2,645 matches
-
o singură condiție. Să nu polueze nimic. Să ia partea mea, si la acelasi hârleț, să pună un pom în locul ei. Toți frații noștri de credință ne-au luat aurul. Teritoriile. Femeile. Copiii. Și ne-au ucis bărbații. Imperiul Român. Austro-Ungar. Otoman. Rus, Kievul. Ne-au luat Basarabia. Bucovina. Ținutul Hertei. Banatul Sârbesc. Cadrilaterul. De la Nistru. Pan’la Tisa. Ne-au dat: cianură, ape otrăvite, aer contra-cost, petrol furat, resurse secătuite, popor exterminat și înfometat. 23 de ani de teroare frățeasca
Liviu Florian Jianu: Fiicei male mai mici i-am spus. Din Manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339269_a_340598]
-
În Ardeal, în regiunile mixte, Ungurii și Sașii au fost totdeauna cei cari au vorbit românește, nu Românii ungurește sau nemțește. Eu n’am cunoscut niciun țăran român care să știe ungurește sau orice altă limbă străină, în vechea monarhie austro-ungară existau regimente de Români care staționau cu anii prin provincii străine îndepărtate. Soldații vorbeau românește oriunde se aflau, la Viena ca și în Bosnia, iar când cineva li se adresa într’o limbă străină, răspundeau invariabil «nu știu», din care
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
au fost prinși și executați. Pe capetele lor se pusese câte un premiu de 300 de galbeni; totuși, susținuți de majoritatea oamenilor din popor - conștienți de faptul că li se apărau interesele -, ei n-au putut fi capturați de autoritățile austro-ungare altfel decât prin trădare. S-au găsit câțiva țărani care, ispitiți de bani, au ajutat la capturarea celor trei, care stăteau ascunși, în vreme ce preoții români care se raliaseră mișcării umblau prin sate pentru a aduna banii necesari pentru că Horea să
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
care stăteau ascunși, în vreme ce preoții români care se raliaseră mișcării umblau prin sate pentru a aduna banii necesari pentru că Horea să se poată duce din nou - pentru a cincea oară - la Viena, spre a pleda cauza iobăgimii române în fața împăratului austro-ungar, Iosif al II-lea. La 27 decembrie 1784, cativa țărani s-au apropiat de Horea și Cloșca - aceștia stăteau ascunși într-o colibă de crengi, în codrul Scoragetului, din Munții Gilaului - și, pretinzând ca umblă după vânat, au fost primiți
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
sub care Carol I depune câteva monezi din aur de 20 lei, primele monezi cu chipul său. Așa au aflat că de fapt Carol I nu și-a ales acest loc întâmplător, ci pentru că la Predeal era granița cu Imperiul Austro-Ungar. Castelul va fi inaugurat în 1883, însă va suferi o serie de modificări și adăugiri până prin 1914, anul morții lui Carol I, rămânând după moartea sa în forma actuală. Pe lângă castel au mai fost construite Pelișorul, Corpul de Gardă, Economatul
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
pe vremea cuceririi romane, bogățiile tării, aceleași mine de aur, argint sare, mierea acestui pământ sunt exploatate de alții cu brațele tale și se duc pentru a umple visteriile străinilor de neam. Tu taci; -Astăzi, ca și pe vremea asupririi austro-ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puțini fac legea pentru cei mulți. Tu taci; -Astăzi, ca și în vremuri de restriște, românii pleacă din țară, să muncească, sau să își vândă inteligența pentru că țara lor nu are nevoie
SCRISOARE DESCHISĂ POPORULUI ROMÂN – MESAJUL TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA de MARIN NEACŞU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341956_a_343285]
-
ne batem? De ce se omoară oamenii între ei? Asta nu pricep! Și de ce trebuie să mergem la război pentru ungur? Noi suntem români! Nu avem nimic cu sârbii, nici cu belgienii! - Așa vor conducătorii de la Viena. Facem parte din Statul Austro-Ungar. Trebuie să ne supunem. Îmbracă-te, mergem la părintele Tudose! Îmi schimb pantalonii și îmi pun o cămașă albă, proaspăt spălată de tușa Ana. Miroase frumos, a levănțică! La părintele Tudose mai găsim pe Titu Ionescu și pe Nicu Diaconu
FRONTIERA de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342321_a_343650]
-
și împotriva lui Maiorescu. Eminescu a fost un militant activ pentru drepturile românilor din Ardeal și pentru unitatea națională. El critica aspru Parlamentul pentru înstrăinarea Basarabiei, era intransigent atât față de politica de opresiune țaristă cât și față de cea a Imperiului Austro-ungar; dorea o Dacie Mare, o Românie Mare. Cu ocazia Sărbătorii de la Iași, de la începutul lunii iunie 1883, când s-a dezvelit statuia lui Ștefan cel Mare, Eminescu a citit la „Junimea” poemul său, Doina, care a iritat Puterile Centrale: „De la
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
