2,148 matches
-
Anselm din Laon , o autoritate a vremii. După un timp Abélard rămâne dezamăgit de nepotrivirea între faima și calitățile reale ale lui Anselm („dacă veneai la el mânat de îndoială asupra vreunui subiect, plecai și mai nelămurit” - constată Abélard în autobiografia sa, insistând malițios, poate și cu un anumit tâlc, că nu era în stare nici să aprindă o candelă: „reușea să umple casa de fum fără să obțină nici o iluminare”). Pentru a-l înfrunta, Abélard începe să scrie niște glose
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
de acolo se arată recalcitranți, încercând chiar să-l otrăvească și să-l stranguleze . Pleacă din nou la Paracletus, unde o întâlnește pe Heloise. Stau un timp împreună, lucru scandalos, Abélard trebuind din nou să plece. Începe să-și scrie autobiografia, Historia calamitatum. Peste câțiva ani începe o altă polemică majoră, dusă până la conflict, cu Bernard de Clairvaux. Acesta îl acuză pe Abélard, la Conciliul de la Sens, în 1141, de erezie. Motivele acestei acuzații sunt mai multe, cel mai important, se
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
și Heloise, trupul său fiind așezat alături de cel al lui Abélard. Opera sa poate fi împărțită în trei mari categorii: poezii și scrisori, texte logice, respectiv texte teologice. În plus, el a mai scris Historia calamitatum („Istoria nenorocirilor mele”), o autobiografie. Scrierile logice includ: "Introductiones parvulorum" (1114), constând în glose despre Porfir, Aristotel, Boethius; "Logica "ingredientibus"" sau Glosele de la Milano (1120), constând în comentarii la Aristotel și Porfir; "Logica "nostrorum petitioni"" sau Glosele de la Lunel (1124), un comentariu foarte amplu al
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
Este „singura lucrare de ficțiune utopică cunoscută scrisă de către o femeie din secolul al XVII-lea, precum și unul dintre primele exemple a ceea ce numim astăzi science-fiction- deși este, de asemenea, o poveste de dragoste, o poveste de aventură, și chiar autobiografie”. Eroina lucrării trimite submarine și "„oameni pasăre”" înarmați cu "„pietre de foc”" prin intermediul portalului din Lumea lor de Flăcări pe Pământ pentru a face ravagii în rândul dușmanilor Angliei.
The Blazing World () [Corola-website/Science/323975_a_325304]
-
Orchestră. Născut în Napoli, Muți și-a petrecut copilăria în Molfetta, în apropierea orașului Bari, în regiunea Apulia a zonei sudice a coastei Adriaticii. Tatăl său fusese doctor și un cântăreț amator, în timp ce mama sa fusese o cântăreață profesionistă. În autobiografia să, publicată în 2010, muzicianul italian conclude că această combinație de părinți și copii fusese "tipică" pentru Napoli. Muți a absolvit (liceul clasic) Vittorio Emanuele ÎI din Napoli, pentru a studia ulterior pianul la din Sân Pietro a Majella cu
Riccardo Muti () [Corola-website/Science/329743_a_331072]
-
încă record național al Australiei. După cursă, cei trei sportivi au urcat pe podiumul de premiere pentru a primi medaliile din partea lui . Pe podium, în timp ce se intona „The Star-Spangled Banner”, Smith și Carlos au făcut împreună un salut . Ulterior, în autobiografia sa, Tommie Smith a clarificat că a fost un salut pentru drepturile omului, nu Black Power. Norman a purtat pe podium o insignă prin care susținea (PODO). După finală, Carlos și Smith îi spuseseră lui Norman ce voiau să facă
Peter Norman () [Corola-website/Science/336682_a_338011]
-
borcanul este înmânat noului director în cadrul unei ceremonii festive. Matthew Scott a sperat la o parte din averea lui Barnum ca moștenire, dar s-a ales doar cu o ladă de aramă în care se afla un exemplar semnat al autobiografiei antreprenorului. Scott a mai lucrat câțiva ani în același circ, având sarcina de a curăța regulat mumia elefantului. Cu timpul, a devenit alcoolic și, uitat de lume, s-a stins din viață într-un azil de nevoiași în 1914. În
Jumbo () [Corola-website/Science/328951_a_330280]
-
doilea război mondial pentru a fugi din Uniunea Sovietică. Relatări ale evadării lor pot fi găsite în arhivele Institutului Polonez și ale Muzeului Sikorski din Londra (Anglia), și la Institutul Hoover de la Universitatea Stanford din California. De asemenea, mai multe autobiografii relativ verificabile și credibile ale fugarilor au fost publicate în limba engleză, de exemplu în "Shallow Graves in Siberia" al lui Michael Krupa. "Drumul de întoarcere" a beneficiat în general de recenzii pozitive. Situl Rotten Tomatoes a raportat că 75
Drumul de întoarcere () [Corola-website/Science/328817_a_330146]
-
