555 matches
-
nu are talent și nici ambiție de conducător, fiind atras doar de singurătate (p. 122). El refuză să fie sclavul ideii de libertate și preferă să rămână simbolul libertății înțeleasă ca absența oricăror reguli și norme sociale : E bine ca atenienii și toți ceilalți să știe că există un om liber, care trăiește după legea lui, care face numai ce vrea el, care nu ascultă de nimeni și nu oprimă pe nimeni, un om-câine, un câine-vagabond, o făptură între cer și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sângeroase, agitația străzii din marile orașe, discursul unui politician în fața mulțimilor adunate în piața publică, calamități naturale. Mai târziu, imaginile de ansamblu sunt înlocuite cu altele în prim plan. Atenția privitorilor este atrasă de întâlnirea dintre generalul spartan și cel atenian care pun la cale atacul comun împotriva orașului Delphi și spectacolul manevrelor, cu atenție la efectul vizual menit să-i impresioneze pe localnicii mari amatori de spectacole adunați ca la teatru (II, p. 69). Ulterior, ecranul este ocupat de conclavul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
rămâne în sanctuarul Pythiei, acum lumea nu mai merge la întâmplare, căci totul pare condus de o mână sigură, totul pare să se îndrepte spre un scop precis, anume forța și bunăstarea orașului Delphi (III, p. 77). Amenințarea spartanilor și atenienilor a dispărut, dușmanii nimicindu-se între ei, Delphi a ajuns să dirijeze întregul comerț de când se fac numai plasamente sigure, numai afaceri sigure care sporesc continuu prosperitatea orașului (III, p. 78). Supre mația nu mai e asigurată de forța militară
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ci și oprimați de o Romă mult mai consolidată. Partenerii s-au revoltat (în Războiul Social), dar au fost suprimați și reduși la statutul de supuși. Astfel, rezultatul final al modului român de augmentare a fost puțin diferit de modul atenienilor sau spartanilor. Dar, cel mai eficient mod român de expansiune a solicitat tergiversarea supunerii finale a vecinilor unei republici până într-un moment în care partenerii forțează republică să li se supună. Este evident, "parteneriatul" acestui mod de expansiune a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lumea ar putea fi eternă și necreată, dar nu există nici un indiciu că el ar fi fost un eternalist. Într-o scrisoare a lui Bruni din perioada să platonista de început către Ioan al XXIII-lea, acesta îl laudă pe atenian pentru doctrinele avansate, inclusiv "crearea lumii de către singurul Dumnezeu adevărat", care erau "conforme credinței noastre" (Hankins, 1994, p. 54 ). Este interesant de observat că spre deosebire de istoricii români cunoscuți în Occidentul medieval, Bruni a fost primul occidental după mai multe secole
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
presente non ce n'e quasi memoria." Și, din nou, în următorul capitol, Discorsi, îi. 5, p. 155: "Talche, come și e detto, di lei ne rimanere solo la memoria del nome". 54 Prezentarea pe care o face Machiavelli modurilor atenian și spartan de expansiune este derutant, întrucat ambele cetăți grecești au fost capete de "ligi" cu mulți ani înainte de transformarea lor în imperii. Pentru modul în care îl folosește Machiavelli pe Tucidide (dar nu asupra acestei probleme), vezi Marcello Simonetta
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și mai intens percepute și simțite semnalele de atenționare. Între timp spectacolul fiind gratuit, iar informațiile așteptate cu sufletul la gură -, oamenii se adunau aici, la răscruce de drumuri, să-l asculte pe acest mesager autorizat, precum odinioară, în antichitate, atenienii se îngrămădeau cu sutele să-l audă pe marele orator Demostene debitându-și furibundele filipice antimacedonene după ce se vindecase de bâlbâiala supărătoare, exersând în acompaniamentul vuietului valurilor marine cu pietricele în cavitatea bucală. Spectacolul era pitoresc, inedit și cu totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
prin toate domeniile, cu deosebire prin acel al filologiei, lăsându-ne întotdeauna încântați de tot ce aflam și învățam de la el. Nici azi nu știu grecește. O, cât n-aș fi dat să pot gusta pe Platon în limba vechilor atenieni! N-aș îndrăzni să pretind însă că tot ce am învățat în felul acesta dincolo de program și dincolo de posibilitățile și resursele mele de atunci nu mi-a fost de folos în viață și n-a intrat ca un material prețios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
