714 matches
-
de către Maharajah Ciarak în tratatul său de medicină Aiurveda. Cauza acestei boli s-ar afla în practicarea unor relații sexuale fără discernămînt. Această boală afectează sistemul imunitar, după infectare supraviețuind pînă la 3000 de zile. Boala este descrisă astfel: cel atins de ea este cuprins treptat de o stare de oboseală, devine mai nervos, pierde din greutate și moare. Se propune și o metodă de tratament care funcționează dacă boala se află în stadiu incipient. Articolul a apărut în Sunday Mail
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
mai mică, de tulburări ale auzului. Putem spune că, în timp ce pierderea auzului înaintea vârstei de 2-3 ani are drept consecință mutitatea (copilul devenind surdomut), dispariția simțului auditiv la câțiva ani după însușirea limbajului de către copil determină dificultăți în menținerea nivelului atins, chiar regresii în plan verbal (din punct de vedere al vocabularului, al intensității vocii sau al exprimării gramaticale). Sistemul audio-fonator Prin definiție, copilul cu disfuncție auditivă este un deficient datorită rupturii produse în relația om-mediu (natural și social), ca urmare
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
că povestea din Evanghelia după Ioan se bazează pe ambiguitatea figurii lui Hristos, ieșit din existența muritoare prin moarte - el este o apariție -, dar având încă prezența vizibilă a unui om viu. El este încă tangibil, dar nu mai trebuie atins, pentru că, așa cum îi explică Magdalenei, care vrea să verifice realitatea lui cu propria mână: „Încă nu am urcat la Tatăl meu”. Personajul lui Hristos răspunde înaintării femeii prin concavitatea retragerii sale, realizate în primul rând prin înclinarea torsului. Această înclinare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
la numite lucrări este minim pentru toate activitățile. Deci trebuie acceptată mărimea costurilor în scopul economisirii timpului și invers, pentru ca executarea lucrării să se apropie de condițiile optime”. Programarea și conducerea producției impun divizarea obiectivului final, determinat din obiectivele de atins, în obiective parțiale sau faze succesive de avansare. Pentru realizarea acestui deziderat se folosește schema analizelor încrucișate. Aceasta presupune centralizarea costurilor pe diverse trepte pornind de la nivelul cel mai de jos până la primul nivel în care se obține costul produsului
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
investiții; 06. Împrumuturi garantate de stat; 07. Rezerve; 08. Repartizarea profitului; 09. Principalii indicatori economici și financiari. Bugetul de venituri și cheltuieli este expresia cantitativă și financiară a unui program de acțiuni. Prin programul de acțiune se fixează obiectivele de atins, exprimate în unități fizice și mijloace necesare pentru punerea lor în acțiune. Se poate distinge, deci, existența a cel puțin două secțiuni ale bugetelor: 1.venituri; 2.cheltuieli. care sunt corelate, fără ca acestea, în calitate de prevedere economico-financiară să rezulte din simpla
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Pentru că nu suntem niciodată în odihnă, pentru că suntem mereu în proiect, suntem mereu în alt loc decât în cel în care ne aflăm. Suntem ființa indefinită care se definește liber în raza neașezării sale. Suntem mereu în fața următorului hotar de atins, mereu în fața noastră, suntem fără încetare preluați în proiect. Orice hotărâre, orice instituire de hotare este o preluare în proiect. Proiectul este expresia plasticității hotarului care ne definește succesiv înlăuntrul destinului nostru de ființe conștiente finite. Esența preluării în proiect
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nu se poate transforma în limită de depășit. Abia când, în economia avansării către un scop, limita * interioară se dovedește a fi impediment, punct mort, prilej de tărăgănare etc., pe scurt moment negativ, ea devine limită de depășit. * Limita de atins este locul de închidere - resimțit ca împlinire - al spațiului deschis de limita de depășit. Expresii ca „armonie superioară“, „atingerea unui scop suprem“, „ducerea până la capăt“, „realizarea destinului“ etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
capăt“, „realizarea destinului“ etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât limita ca împlinire este dezideratul suprem al oricărui efort dirijat către o reușită de proporții, ea devine, în scenariul dinamic al peratologiei, limită de atins. * „Limita de atins“ este un concept ambiguu. Ea este absolută în măsura în care orice scop este finit, atingerea lui însemnând o împlinire fără echivoc; ea este relativă în măsura în care perfecțiunea este incompatibilă cu caracterul finit al vieții și în care orice limită, odată