bolii și morții poetului prin prisma contextului politic de la acea vreme, scriind cartea „Boala și moartea lui Eminescu”. În rezumat, scriitorul leagă soarta lui Eminescu de implicarea acestuia în susținerea Ardealului, deoarece Eminescu se pronunța pentru dezlipirea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar. Dovedește că Eminescu era incomod și trebuia executată comanda trasată de la Viena: „Și mai potoliți-l pe Eminescu!”. Era mesajul pe care francmasonul P. P. Carp îl transmitea de la Viena mentorului Junimii - francmasonul și parlamentarul Titu Maiorescu. Comanda a fost
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
la Camere, fiind martor la toate luptele politice ale timpului. Dar ,,Timpul” devine tribuna lui de luptă împotriva tuturor nenorocirilor care cuprinseseră această țară. Articolele lui de la ,,Timpul” încep să deranjeze atât pe ciocoii de la Junimea, regalitatea, cât și stăpânirea austro-ungară care pune pe urmele lui o sumedenie de spioni. De aceea toți care i-au lăudat poezia lui în timpul vieții, n-au zis un cuvânt despre activitatea lui jurnalistică. Așa zisele pete gri din viața lui au fost discutate și
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
vieții, n-au zis un cuvânt despre activitatea lui jurnalistică. Așa zisele pete gri din viața lui au fost discutate și paradiscutate. De la ,,Mai potoliți-l pe Eminescu!” al lui Carp, intriga nenorocită țesută în jurul ziaristului Eminescu de slugile Imperiului Austro-Ungar, făcându-l nebun, și până la injecțiile cu mercur care i-au distrus viața, Eminescu a trecut printr-un hățiș al vieții greu de imaginat. Să fi fost societatea ,,Carpați” cauza care cerea Ardealul, mobilizând mii de români? Sau fulminantele lui
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
militarilor: generalul N. Golescu, fost locotenent domnesc, maiorul radu Mihai, maiorul C. Pillat, locotenent Camino și după aceea rolul lui ion Brătianu, I. Ghica, C.A. Rosetti, Eugeniu Carada, etc. Eugeniu Carada, creierul complotului, avea relații cu republicanii din Imperiul Austro-Ungar, colaboreză îndeaproape cu Mazzini contribuind la planurile acestuia de unificare revoluționară a Italiei, era în legătură cu stânga bonapartistă. Carada era un revoluționar versat în comploturi fiind republican în suflet, dar în aprilie 1866 sprijină ideea prințului străin, precum și un regim monarhic
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
era un om dârz, mai mult ea avea nevoie de ajutorul meu sau a lui tata. Din punct de vedere afectiv, eram foarte legată de mama mea.Tata, ce să spun? Nu-mi arăta prea multă atenție. Era adeptul educației austro-ungare: pe copil să-l săruți numai când doarme! Tata era invalid, mergea cu baston și traia în durerile lui. Tata o adora pe mama! Iar ea era foarte frumoasă și tata era și un om gelos, deși ea n-avea
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
Eu tot spre casa părintească trăgeam. Pentru părinți, însă, Bucureștiul era o tragedie. „Regatul” era privit ca o altă lume, mai puțin apreciată de unii ardeleni. Bucureștenii treceau așa, ca niște șmecheri; regatul era, desigur, altceva decât normele și conduită austro-ungară... - Intre timp l-ai cunoscut pe Ely, la București. Cum a fost? - Eu mâncam la Cantina studențească de pe Popa Soare. El, deși nu mai era student, tot acolo venea, la prânz. Acest om, simpatic și spiritual, care avea să fie
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
lui Ioan și Clară Maniu. Tatăl său, Ioan Maniu (1833-1895), a crescut în casa unchiului, Simion Bărnuțiu, urmând studiile juridice la Pesta și Viena. Și-a început cariera politică în cadrul PNL din Transilvania. În iunie 1915 este încorporat în armată austro-ungară și trimis pe frontul italian, de unde a dezertat în 1918, întorcându-se la Arad. Împreună cu personalități de primă mărime ale mișcării naționale românești din Transilvania și ale PNR, precum viitorul cardinal în pectore greco-catolic, Iuliu Hossu, Gheorghe Pop de Bășești
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
cu frații lor de dincolo de munți, realizând pe veci unirea prefigurată a lui Mihai Viteazul. Clipa Unirii celei Mari a sosit la sfârșitul primului război mondial. Învinsă de contradicțiile care o măcinau din interior și de loviturile din afară, monarhia austro-ungară s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-și spună răspicat cuvântul. Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
că moldovenii sunt români, iar în Bucovina ucraineni nu recunosc că bucovinenii sunt români. Era de așteptat la mai mult din partea slovacilor! Pe lângă faptul că atât ei, cât și românii au fost secole de-a rândul sub dominație austriacă și austro-ungară și au avut aceleași zile amare, adăugăm miile de soldați români, care au murit în al doilea război mondial ca să elibereze pământul Slovaciei de nemți, fără a mai vorbi de actul de enorm curaj din 1968, când toți „frații” din
