. 5,43). Îngerul care i‑a vorbit lui Daniel spune: „Și va huli împotriva Celui Preaînalt, și va asupri pe sfinții celui Preaînalt, și își va pune în gând să schimbe sărbătorile și legea și [sfinții] vor fi dați în mâna lui până la o vreme și vremuri și o jumătate de vreme. Și judecata se va așeza și îi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1918 la Odesa un Comitet național al românilor din Austro-Ungaria, care să lucreze mână în mână cu comitetele de același fel ale celorlalte naționalități pentru atingerea scopului comun. Acest comitet național intră ca o secție în Comitetul central al naționalităților asuprite din Austro-Ungaria, cu reședința la Kiev. Românii din monarhia austro-ungară ca supuși, au fost obligați să depună jurământ de credință pentru monarhia austriacă și au fost trimiși pe front. Intrarea României în război la data de 15 august 1916, deschide
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]