74,189 matches
-
foarte elocvent”?! „Vastă capacitate intelectuală”?! Oare pe ce lume ne aflăm? O lume cu susul în jos, desigur, dacă aceeași organizație îi stigmatiza pe Dorin Tudoran și Gabriel Liiceanu drept antisemiți periculoși, iar pe cei care-au îndrăznit să le atragă funcționarilor de la C.M.C.A.R. atenția că bat câmpii devin și ei „apărători ai antisemiților”! Lucrurile au, însă, o logică a lor, ce n-are de-a face nici cu semitismul, nici cu antisemitismul. Când raportor de frunte la o
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
în special de către cei care nu au crezut vreodată) a devenit pentru mulți semnul clar al ruperii de trecutul odios și al adaptării la noua paradigmă existențială. Apoi, pe la mijlocul anilor’90, cartea lui Samuel Huntington The clash of civilizations a atras atenția asupra potențialului exploziv pe care îl conține exacerbarea sentimentului religios și o serie întreagă de crize cu implicații multiconfesionale (conflictul cecen, războaiele din fostul spațiu iugoslav, acțiunile teroriste din Israel și cumplitele atentate de la World Trade Center New York) aflate
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
bun pentru viitorul țării. Cred că primul semnal cu adevărat primejdios a fost tras la alegerile din 2000, când un număr incredibil de studenți au votat pentru Vadim Tudor. I-am întrebat, firește, pe unii dintre ei ce i-a atras la liderul „României Mari”, iar răspunsurile au fost stupefiante: „Gagiul le-o zice de la obraz” , „E haios”, „Îmi place ideea c-o să-i frigă pe stadion pe babaci!”, „L-am votat pe nebunu’ ăsta, că de minciunile normalilor m-am
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
sondajele IMAS - nota Cronicarului), Pașcu, Tănăsescu, Ș. Mihăilescu (acesta din urmă asigură funcționarea unui guvern în condiții aiuritoare) (dar aiureala cine o fi creat-o? - întrebarea Cronicarului)” l Euphorion (nr. 7-8) are cîteva pagini consacrate dlui G. Liiceanu. Ne-a atras atenția, dincolo de respectul arătat de sibieni autorului Ușii interzise și traducătorului lui Sein und Zeit, pe care-l salutăm, recenzia dlui Valentin Protopopescu la cartea premiată de noi anul trecut. O recenzie, desigur, favorabilă. Desigur, bine scrisă. Prea bine, dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
sibieni autorului Ușii interzise și traducătorului lui Sein und Zeit, pe care-l salutăm, recenzia dlui Valentin Protopopescu la cartea premiată de noi anul trecut. O recenzie, desigur, favorabilă. Desigur, bine scrisă. Prea bine, dacă ne gîndim nițel. Ne-a atras atenția printr-o particularitate pe care o observăm tot mai des de la o vreme în comentariile criticilor tineri și anume o lipsă de transparență care îl face pe cititor să nu vadă, dincolo de geam, cartea analizată, ci geamul însuși, givrat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
noul personaj politic bicefal. Cea ce-a doua e că un procentaj de peste 25% obținut la prima strigare de alianța Dreptate și Adevăr, chiar dacă ar fi mai mic decît suma procentelor pe care le aveau PNL și PD singure, poate atrage atenția nehotărîților, la fel cum votanții din vremurile bune ale PD-ului, precum și cei care s-au scîrbit de urne după eșecul Convenției Democrate ar putea reveni la gînduri mai bune. Interesant mai e în acest sondaj de opinie că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
armătura științifică fără cusur, dar și imaginația creatoare a acestui îndrumător de vocație, neobosit și neintimidat de presiunile din deceniile totalitare, au făcut ca, timp de treizeci de ani cît l-a păstorit, forul de efervescență juvenilă al clasiciștilor să atragă magnetic pe cei dotați. Creativitatea acestora a fost stăruitor încurajată apoi de următorii îndrumători, Ilieș Câmpeanu și Liviu Franga. Acest stil de lucru continuă, precum se vede, să fie incitant pentru generațiile actuale; astfel încît așteptăm cu încredere următoarele volume
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
zeloșilor „ingineri ai sufletelor” din epoca hei-rup-ului conunist). Dar francezul Céline? Dar poetul american Ezra Pound? E vorba în aceste două din urmă cazuri de doi dintre cei mai influenți artiști ai cuvîntului din secolul nostru, ale căror opere au atras pe orbita esteticii lor generații de tineri scriitori, dar care au stîrnit totodată repulsia lumii civilizate prin luările de atitudine - politice, sociale, umane - ale respectivilor artiști. Céline, autorul celebrului Voyage au bout de la nuit, a practicat un antisemitism de o
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
