873 matches
-
marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm Hg în venele mari, unde prezintă variații determinate de fluctuațiile de presiune din atriul drept în cursul ciclului cardiac, precum și variații legate de ciclul respirator, ce poate determina și fenomene de aspirație, presiunea putând coborî în inspirul forțat până la -4 mm Hg. Presiunea venoasă este în general scăzută; de aceea sunt semnificative influențele exercitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
semnificative influențele exercitate de presiuni relativ mici, determinate de exemplu de compresii sau de diferențe și modificări de nivel, date de modificările posturale. In mica circulație presiunea scade de la 6-8 mm Hg în capilarele pulmonare până la 4-5 mm Hg în atriul stâng. Presiunea venoasă poate fi determinată (măsurată și înregistrată) direct, atât la nivelul venelor superficiale (presiune venoasă periferică, 4 12 cm apă), cât și în venele intratoracice (presiune venoasă centrală, 6-16 cm apă). Determinarea directă necesită punerea în contact a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
90 mm Hg, în timp ce la jugulară este 0 mm Hg. Creșteri patologice se înregistrează în insuficiența cardiacă dreaptă, pericardite, compresiune venoasă, șunt arterio-venos. Scăderi patologice apar în colaps, șoc, varice. Jugulograma reprezintă deci înregistrarea presiunii venoase sistemice “centrale” (presiunea din atriul drept reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sistemice “centrale” (presiunea din atriul drept reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola atrială, c bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola atrială, c bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bombarea planșeului AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare. Diverse condiții patologice sunt însoțite de modificări ale jugulogramei. In fibrilația atrială dispare unda a datorită absenței unei sistole atriale eficace. In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ce determină și influențează circulația venoasă Energia necesară pentru returul venos este furnizată de activitatea inimii, mișcările respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant major. Intoarcerea venoasă este rezultatul diferenței de presiune dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
diferenței de presiune dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina o cădere de presiune de la ~10 mm Hg în venule până aproape de zero (presiunea atmosferică) în atrii. 16. Circulația limfatică Sistemul limfatic este o cale derivată de drenaj a lichidului interstițial, care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și ramurile lor până în capilarele pulmonare, unde se realizează schimbul de gaze între sânge și aerul alveolar (hematoza pulmonară), fapt ce asigură eliminarea de CO2 din organism și saturarea cu O2 a sângelui ce va ajunge prin venele pulmonare în atriul stâng și va fi apoi pompat de ventriculul stâng spre întregul organism. Pe lângă această funcție respiratorie esențială, parenchimul pulmonar mai îndeplinește pentru organism și funcții de apărare antitoxică și antimicrobiană, precum și funcții metabolice speciale. 19.1. Schimbul de gaze respiratorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene pulmonare mici care se află pe lângă lobulii pulmonari și se unesc formând patru vene pulmonare mari care se varsă în atriul stâng. Funcția principală a circulației pulmonare este de a asigura curgerea sângelui spre bariera alveolo-capilară pentru a se realiza schimbul gazos, și apoi returul venos al sângelui oxigenat spre atriul stâng. Totuși circulația pulmonară mai are și alte funcții importante
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
unesc formând patru vene pulmonare mari care se varsă în atriul stâng. Funcția principală a circulației pulmonare este de a asigura curgerea sângelui spre bariera alveolo-capilară pentru a se realiza schimbul gazos, și apoi returul venos al sângelui oxigenat spre atriul stâng. Totuși circulația pulmonară mai are și alte funcții importante. Una dintre acestea este de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
QRS larg (cu precădere blocul major de ramură stângă) în alterarea prognosticului pacienților cu insuficiență cardiacă congestivă? Pentru cord, corelarea temporală este totul. În inima normală impulsul electric coboară de la nodul sinoatrial către ventriculi prin nodul atrioventricular, după ce a străbătut atriile. După scurta întârziere de la nivelul nodului atrioventricular, impulsul trece prin căile preferențiale de conducere (fasciculul His, ramul drept și ramul stâng) și se răspândește rapid în cei doi ventriculi prin intermediul sistemului Purkinje. Rezultatul este o contracție ce se corelează perfect
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
activate tardiv (perete lateral); - creșterea volumului end-sistolic. 2. Ineficiența mecano-energetică - reducerea funcției sistolice în pofida costului energetic adesea crescut. 3. Întinderea sistolică tardivă - reducerea forței; - întârzierea relaxării; - aritmii. 4. Disfuncția valvei mitrale (regurgitare mitrală) - incoordonarea mușchilor papilari. 5. Remodelarea ventriculului stâng/atriului stâng Comună la pacienții cu insuficiență cardiacă este și creșterea întârzierii atrioventriculare, ce limitează contribuția atrială (care reprezintă în astfel de cazuri circa 30% din debitul bătaie) la umplerea ventriculară, favorizează regurgitarea mitrală diastolică și reduce timpul de umplere ventriculară
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
