1,004 matches
-
care verifică capacitățile dobândite; modificarea raportului informativ - formativ în favoarea evaluării formative, continue; modificarea raportului dintre probele orale, practice, scrise, cu accent pe cele practice, mai în măsură să demonstreze concludent stadiul de formare a competențelor muzicale, dar și a celor atitudinale. Desigur că în evaluare în general, deci și în cadrul disciplinei Educație muzicală, nu se poate renunța la evaluarea prin probe tradiționale, dar trebuie să se aibă în vedere împrospătarea gamei de instrumente evaluative, prin abordarea și a metodelor alternative de
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
și clasă. Poate fi proiectată și o matrice de evaluare care să orienteze o evaluare cât mai eficientă la disciplina Educație muzicală. Prin aceeași probă practică, se pot evalua mai multe componente: de tip cognitiv; de tip psihomotor; de tip atitudinal, de exprimare a trăirilor proprii, de manifestare a interesului față de muzică. Se recomandă ca în cazul copiilor mai puțin înzestrați muzical sau timizi, să se renunțe la administrarea individuală a probelor, preferând-o pe cea colectivă, în grupe de aproximativ
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pe o unitate determinată de timp (semestru, an școlar, ciclu curricular). Important este că, pe lângă cunoștințele asimilate, portofoliul pune în valoare și atitudinile sale, facilitând astfel echilibrarea raportului dintre evaluarea achizițiilor din domeniul cognitiv și evaluarea efectelor produse în plan atitudinal și psihomotor. Constituindu-se într-o carte de vizită a elevului, întocmirea portofoliului îl stimulează pe copil în direcția perfecționării activității la disciplina respectivă, oferind învățătorului informații despre personalitatea elevului. Alcătuirea portofoliului nu poate fi lăsată în mod exclusiv în
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
unui nou sistem de referință care să aibă la bază formarea competențelor elevului. Centrarea pe competențe este o preocupare majoră a ultimilor ani. Alături de metodele de evaluare tradiționale, metodele alternative de evaluare vizează pe lângă obiectivele de învățare și pe cele atitudinale și comportamentale, metodele alternative se utilizează la ciclul primar adaptate la particularitățile de vârstă ale elevilor, la specificul fiecărei discipline și la condițiile în care se desfășoară activitatea didactică. Ele îmbină procedeele orale și scrise, solicitând capacități, cunostințe, atitudini și
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
având loc după învățare; regrupează mai multe unități de studiu, face bilanțul. OBIECTUL EVALUARII "-" Evaluarea inițială: este interesată de “acele cunoștințe și capacități care reprezintă premise pentru asimilarea noilor conținuturi și formarea altor competențe” (I. T. Radu), premise “cognitive și atitudinale” capacități, interese, motivații), necesare integrării în activitatea următoare. "-" Evaluarea formativă: vizează cunoștințele, competențele și metodologiile în raport cu o normă prestabilită, dar și cu o sarcină mai complexă de învățări ulterioare despre care elevul își face o reprezentare” (I. T. Radu); se
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
întrebările formulate. • Coparticiparea elevilor la evaluarea răspunsurilor. Factorii menționați au asigurat un grad mare de cooperare, distanța învățător - elev fiind impregnată de respectul și încrederea învățătorului în capacitățile elevului. Am înlăturat astfel aceea „teamă de a greși” dezvoltând un factor atitudinal corespunzător, încrederea în forțele proprii, respectul și competitivitatea intragrupală. În aceste condiții, elevii au fost interesați de noile sarcini, participând cu plăcere ca la un joc, și dând răspunsuri sincere, spontane, complete. Noi , dascălii, nu trebuie să încercăm să fim
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
și implică mai mulți factori educaționali. Primul dintre aceștia, și cel mai important, este familia. Copiii iau primul contact cu lumea prin intermediul părinților, care le transmit obiceiurile, tradițiile socio-culturale, mentalitățile, prejudecățile sociale. Tot familia este cea care transmite urmașilor componenta atitudinală, codul său valoric, primele informații despre lume. De multe ori părinții nu conștientizează impactul relației dintre ei asupra copilului, ori importanța covârșitoare a raporturilor interindividuale atât pe orizontală, cât și pe verticală. Modelele comportamentale, imaginea fiecăruia dintre părinți și a
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
fără a fi comunicate verbal, doar în virtutea situației de coabitare. Regulile explicite ale educației se învață numai în măsura în care familia își propune acest obiectiv. În unele cazuri, părinții așteaptă să meargă copilul la școală pentru a scăpa de această responsabilitate. Componenta atitudinală a părinților, dominată de tradiții și mentalități exercită cea mai puternică influență asupra conduitei morale a copilului. El percepe nemijlocit reacțiile părinților și le asimilează ca atare. Fiecare familie are un cod valoric. Copiii îl descifrează uimitor de repede șil
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