rămâne în penitenciarul din Irkutsk până în 20 octombrie când este eliberată în baza unei amnistii. După eliberare lucrează ca bibliotecară a Universtității din Irkutsk Se bucură de libertate doar pentru scurt timp. În mai 1921 este arestată din nou. În autobiografia ei, Anna Timiriova arată că nu a fost acuzată de nimic, deoarece nu avusese nicio activitatge politică, dar în iunie 1921 este condamnată la un an muncă silnică în lagărul de concentrare de la Omsk, fără dreptul de a beneficia de
Anna Timiriova () [Corola-website/Science/332368_a_333697]
-
Marx a primit numele de "Groucho", datorită dispoziției sale mereu schimbătoare. Unii biografi au crezut că acest nume vine de la o "grouch bag" pe care acesta o purta în tinerețe. Totuși, Groucho a negat acest lucru în capitolul 6 al autobiografiei sale, "Groucho și cu mine": Arthur a fost poreclit "Harpo", pentru că avea obiceiul de a cânta la harpă, iar Leonard a primit numele de "Chico" (pronunțat „Chick-o”), din cauza afinității sale pentru femei („chicks”, puicuțe). În autobiografia sa, "Harpo vorbește!" , Harpo
Frații Marx () [Corola-website/Science/303395_a_304724]
-
în capitolul 6 al autobiografiei sale, "Groucho și cu mine": Arthur a fost poreclit "Harpo", pentru că avea obiceiul de a cânta la harpă, iar Leonard a primit numele de "Chico" (pronunțat „Chick-o”), din cauza afinității sale pentru femei („chicks”, puicuțe). În autobiografia sa, "Harpo vorbește!" , Harpo precizează că Milton a devenit "Gummo" deoarece "„he crept about the theater like a gumshoe detective”", iar Herbert s-a numit Zeppo pentru abilitățile sale atletice și pentru că putea să facă tracțiuni la bară precum Zippo
Frații Marx () [Corola-website/Science/303395_a_304724]
-
ținut primele cursuri în limba română de către cărturarul Gheorghe Asachi, care a scos prima serie de ingineri hotarnici. Solemnitatea inaugurării monumentului a avut loc în data de 14 octombrie 1890, cu mari festivități, participanților distribuindu-li-se o broșură cu autobiografia lui Gh. Asachi, tipărită gratuit de librarul-anticar Elias Șaraga. Ecourile prilejuite de realizarea statuii au fost negative la vremea respectivă. Astfel, în ziarul "Ecoul Moldovei" din 24 septembrie 1890, un „critic” spunea despre statuia lui Gheorghe Asachi că: "„Lucrarea este
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
său material muzical, despre care credea cu fermitate că-l va conduce pe el și audiența să în iad. Acest aspect a fost arătat și în portretul realizat de Waylon Payne în filmul din 2005 „Walk the Line”, bazat pe autobiografiile lui Cash. Lewis a fost unul din pionierii pianului rock, nu numai prin sound, ci și prin interpretarea să dinamică. Turbulenta viața personală a lui Lewis a fost ascunsă publicului până la turneul din Anglia din mai 1958, cănd Ray Berry
Rockabilly () [Corola-website/Science/315103_a_316432]
-
sufiților și că pentru cine ar fi ascultat la începutul anilor ’20 prelegerile ținute de acesta, „originea sufită a învățăturilor era clar sesizabilă pentru orice persoană care fusese expusă ambelor tipologii." Bennett scrie despre prima sa întâlnire cu Shah în autobiografia "Witness" (Martor, 1974): La început am avut anumite rețineri. Tocamai ce hotărâsem să merg înainte pe cont propriu și un alt „maestru” apare. După una sau două discuții cu Reggie m-am convins că merită măcar investigat în persoană. Eu
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
dictatorul Fulgencio Batista, sprijinit de către Statele Unite ale Americii, pe 1 ianuarie 1959. a început când rebeli slab înarmați au atacat Bărăcile Moncada din Santiago și bărăcile din Bayamo pe 26 iulie 1953. Numărul exact al rebelilor este discutabil, totuși, în autobiografia sa, Fidel Castro menționează cinci persoane ucise în lupte și alte 56 masacrate mai târziu de către regimul condus de Batista. Printre morți s-a aflat Abel Santamaría, comandantul secund al asaltului asupra Bărăcilor Moncada, care a fost închis, torturat și
Revoluția Cubaneză () [Corola-website/Science/322133_a_323462]
-
a colecției Biblioteca pentru Toți, 1956). În 1960 se hotărăște să ajungă în Franța, ca și alți intelectuali est-europeni: Andrzej Wajda, Ion Miloș. Continuarea "Cronicii de la câmpie" este "Cronică de familie", iar a "Cronicii de familie" este "Colecția de biografii, autobiografii și memorii contemporane", manuscris de 1800 de pagini care aduce evenimentele istoriei românești până în 1954. Ea a fost interzisă la apariție de către cenzură. Fugind cu notele manuscrisului, autorul a publicat un rezumat, "Incognito", la Paris. Rămâne la început în Germania
Petru Dumitriu () [Corola-website/Science/297579_a_298908]
-