pacienților cu insuficiență cardiacă congestivă sunt complexe [3-5]: - modificări hemodinamice acute, care au drept urmare creșterea eficacității ventriculului stâng, - ameliorarea/dispariția dissincronismului intraventricular, - ameliorarea/dispariția dissincronismului interventricular, - ameliorarea dissincronismului „intraparietal”, - remodelarea favorabilă a ventriculului stâng, - reducerea regurgitării mitrale, - remodelarea favorabilă a atriului stâng, - normalizarea factorilor neurohormonali, - ameliorarea controlului autonom cardio-vascular. CRT poate reduce dissincronismul mecanic interventricular, care poate fi indus de orice tulburare a conducerii interventriculare. Deși de cele mai multe ori discutăm despre blocul major de ram stâng, relativ puținele date existente în
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
a valvulelor valvei mitrale. Pe termen lung reducerea dimensiunilor end-sistolice și end-diastolice duc la reducerea dilatării inelului mitral și diminuarea suplimentară a regurgitării mitrale [3-5, 7]. Un efect al reducerii regurgitării mitrale și a dimensiunilor ventriculului stâng este reducerea dimensiunilor atriului stâng, până la nivelul la care anumiți pacienți aflați în fibrilație atrială cronică au revenit la ritm sinusal (chiar dacă acest efect nu este o regulă). Eventual procesul invers ar putea fi luat în discuție : CRT ar putea preveni evoluția de la fibrilația
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
siguranță împotriva ischemiei miocardice, CRT contribuind și pe această cale la prelungirea vieții acestor pacienți [7]. TEHNICA DE RESINCRONIZARE Sistemul de resincronizare cuprinde un aparat, care poate fi un stimulator cardiac cu trei ieșiri de tip sesizare-stimulare, corespunzătoare deja clasicelor atriu drept și ventricul drept, respectiv ventriculul stâng, dar poate fi (și cel mai adesea este în prezent - circa 90% în Statele Unite, respectiv 70-80% în Europa) un defibrilator implantabil cu 3 canale de ieșire (sesizare-stimulare atriu drept, sesizare-stimulare-defibrilare ventricul drept și
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
tip sesizare-stimulare, corespunzătoare deja clasicelor atriu drept și ventricul drept, respectiv ventriculul stâng, dar poate fi (și cel mai adesea este în prezent - circa 90% în Statele Unite, respectiv 70-80% în Europa) un defibrilator implantabil cu 3 canale de ieșire (sesizare-stimulare atriu drept, sesizare-stimulare-defibrilare ventricul drept și sesizare-stimulare ventricul stâng). La acesta se adaugă sondele corespunzătoare (sonda de stimulare clasică atriu drept, sonda de stimulare clasică ventricul drept sau sonda de stimulare-defibrilare ventricul drept, respectiv o sondă de o construcție particulară de
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
adesea este în prezent - circa 90% în Statele Unite, respectiv 70-80% în Europa) un defibrilator implantabil cu 3 canale de ieșire (sesizare-stimulare atriu drept, sesizare-stimulare-defibrilare ventricul drept și sesizare-stimulare ventricul stâng). La acesta se adaugă sondele corespunzătoare (sonda de stimulare clasică atriu drept, sonda de stimulare clasică ventricul drept sau sonda de stimulare-defibrilare ventricul drept, respectiv o sondă de o construcție particulară de ventricul stâng, dar cu aceleași funcții de stimulare-sesizare). Tehnica de implant are etape superpozabile cu cea a implantului clasic
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care una eventual de defibrilare). Poate fi utilizată
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
cu precădere întîlnite la pacienții cu insuficiență cardiacă și cavități drepte dilatate sau cu intervenții chirurgicale cardiace anterioare, este posibil ca identificarea și abordul ostiumului de sinus coronar să fie imposibile. În aceste condiții se continuă cu plasarea sondelor de atriu drept și ventricul drept, se obturează ieșirea aparatului dedicată ventriculului stâng și se încearcă un nou abord 4-6 săptămâni mai târziu sau se referă pacientul chirurgului, care poate plasa chiar în ziua următoare o sondă de stimulare epicardică la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
o sondă de stimulare-detecție cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular: în timp ce sonda de defibrilare apexiană ar asigura exclusiv un prag ideal de defibrilare, cea mid-septală ar fi utilizată la stimularea hemodinamic adecvată a ventriculului drept. Sonda de atriu drept joacă un rol mai mare decât ar părea la prima vedere, întrucât are un rol central în conservarea sincronismului atrioventricular, parte componentă a CRT. De obicei, la această categorie de pacienți sistemul operează pe detecție atrială, ceea ce are drept urmare
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
un rol central în conservarea sincronismului atrioventricular, parte componentă a CRT. De obicei, la această categorie de pacienți sistemul operează pe detecție atrială, ceea ce are drept urmare căutarea unui loc cu detecție optimă atrială. Plasarea sondei atriale pe peretele lateral al atriului drept, în vecinătatea nodului sinusal, scurtează întârzierea eletromecanică, pemițând detecția precoce a activării atriale și optimizând pe această cale obținerea unui interval AV potrivit. În cazul pacienților cu istoric de fibrilație atrială (care nu este rară la pacienți în stadii
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
considerare, pe lângă funcțiile specifice de stimulare preventivă pentru fibrilația atrială, pe care majoritatea sistemelor moderne de CRT le au, o eventuală plasare a sondei atriale în zona învecinată ostiumului de sinus coronar, pentru a obține o depolarizare cvasisimultană a ambelor atrii [8]. 6. Odată plasate toate sondele în poziție optimă și securizate se cuplează aparatul în mod uzual. Dacă din anumite motive (neidentificarea ostiumului sinusului coronar, obstacole anatomice - valve, tortuozități, stenoze -, disecție/perforare de sinus coronar care opresc procedura, lipsa anatomică
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]