legitimă, mai ales din perspectiva golurilor existente în cadrul acestuia. O serie întreagă de scriitori fuseseră excluși din marile sinteze critice și ținuți departe de ochii publicului (de programele școlare nici nu mai putea fi vorba, simpla lor pomenire putînd să atragă sancțiuni drastice), în fond, singurele instanțe naturale (în comunism lor le-a fost adăugat și un factor nenatural: politicul) apte să confirme caracterul canonic al unor opere. Or, devenise clar că operele tuturor acestor scriitori ar fi trebuit puse la
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
Principalul leac - citim la pagina 115 - ce trebuie opus amăgirilor lui Satan... nu este altul decât Tora (direcția de bază a credinței). Ori de câte ori poporul lui Israel este pus la grele încercări, Dumnezeu îl cheamă la El pe Satan și îi atrage atenția: „n-ai voie să te ocupi de acest popor - ei sunt proprii mei fii”. Măreția, ca și vina seminției alese. Iudaismul caută uneori să-l facă pe Dumnezeu să opteze... Citim: „În mod deosebit, se susține că dacă omul
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
alăturate ar putea fi științifică sau beletristică; autorul ei este însă, după cum se vede, Solomon Marcus. Iată o situație insolită, creată de alăturarea dintre numele unui matematician - în primul rând -, cu un subiect complet abandonat vieții obișnuite; fapt ce poate atrage prin senzațional sau poate îndepărta tocmai prin suspiciunea de “joacă intelectuală”. Să presupunem că nu știm nimic despre autor, că identitatea sa este perfect ascunsă de un nume convențional. Am putea eventual pretinde că știm câte ceva despre joc, plasat sub
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
-și descopere identitatea sexuală, dar, având nostalgia condiției uterine și a fertilității, filozofează exaltat pe marginea corporalității și a dublului erotic. Călătoria devine una a percepțiilor și Ruxandra Cesereanu izbutește aici câteva pagini foarte bune. Din păcate pentru orice scriitor atras de o asemenea zonă, precedența îi poate fi fatală. De multe ori, impresia este de Cărtărescu second-hand, căci fantezia delirantă, fabulosul vizionar și profunzimea acestuia este foarte greu de atins, necum de depășit. Spune naratorul Orbitorului II: „Abjecție și slavă
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
ideea randevuului cu aceea cu coasa, care te răpește dintr-o lume pe loc devenită minunată, dintre semeni numaidecât simțiți dragi și în cel mai nepotrivit moment, gândul de a trăi decenii și decenii în stare de legumă nu te atrage. Campania care se duce în zilele noastre în țări cu înaintată conștiință civică pentru oficializarea eutanasiei în cazuri precizate, din motive bine stabilite medical, la manifesta voință a bolnavului dovedește, dacă mai era cazul, că să viețuiești două veacuri merită
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
în care studiul acesta ajunge în fața cititorului, și care așază polemic miza cărții: distanțarea față de imaginea-clișeu a Bucureștiului idilic, construită în timp de scrieri și albume nostalgice. Din trecutul Capitalei, volumul selectează în principiu partea neagră, maladivă, secvențe ce au atras mai puțin sau chiar deloc interesul istoricilor și care alcătuiesc o poveste deloc plăcută. Nu știu însă dacă imaginea neagră a Bucureștiului nu ține tot de clișeu. E drept, un clișeu de altă natură, pe care nu îl întîlnești în
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
la ispita reiterării vechii strădanii sisifice. Din moment ce ființa este observată de un obiect subiectivat, înseamnă că ea mai depinde de încă o transcendență, aceea a obiectului. Dacă subiectivul obiectivat abstractizează realul până la a-l deforma, obiectul subiectivat reifică ființa, o atrage spre regnul lui”. Un alt citat izolat din pagina critică ce urmează poeziei Foamea de cuvinte, vol. Oul și sfera: „Doar ele, actele epurate ale logosului din manifestarea sa verbală, vor satisface trecerea deplină de la noțional spre poeticitate și vor
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
în primii ani de pictură - pentru peisajele din cimitirul bucureștean Bellu. Un semnal al destinului era prezența atunci, la Viena, a tânărului pictor Fritz Lang, viitor regizor celebru al filmului mut expresionist german care, câțiva ani mai târziu, îl va atrage și influența pe Victor Brauner. La București, pentru un scurt interval, Victor Brauner este student la Școala de Belle Arte, ca elev al lui Dimitrie Serafim, un cuminte peisagist postimpresionist. In 1921, tânărul Brauner expune pentru prima oară la București
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
plasați, cu o rigoare demnă de rigla și compasul matematicianului, cei mai corupți, obedienți și nesimțiți. De-aceea merg lucrurile cum merg, de-aceea floarea otrăvită a incompetenței e sistematic vândută în glastra onestității și performanței. Cazurile Beuran și Brădișteanu atrag atenția asupra acestui sistem tocmai pentru că par a fi atipice. Nu s-a putut dovedi despre nici unul dintre ei c-ar fi nulități profesionale. Cel puțin despre Brădișteanu se știa că e un chirurg de primă linie. Cunosc părerea mediilor