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât limita ca împlinire este dezideratul suprem al oricărui efort dirijat către o reușită de proporții, ea devine, în scenariul dinamic al peratologiei, limită de atins. * „Limita de atins“ este un concept ambiguu. Ea este absolută în măsura în care orice scop este finit, atingerea lui însemnând o împlinire fără echivoc; ea este relativă în măsura în care perfecțiunea este incompatibilă cu caracterul finit al vieții și în care orice limită, odată atinsă, repune în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fondul recurent al unei vieți, ea se reafirmă cu fiecare nou proiect, devine limită de depășit și redeschide astfel scenariul „de depășit-de atins“. * Așa cum expresia „limita interioară“ este expresia peratologică pentru natura din noi, „limita de depășit“ și „limita de atins“ reprezintă expresia peratologică a libertății, deci a intervenției spiritului asupra naturii din noi. Existența secvenței „de depășit-de atins“ explică de ce omul este singurul „animal nedeterminat“, singura ființă care se definește fără încetare prin succesiunea limitelor de depășit și de atins
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
eșecului. Tot ce nu este destin sau maladie de destin cade în afara esenței umanului, adică în sfera pre-problematică a absenței dialogului dintre finitudine și libertate. Sub destin și sub maladiile de destin, adică sub tensiunea limitelor de depășit și de atins, se trăiește; sub liniștea pacientă a limitelor interioare, se viețuiește. Omul este ființa indefinită care se definește liber sub forma destinului sau a maladiilor de destin. * Progresul libertății în istoria omenirii nu este, de aceea, un progres înregistrat doar în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
libertatea e nemăsurabilă și este, în chiar esența ei, ne-măsură, o „știință“ a umanului nu poate fi mai mult (și nici mai puțin) decât logica fugii libere și necuantificabile în teritoriul fără sfârșit al limitelor de depășit și de atins. * Deoarece destinul este, în sensul relativ, al finitudinii vieții, împlinirea ei - parcurgerea integrală a spațiului care desparte limitele de depășit de cele de atins -, expresia „destin împlinit“ este tautologică. Ea se justifică numai în opoziție cu aceea de „destin frânt
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
decât logica fugii libere și necuantificabile în teritoriul fără sfârșit al limitelor de depășit și de atins. * Deoarece destinul este, în sensul relativ, al finitudinii vieții, împlinirea ei - parcurgerea integrală a spațiului care desparte limitele de depășit de cele de atins -, expresia „destin împlinit“ este tautologică. Ea se justifică numai în opoziție cu aceea de „destin frânt“, care lasă de înțeles că parcurgerea secvenței „de depășit-de atins“ a fost întreruptă în mod accidental. De asemenea expresia „destin împlinit“ nu se opune
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Intensitatea caracterului dramatic al destinului depinde de lungimea secvenței „de depășit-de atins“, în speță de gradul de armonie (sau dizarmonie) care există între materialul natural al unei vieți (limita interioară) și țelurile pe care și le fixează conștiința (limita de atins). Expresia „destin dramatic“ presupune victoria dificilă a libertății asupra naturii din noi, deci faptul că spiritul a depășit limita interioară, resimțită ca neajuns, prin efortul unei maxime încordări sau că a atins limita vizată prin violentarea constantă a unui material
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
desemnată îndeobște prin expresia „destin fericit“. Destinul fericit, care presupune victoria lesnicioasă a spiritului asupra materiei, se naște prin colaborarea optimă între datele naturale și țelurile propuse. În cazul „destinului fericit“, distanța care desparte limita de depășit de limita de atins tinde să devină nesemnificativă. * Când acest lucru se petrece, când limita de atins se confundă cu limita interioară (nemaiexistând astfel nici o limită de depășit), atunci în loc de destin trebuie să se vorbească despre menire. În menire, distincția dintre natură și libertate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
spiritului asupra materiei, se naște prin colaborarea optimă între datele naturale și țelurile propuse. În cazul „destinului fericit“, distanța care desparte limita de depășit de limita de atins tinde să devină nesemnificativă. * Când acest lucru se petrece, când limita de atins se confundă cu limita interioară (nemaiexistând astfel nici o limită de depășit), atunci în loc de destin trebuie să se vorbească despre menire. În menire, distincția dintre natură și libertate se șterge, pentru că țelul atins își are originea într-o natură pe care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