Pentru pozițiile pro sau contra În privința recunoașterii rolului decisiv al liberalilor, exemplare au rămas cele scrise, la vremea lor, de Fr. Damé <ref id="37"> 37 Fr. Damé, Histoire de la Roumanie contemporaine, București, 1900, p. 343.</ref>, În dreptul primei versiuni atitudinale, și de Titu Maiorescu <ref id="38"> 38 Titu Maiorescu, Istoria contemporană a României, București, 1926, p. 192 și urm. </ref>, În dreptul celei de-a doua. Multă vreme o atare controversă nu a putut fi elucidată, fapt ce a Înlesnit
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
în care școlile joacă rolul de reproducători ai statului social. Efecte de rețea Cercetările dedicate acțiunii colective au stabilit impactul structurii de rețea a comunităților asupra participării. Potrivit unor studii (McAdam, McCarthy, Zald, 1988), oamenii participă mai puțin din motive atitudinale sau psihologice și mai des datorită faptului că poziția lor structurală în lume facilitează sau împiedică implicarea. Astfel, unul dintre predictorii cei mai importanți ai participării constă în situația de a fi în legătură cu un participant. McAdam, în celebru său studiu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu posibilități de cooperare și de comunicare eficientă. Folosirea sistematică a metodelor moderne, presupune desfășurarea unor relații de comunicare eficientă și constructivă în cadrul cărora, toți cei care i-au parte la discuții, să obțină beneficii în planurile cognitiv, afectiv - motivațional, atitudinal, social și practic aplicativ. Folosirea metodelor moderne de predare - învățare - evaluare nu înseamnă a renunța la metodele tradiționale ci a le actualiza pe acestea cu mijloace moderne. Astăzi se recunoaște din ce în ce mai mult că școala trebuie să se schimbe radical, astfel încât
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
Presupunând o acțiune foarte complexă, procesul educativ are importanță în modelarea personalității umane, contribuind la ceea ce filosoful Constantin Noica denumea: “devenirea întru ființă ” a omului. În calitate de cadre didactice, noi urmărim să formăm un univers activ și atitudinal coerent elevilor, în realizarea căruia trebuie acordată întâietate metodelor activizante, în special exercițiilor de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de exemplificare, de construcție și de completare). Trebuie
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
deschis spre alte culturi, să gândească critic, să selecteze, să se adapteze și să interpreteze lumea mereu schimbătoare, de a evalua corect valorile morale. Trecerea la o societate bazată pe o reală democrație presupune schimbări în plan intelectual, cognitiv, moral atitudinal și acțional. Cultivarea unui anumit tip comportamental și moral se realizează începând cu primele contacte sociale. Copiii percep ceea ce este în jurul lor, dispun despre reprezentări în mediul natural în care trăiesc și admiră ceea ce îi inconjoară. Școala trebuie să transforme
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
Înaintea vârstei de 15 ani). Comportamentul agresiv reprezintă atitudini și acte cu conținut antisocial, cu manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman are diverse manifestări la diferite niveluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde printr-un ansamblu de conduite ostile În plan conștient, inconștient și fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
parte la micile lui bucurii și necazuri, la problemele care-l frământă. El are însă nevoie și de un cadru de disciplină și de exigență, pentru a nu socoti că libertatea lui este fără margini. „Cercetând factorii naturali (de comportament, atitudinali și de personalitate) care favorizează adaptarea și reușita școlară a elevului, J.P. Pourtois și H. Desmet identifică următoarele caracteristici ale stilului educațional matern: formulează exigențe care țin seama de capacitățile copilului; recurge la conduite ce facilitează învățarea atunci când copilul întâmpină
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
aleatoriu, din rândul părinților și al bunicilor cu rol de tutori ai copiilor din școli rurale și urbane. Pornind de la necesitatea evaluării nivelului de eficiență educațională a adultului, s-a construit un chestionar standardizat care evaluează eficiența educațională ( ca dominantă atitudinală), atât sub forma unui scor total, cât și sub forma unui scor obținut pe factori: „climat familial”; „suport parental”; „comunicare”; „colaborare cu școala și comunitatea” și „activități extrașcolare”. Confecționarea, verificarea (fidelității și validității) și aplicarea chestionarului pentru eficiența educațională a
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
refuzul de a Înțelege sau de a ajuta pe altul, ironie, opoziționismul pasiv sau activ, tachinare, până la atitudinea de amenințare și acte de violență propriu-zise. Manifestările agresivității umane sunt extrem de diverse și implică participarea persoanei la diferite niveluri: pulsional, afectiv, atitudinal, comportamental, dar toate cu caracter de atac Împotriva altor personae, mai mult sau mai puțin manifestat, mai mult sau mai puțin latent. Cu atât mai surprinzător să Întâlnim opiniile, conform cărora ar exista agresivitatea constructivă, agresivitatea normală care ar stimula