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
stilistic într-o lume a deraierilor (de altfel strălucește în limitele autoimpuse ale formelor fixe), cu plăcerea rimei și a ritmului armonioase, într-o lume dizarmonică, a pasiunilor ușor desuete și a vocabularului bine temperat într-o literatură tot mai atrasă de durități lexicale gratuite. Toate acestea vin pe linia ludicilor noștri Dimov-Brumaru-Foarță. Dar acest trubadur este un om ca oricare altul și - fără să știu dacă a citit cartea lui H-R. și fără să doresc redeschiderea unei polemici plină de
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
lucrările au o circulație restrînsă. Dar există! Ele ar putea contribui - probabil -, într-o oarecare măsură, la stăvilirea dezastrului „țigănizării” limbii actuale. Ar trebui să descoperim asemenea lucrări în treceri inocente prin librării și biblioteci universitare. Fie-ne îngăduit a atrage atenția unui public cu interese culturale și litereare mai largi asupra acestor străduințe din incinta Universității din București. Poate că, luînd cunoștință de ele, cei care se ocupă de problemele limbii actuale se vor simți mai încurajați în acțiunea lor
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
a crezut că-i poate învinge mînjindu-i cu o măturică muiată în rahat. Necazurile nu s-au sfîrșit o dată cu terminarea războiului. Povestea dnei Juster trece însă mult mai repede peste anii care urmează. Atentat la istoria Capitalei Medicul care a atras atenția asupra plagiatelor lui Mircea Beuran și-a dat demisia din sistemul sanitar autohton. Doctorul Constantin Crețan spune următoarele pentru EVENIMENTUL ZILEI, ziarul care a dezvăluit cu ajutorul doctorului Crețan furtul intelectual comis de ministrul Sănătății: „Aflu că se dorește chemarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
cronologic: cea închinată romanului arhaic, de la alexandrini la romanul picaresc; apoi cea închinată trecerii la modernitate, petrecută în secolul al XVIII-lea în Anglia și Franța; secțiunea marelui roman clasic din secolul al XIX-lea; și, în fine, romanul contemporan, atras de sirenele modernității și mizînd pe „scriitură”, adică pe o trăsătură eminamente poetică. Fiecăreia dintre aceste secțiuni autorul îi dă cîte un titlu metaforic, pentru a sintetiza originalitatea celor patru mari faze prin care a trecut romanul european și pentru
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
ca „arhaisme”. O asemenea evoluție nu s-a confirmat; Al. Graur scria, ceva mai tîrziu, că „tendința limbii noastre rămîne în cotinuare aceea de a forma prezentul cu -ez..., pentru a regulariza flexiunea” (în Tendințele limbii române, 1968). S-a atras atenția asupra variațiilor istorice (G. Pană Dindelegan) și regionale (V. Guțu Romalo) în folosirea formelor cu sau fără sufix. În orice caz, situația actuală pare a confirma întru totul interpretarea dată fenomenului, acum 30 de ani, de Gr. Brîncuș, care
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
și nu în ultimul rând din Contimporanul, celebra revistă de avangardă românească înființată de Vinea în 1922 și care va continua să apară până în 1932. Cât privește tipologia articolelor, putem spune că publicistul care dublează poetul se simte mai mult atras de temele politice și sociale decât de cele literare. De altfel, și în revistele concepute anterior cu Tristan Tzara - Simbolul (1912) și Chemarea (1915) - îi lăsa acestuia din urmă grija umplerii paginilor culturale, el ocupându-se de partea „pragmatică”. Astfel
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
de alunecare în păcat. Dacă directorul „Evenimentului zilei” chiar are poftă să se războiască cu profitorii informațiilor din dosarele Securității știe foarte bine unde-i poate găsi. Apogeul insinuărilor e atins, însă, în clipa în care această harababură conspirativă sunt atrași alți doi membri marcanți ai C.N.S.A.S., Andrei Pleșu și H.-R. Patapievici. Dacă Dinescu e suspect din oficiu, fiind un fel de claun nebun ce-ar trebui epurat așa, de învățătură de minte, nici Pleșu ori Patapievici nu stau
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
privirea rece, albastră, care îi umplea de fiori pe ceilalți călugări) și în egală măsură putem intui mișcarea dublu direcționată a unei proze prea puțin compatibile cu venerabilele (vulnerabile!) distincții de tipul adevăr/ ficțiune, realitate/vis, trecut/prezent etc. Ceea ce atrage atenția încă de la început este faptul că (nu altfel decît în cazul lui Tache de catifea), înainte de a fi “istoria” lui Fric (în sensul în care Baudolino al lui Eco, să spunem, este “istoria” personajului omonim), romanul lui Agopian se
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]