El nu a întreprins și nu poate întreprinde nimic pentru a obține acest temei și nu și-a câștigat dreptul să facă din limita lui o limită de depășit. Spațiul care se întinde între limita de depășit și limita de atins generează fie comedia pretențiilor, fie o dramă a neputinței. Dacă ratatul își supra conștientizează o limită falsă, ajungând să creadă că ea e limita lui, bovaricul își ignoră limita adevărată, ajungând să creadă că ea nu-i aparține. Legitimă, în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ar fi trebuit să o atingă, iar legitimă, în cazul bovaricului, e limita pe care el tinde să o depășească. Eroarea lor e simetrică: ratatul transformă ilegitimul limitei de depășit în legitim, în vreme ce bovaricul transformă în legitim ilegitimul limitei de atins. Ca și ratatul, bovaricul poate ajunge să se sinucidă. Ratatul are în el sămânța, care la el nu rodește, a destinelor excelente. Așa se face că în sinuciderea ratatului se experimentează un moment din ontologia posibilului: acela în care posibilul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
domină proiectul și care își are sursa în sciziunea necesară a eului - obligat pe de-o parte să se livreze fiecărui proiect și totodată să rămână desprins, în identitatea sa suverană - se pierde acum definitiv, hipnotizată de unica limită de atins pe care o presupune proiectul meu himeric. Prostia, în sensul ei major și grav, este rămânerea necritică în proiectul propriu. Devii prizonierul proiectului pe care l-ai moștenit, l-ai adoptat sau l-ai inventat. Într-un fel sau altul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
un experimentum plin de pericula, iar poros, mișcarea către limita vizată și totodată drumul ca substrat material al acestei mișcări, devine strategia depășirii obstacolului care desparte de limită și o transformă în „dincolo“, în obiect al încercării, al limitei de atins. Trebuie să reținem că în scenariul peratologic căruia încercăm să-i trasăm contururile „dincolo“ nu înseamnă pășirea în regiunea situată în afara limitei, ci limita însăși introdusă în sistemul proiectiv al călătoriei. Limita este țărmul celălalt, regiunea situată „de partea cealaltă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
când se urmărește dezvoltarea rezistenței. În momentul când un jucător este atins trebuie să adopte poziția culcat (facial sau dorsal) într-un spațiu delimitat (casa) format dintr-un număr precizat de saltele. Ceilalți parteneri (rațele) îl pot elibera pe cel atins dacă îl vor trage afară din casă, dar fără să fie atinși în același timp. Partenerii au interesul să-l elibereze pe cel atins deoarece cu cât vor fi mai mulți cu atât șansele de a fi atinși vor fi
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
casa) format dintr-un număr precizat de saltele. Ceilalți parteneri (rațele) îl pot elibera pe cel atins dacă îl vor trage afară din casă, dar fără să fie atinși în același timp. Partenerii au interesul să-l elibereze pe cel atins deoarece cu cât vor fi mai mulți cu atât șansele de a fi atinși vor fi mai mici. Jocul dezvoltă rezistența, atenția, spiritul de echipă. Variantă Cel atins poate adopta forma unei litere - de exemplu „A” = stând cu mâinile ridicare
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
atinși în același timp. Partenerii au interesul să-l elibereze pe cel atins deoarece cu cât vor fi mai mulți cu atât șansele de a fi atinși vor fi mai mici. Jocul dezvoltă rezistența, atenția, spiritul de echipă. Variantă Cel atins poate adopta forma unei litere - de exemplu „A” = stând cu mâinile ridicare și împreunate deasupra capului, ușor îndoite, cu picioarele depărtate. Pentru a fi eliberat „o rață” trebuie să treacă printre picioarele „literei A”. Astfel, se pot trasa diferite sarcini
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
fiind o recunoaștere pe plan mondial a mișcării artistice de artă naivă din România. La Editura Meridiane apare în anul 1989 lucrarea lui Victor Ernest Mașek „Arta Naivă” . „...Ca un pământ al făgăduinței, dintotdeauna visat și prea de puține ori atins, ca un Eldorado obsedând cu promisiunea unor fabuloase resurse imaginative fantezia secătuită a omului contemporan, se ridică în mijlocul său contururile diafane ale Insulei Naivilor. Populația ei, mult mai numeroasă decât s-ar putea bănui, e alcătuită azi din toți cei
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
desăvârșirea pieței interne până în 1992, dezvoltarea cooperării politice pentru punerea în practică a politicii externe europene, constituirea Comitetului politic, element esențial al cooperării politice, înființarea unui Secretariat politic la Bruxelles. Pentru prima dată era folosită sintagma Uniunea Europeană, ca obiectiv de atins. Acordul Schengen, intitulat după numele orașului din Luxemburg unde a fost semnat acordul, a fost adoptat inițial de 5 state (încă 10 în anii următori și alte 9 din decembrie 2007). Acordul stabilea libera circulație a cetățenilor și eliminarea controalelor
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]