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție. În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia. Referință Bibliografică: Ziua de 24 ianuarie rămasă în istoria românilor... / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2216, Anul VII, 24 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
ZIUA DE 24 IANUARIE RĂMASĂ ÎN ISTORIA ROMÂNILOR... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343917_a_345246]
-
mai roage. Atunci, cei din Vișeul de Jos și-au construit o monumentală catedrală și drept mulțumire lui Dumnezeu au dat de pomană botizenilor biserica lor de lemn. Lăcașul aceasta are o caracteristică. Trăind botizenii pe vremea aceea în Imperiul austro-ungar, erau obligați să vorbească în limba maghiară. Numai în biserică vorbeau românește. De aceea au dorit să vadă și tricolorul pictat de jur împrejurul pereților bisericii, la interior. Biserica veche a fost zugrăvită doar cu câteva scene biblice (Cei patru Evangheliști, Sfântul
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
temporal de două secole, 1812 - 2012, din existența unei provincii (a unei „țări de râuri/munți“) din Pelasgo-Dacia > Valaho-Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, aflată/sfârtecată între roțile dințate ale celor trei imperii evmezice - Imperiul Turc/Otoman, Imperiul Austriac/Habsburgic (din anul 1867, Imperiul Austro-Ungar) și Imperiul Rus/Țarist (din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, Imperiul Sovietic/U.R.S.S., sau „Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste“) și „caracatițo-prelungirile“ lor în contemporaneitate, Basarabia, provincie ale cărei părți reprezintă astăzi pe harta Europei „ciopârțitul“ stat evmezic-valah al Moldovei lui
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
Napoleon al III-lea. Numai războiul l-a împiedicat să vină pentru o cură la miraculosul izvor. De efectele aceleiași ape s-au bucurat ulterior personalități de înalt rang precum împăratul Austro-Ungariei, Frantz Joseph, presedintele Franței, Emil Loubet și arhiducele austro-ungar Leopold Salvatore. Frumusețea locurilor este aceea care-i determina pe mării potentați ai vremii să-și construiască splendide vile, un sanatoriu și cazinouri pentru petrecerea vacantelor și a concediilor într-o zonă în care dacă o dată ai fost, sigur te
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
abate peste existența sa, de-a lungul întregii sale existențe. La vârsta ei încă fragedă, a mai dat o nouă năpastă și anume, declanșarea primului război mondial pe care România îl declară în vara anului una mie nouă sute șaisprezece, monarhiei austro-ungară pentru eliberarea provinciilor istorice românești - Ardealul, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina - de sub dominația acesteia. Întreaga națiune română a considerat această acțiune ca pe o dovadă de curaj și de dreptate, considerând războiul ca pe unul just, național, fiind consimțit de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
cei ai copilei, care doar ce împlinise paisprezece ani, a fost nevoit să se prezinte la unitatea militară din Huși și apoi de aici, trimis pe front, intrând în luptele de integrarea și unificare a teritoriilor aflate sub administrarea Imperiului austro-ungar. Un an mai târziu tatăl Nataliței va reveni acasă definitiv, dar infirm, fiind rănit în luptele din august, una mie nouă sute șaptesprezece de la Oituz, împotriva diviziilor germane și austro-ungare. În perioada cât tatăl său era plecat pe front, o vecină
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
luptele de integrarea și unificare a teritoriilor aflate sub administrarea Imperiului austro-ungar. Un an mai târziu tatăl Nataliței va reveni acasă definitiv, dar infirm, fiind rănit în luptele din august, una mie nouă sute șaptesprezece de la Oituz, împotriva diviziilor germane și austro-ungare. În perioada cât tatăl său era plecat pe front, o vecină a familiei, certată cu mama copilei pentru niscaiva găini care îi sărise gardul și-i scurmase brazdele cu arpagicul gata încolțit, să se răzbune pe biata femeie care nu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
sub care Carol I depune câteva monezi din aur de 20 lei, primele monezi cu chipul său. Așa au aflat că de fapt Carol I nu și-a ales acest loc întâmplător, ci pentru că la Predeal era granița cu Imperiul Austro-Ungar. Castelul va fi inaugurat în 1883, însă va suferi o serie de modificări și adăugiri până prin 1914, anul morții lui Carol I, rămânând după moartea sa în forma actuală. Pe lângă castel au mai fost construite Pelișorul, Corpul de Gardă, Economatul
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]