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
endogene III (Grupa psihozelor schizofrenice) 29. Psihozele endogene IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) 30. Stările de arierație mintală 31. Demențele 32. Tulburările psihosomatice 33. Iatrogeniile 34. Suferințele psiho-morale Secțiunea a IV: Psihopatologia antropologică și socială 35. Tipurile atitudinale față de bolile somatice și psihice 36. Modelele de personalitate în psihopatologie 37. Modelele psiho-biografice în psihopatologie 38. Modalitățile de organizare ale proceselor psihopatologice 39. Psihozele colective I (Factori de modelare și control ai psihologiei colective) 40. Psihozele colective II (Modelul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot fi considerate ca atitudini ale celorlalți indivizi față de reacțiile unei sau unor persoane la care asistă,, fără a fi direct și personal angajați în acestea. Astfel, contra-reacțiile ne apar ca o suită de manifestări psihologice sau psihopatologice de tip „atitudinal” față de actele reactive. Așa cum s-a arătat deja, reacțiile produc o bruscă și imediată schimbare a persoanei, de diferite forme și intensități psihopatologice De regulă, reacțiile sunt răspunsuri emoționale subite, adesea cu un caracter ireflexiv, ale persoanei la evenimentele psihotraumatizante
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psiho-socială, sunt analizate „psihozele colective”, ca manifestări psihopatologice ale grupelor social-umane, fenomene de masă cu caracteristici, mecanisme și forme de manifestări proprii. Ultimul aspect, privind integrarea psihopatologiei în contextul disciplinelor umane, discută relațiile dintre aceasta și domeniul umanismelor. 35. TIPURILE ATITUDINALE FAȚĂ DE BOLILE SOMATICE ȘI PSIHICE Cadrul general Starea de boală somatică, precum și cea de boală psihică, considerate din punct de vedere medical, reprezintă forme de tulburări fie funcționale, fie organice, fie de natură mixtă, psihosomatică, ale individului. Dincolo însă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individului a alteralității, ca „pericol vital”. Este absolut firesc ca, în acest caz, bolnavul să dezvolte anumite atitudini emoțional-afective și să interpreteze în plan ideativ propria sa suferință ca pe ceva absolut neobișnuit. Experiența bolii este de fapt expresia formelor atitudinale ale individului, confruntat cu alteralitatea care-i pune în pericol propria sa existență. Aceste atitudini sunt modalități de „a fi” sau de „a se prezenta” ale Eului bolnavului respectiv. Ele vor depinde de natura și forța Eului personal. Orice stare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că apariția acestor forme de manifestări subiective „elaborate” de către bolnav, pun în discuție natura și dinamica Eului personal al acestuia. Să le analizăm în continuare. Tablourile clinico-psihologice Așa cum spuneam deja mai sus, prin tablouri clinico-psihologice înțelegem totalitatea manifestărilor, cu caracter atitudinal, elaborate de bolnav ca o reacție subiectivă trăită față de existența unei boli sau a unei suferințe, reale sau imaginare, sau chiar în absența acesteia. În toate aceste situații, persoana bolnavului acționează fie automat și inconștient, fie voluntar și conștient, la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
colective unice care înlocuiesc gândirea logică individuală și pe cea creativă. Față de cele de mai sus asistăm la o eliberare pulsională primară de factură agresivă, sau, dimpotrivă, la o retragere anxioasă de tipul conduitelor de refugiu. Ambele forme de manifestare atitudinală au ca rol compensarea sau chiar anularea efectelor psihotraumatizante ale factorilor etiologici asupra grupului social-uman. 4) Manifestări în plan relațional În plan relațional, asistăm la importante modificări incriminate în configurarea psihozelor colective. În primul rând trebuie avut în vedere faptul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
studențească trebuia să echilibreze identitatea și originea etnică a acesteia cu populația majoritară, apelând la competența sa culturală. Pare evident că acest model de competență culturală se bazează pe o conștiință multiculturală simplistă, care se reduce la ideea de adaptare atitudinală a individului la solicitările societății și ale populației majoritare. După McCarthy, modelul propus de AACTE nu este superior programelor tradiționale, care vizau prezervarea valorilor culturale locale ale indienilor și negrilor. În opinia sa, sunt necesare modele ale competenței culturale care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
joc de cuvinte. Dacă aceasta ar fi și singura sau ultima mea ambivalență, aș fi fericit. Din păcate, fiecare dintre noi are un număr uneori insuportabil de mare de asemenea „dezorientări sau imprecizii”. Nostalgia trecutului este întotdeauna mitică, iar ambivalența atitudinală nu trebuie să ne mire. Nu neapărat din cauza perceperii diferite a realității, în funcție de amplasamentul social al fiecăruia, ci și datorită diferențierilor subiective în a percepe și prelucra cognitiv ceea ce noi definim apoi a fi o realitate. Ai făcut deja o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]