acasă... Cât despre Socrat, dacă ceea ce se pune în sarcina acrei Xantipa e adevărat, n-aș dori nimănui să se găsească vreodată într-o situație la fel cu a lui. Și, mai mărturisesc un lucru. Eu nu cred că vechii atenieni au posedat vreodată vinuri mai bune decât poseda, la epoca de care vorbesc, Iașul nostru, Iașul cu celebrele sale podgorii, Socola, Valea Adâncă, Șorogari și mai cu seamă Uricani și Cotnari. Am de altfel convingerea că generoasele vinuri ale Iașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
e teamă... (...Nu mă tem, Ariadna. Dacă m-aș teme, n-aș fi aici. Eu i-am cerut părintelui meu să mă trimită În Creta, Împreună cu ceilalți tineri care urmau să fie dați hrană Minotaurului. Vreau să-i izbăvesc pe atenieni de acest tribut rușinos și crud. Și mulțumesc zeilor, norocul mi-a surîs În insula ta. După ce te-am Întîlnit, sînt și mai convins că voi ucide monstrul acesta născut dintr-o regină desfrînată, care l-a făcut de rîs
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
va sosi, atît În micile mistere eleusine cît și În cele ce presupuneau revelația ultimă; dorință contrară legilor de la Eleusis; micile mistere se celebrau În luna Anthesterion, iar cele mari În Boedromion; pentru a concilia legea religioasă și voința macedoneanului, atenienii au trebuit să schimbe numele lunii În care se găseau, declarînd-o Anthesterion; și cînd cuceritorul a fost inițiat În micile mistere, aceeași lună a fost decretată Boedromion. Desigur, toate acestea au valoare În măsura În care mă ajută să pun ordine În sentimentele
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe deplin lămurit asupra aventurilor lui, Tezeu iese din labirint cu mîinile goale. De fapt, unica sa biruința certă a fost aceea postumă, citată de Platon În Fedon. Tezeu făgăduise lui Apolo că, de va scăpa cu viață din labirint, atenienii vor face În fiecare an o procesiune la Delos. Și a rămas lege ca, din clipa plecării corăbiei spre Deîos și pînă la Întoarcerea ei, orașul să rămînă nepîngărit și nimeni să nu fie executat. Iată pentru ce Socrate a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și pe Asclepios. De fapt, cel mai potrivit nume e Muntele. Primul lucru pe care-l Întîlnesc dimineața uitîndu-mă afară e marea. În fiecare zi alta și totuși, În Învățăminte, aceeași. Aceasta are o anumită importanță. E la fel cum atenienii se scoală În fiecare dimineață cu imaginea albă a Acropolei În față; și e timpul să recunosc acestui privilegiu tot ce i se cuvine. Pelasgii se rugau privind În jos, crezînd că zeii stau În viscerele pămîntului, În vreme ce aheii se
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Heracles alungă monștrii sau Îi ucide, după care se odihnește sprijinit În măciuca sa acoperită În parte de pielea leului din Nemeea și ținînd În mînă merele din grădina Hesperidelor cum Îl Înfățișează cea mai frumoasă dintre statuile sale datorată atenianului Glycon și descoperită În Cinquecento la Roma. El Încarnează un principiu de ordine al lumii elenice. Tot ce e urît pentru gîndirea greacă e pentru el monstruos. Tot ce e irațional e demn de dispreț. Tot ce e accidental trebuie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pentru a ne atrage atenția asupra unor Învățăminte. Ar fi trist să reducem istoria la partea ei epică. Sau să credem Împreună cu Tucidide că sîntem destinați să nu Învățăm nimic din ea. Deși uneori e greu să-l contrazicem pe atenian. Dar el trebuie contrazis. Chiar cînd nu e vorba de istorie, ci numai de un om, iar acest om sînt eu sau altul ca mine care ar sta aici pe țărmul acesta cu miros de alge și de gutui verzi
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
S-AU IDENTIFICAT DOCUMENTE CARE CONȚIN INFORMAȚII TRANSMISE CĂTRE SECURITATE", din cele precizate în OUG 24/2008, art. 2 lit. B, respectiv așa-numita "poliție politică"? Îmi amintesc în acest context iertat fie-mi paralelismul de o hotărâre eronată a atenienilor din anul 399 î.Hr. de a-l condamna pe înțeleptul Socrate la moarte sau exil pentru vina "de a nu accepta zeii recunoscuți în Cetate..." Socrate a preferat exilului moartea, bând cupa de cucută. Recent, după 2500 de ani, procesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Nașu’ le tot invocă atunci cînd vrea să ducă discuția de la punctual la general. Cu toată goliciunea discursului prezidențial, s-a putut observa aplecarea către înțelepciune a învăț ăceilor care ședeau cuminți în agora federală. Gheorghe Ștefan avea aerul unui atenian pe care-l adoarme gîndirea lui Platon, Crăciunescu părea idealistul trimis la curățat cartofi, în timp ce Romică Pașcu trecea drept un fel de Dobrogeanu-Gherea, ideologul celor mulți, convins că trebuie să avem neapărat 18 echipe pe prima scenă. Mitică Dragomir cita
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dacă imaginea stimulează spiritul să regăsească realitățile pur inteligibile, în baza faptului că stabilește cu ele raporturi analogice. Linia, Peștera, atelajul înaripat sunt construcții de imagine cărora li se poate recunoaște o anumită funcție pedagogică. Și la greci (Plutarh, Gloria atenienilor 4, 348 A), dar și mai târziu la romani, discursul mitic este clădit pe baza unei înlănțuiri de imagini pe care se fondează de altfel discursul rațional al puterii, ce exprimă adevărul într-o manieră imaginantă (Boulogne 46). Miturile sunt
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pelasgilor cum apare la Homer în Iliada. Istoricul carian Herodot(485 - 425 î.e.n.) ne spune în scrierile sale că ținutul fertil al Aticii a fost locuit în vechime de pelasgi. Atena, după spusele lui a fost întemeiată de pelasgi iar atenienii au fost pelasgi la începuturi. Despre limba lor el spune așa: De ce limbă s-au folosit pelasgii, cu siguranță nu pot să afirm; dar dacă trebuie să ne luăm după pelasgii ce mai există și astăzi în orașul Crestonia, deasupra
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai există și astăzi în orașul Crestonia, deasupra tursenilor și care locuiau odată în regiunea numită astăzi Thessaliotis, dacă avem în vedere limba pelasgilor ce au întemeiat orașele Placia și Scylace din Hellespont și care locuise mai înainte laolaltă cu atenienii, atunci putem spune că pelasgii s-au folosit de o limbă barbară.... Pelasgii erau un popor de neam barbar’’. Scrie că ionii, care locuiseră din Achaia și Pelopones pe țărmurile Asiei Mici în Lydia și Caria(baștina jupînului) erau de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
minuni” de ne minunăm și astăzi ca tîm-piții! Pînă la urmă, ambele ciopoare de mișei au ajuns moțurile Europei, dar prin minciună, sabie, pîrjol și crimă după ce au impus iudeo-creștinismul ca religie uni-că în imperiul roman în anul 381! Dar atenianul Anticleides care a trăit în secolul lll î.e.n., pe cînd se ticluia Ilia-da, le-a dat rău la gioale elenilor și eleniștilor occidentali din secolul XlX al erei noastre, scriind că toată Ionia era locuită în vechime de pelasgi, și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
parte cobzari și aceștia în timpul serviciului divin bat cobzele în cor și cîntă imnuri în cinstea zeului, lăudînd faptele sale. Hiperboreii au un mod al lor propriu de vorbire, și sînt cu o prietenie mare față de greci, cu deosebire față de atenieni și de locuitorii din Delos; această bunăvoință a lor fiind stabilită și confirmată încă din timpurile cele mai vechi. Se spune chiar că unii din greci au trecut la hiperborei și au lăsat la ei daruri foarte prețioase scrise cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în insula Leta de la gurile Istrului - astăzi insula Șerpilor - unde era un templu al lui Apolo și tot aici veneau să se odihnească sufletele eroilor. Mai spune că acești hiperboreeni au avut mare prietenie cu grecii din vechime, delieni și atenieni, amintindu-l ca mesagerul acestui neam misterios pe Abaris. Pindar, care a scris cu secole înaintea lui și Strabon, contemporanul plăsmuito- rului Diodor, ne-a lăsat informații foarte sigure despre baștina hiperboreenilor, care se întindea la nord de Marea Neagră, Istru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nord de Istru și unul din cei 7 înțelepți ai lumii antice, a fost fiul regelui Gnuru. Pe la anii 590-570 î.e.n. cînd a vizitat Grecia, a fost primit în ospeție de Solon pentru a-l ajutat să dea legi bune atenienilor. Grecul a trebuit să cheme să-l ajute în munca sa pe un om mai înțelept și mai priceput în această direcție decît el, pentru a da atenienilor o constituție cît mai bună. Adică în nordul Istrului era o civilizație
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
neagreat de marea masă a credincioșilor și noile mișcări extremiste care i se opuneau. Buddhologul japonez Fumio Masutani a sugerat că relațiile celor șase maeștri rivali cu Buddha pot fi comparate cu cele existente între sofiști și Socrate. Filosofia înțeleptului atenian avea numeroase puncte comune cu cea a sofiștilor, dar o depășea în domeniul dialecticii. În aceeași manieră, învățătura lui Buddha se asemăna în anumite privințe cu cea a contemporanilor săi, dar în același timp o transcenda prin perfecțiunea căii de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]