de mulți ca un al doilea tată pentru fostul tenisman. O altă soră a lui Agassi, Tami, este ca și mama lor o supraviețuitoare a cancerului de sân. La 27 octombrie 2009, ziarul englez "Times" a publicat un fragment din autobiografia lui Agassi în care acesta recunoaște că a folosit droguri recreaționale. Autobiografia va fi lansată pe 9 noiembrie și se intitulează „Open: O Autobiografie”. Agassi este membru al Partidului Democrat și a donat peste 100.000 de dolari pentru diferiți
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
soră a lui Agassi, Tami, este ca și mama lor o supraviețuitoare a cancerului de sân. La 27 octombrie 2009, ziarul englez "Times" a publicat un fragment din autobiografia lui Agassi în care acesta recunoaște că a folosit droguri recreaționale. Autobiografia va fi lansată pe 9 noiembrie și se intitulează „Open: O Autobiografie”. Agassi este membru al Partidului Democrat și a donat peste 100.000 de dolari pentru diferiți candidați ai partidului la alegeri. Agassi a participat la mai multe activități
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
a cancerului de sân. La 27 octombrie 2009, ziarul englez "Times" a publicat un fragment din autobiografia lui Agassi în care acesta recunoaște că a folosit droguri recreaționale. Autobiografia va fi lansată pe 9 noiembrie și se intitulează „Open: O Autobiografie”. Agassi este membru al Partidului Democrat și a donat peste 100.000 de dolari pentru diferiți candidați ai partidului la alegeri. Agassi a participat la mai multe activități de caritate și în 1994 a înființat Asociația de Caritate care ajută
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
a fost un istoric, filozof și politician arab al secolului al XIV-lea născut în Tunisia pe 27 mai 1332 și decedat la Cairo pe 17 martie 1406. A scris cărți, printre care "Muqaddima" (Introducere la istoria universală) și o Autobiografie. Este adesea considerat ca fondatorul sociologiei și unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii islamice a Evului Mediu. este considerat cel mai mare istoric musulman premodern, acesta fiind istoric, filozof și om politic maghrebit. Ibn Khaldun provine dintr-o
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
considerat cel mai mare istoric musulman premodern, acesta fiind istoric, filozof și om politic maghrebit. Ibn Khaldun provine dintr-o familia nobilă, Banu Khaldun (fiii lui Khaldun), care au trăit în regiunea Sevilliei (Andaluzia) timp de mai multe generații. În autobiografia sa, el își prezintă arborele familiei până la epoca profetului Islamului, Muhammad. El arată că provine dintr-un trib de beduini, originari din Yemen, care s-au deplasat înspre Spania la începutul cuceririi musulmane din secolul al VIII-lea. Familia sa
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
excentrică, depresia, banii, iubitul ei care pare că nu are o influență bună asupra ei, turneele, consumul excesiv de droguri,supradozele, spitalele, erotismul, regretele, prieteniile temporare, dealerii de droguri, anturajele dubioase și plăcerile de moment. Conform autoarei, romanul nu este o autobiografie, iar Amy Evans nu reprezintă un alter ego. De asemenea, Iullia a afirmat într-un interviu că personajele, deși sunt construite complex, nu sunt stereotipuri umane. Amy este luată de solistul trupei The Dolls, Jacob Collins, din stradă după o
Flori în păr (roman) () [Corola-website/Science/336617_a_337946]
-
mă simt creștin pana în măduva oaselor"), s-a hotarat să-și construiască o etică proprie, prin care să trasforme simțul vinovăției în Eul sau cel mai profund. Acum, din dorința de rupe orice legătură de trecut, și-a început autobiografia intitulată, "Și le grain ne meurt" (1926) ("Dacă totul moare"), o narațiune a propriei sale vieți, din copilărie pana în epoca acestei maturități creatoare. În 1918 amiciția cu tânărul Marc Allégret a produs cea mai serioasă criză din căsnicia să
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
sufletesc s-a mai liniștit și scriitorul a început să capete figură liniștită din pozele realizate la bătrânețe. A luat decizia să-și admită diferența și a scris în 1918 "Corydon" (un dialog Socratic în apărarea homosexualității, anunțat încă din autobiografia să). Publicarea lui "Corydon" în 1924 a fost dezastruoasă iar Gîde a fost atacat chiar și de cei mai apropiați dintre prietenii săi. Gîde a scris în această epoca singurul său roman recunoscut ca atare de scriitor, "Leș Faux-Monnayeurs" (1926
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
de articole inovatoare în domeniul general al judecății și al luării de decizii, culminând cu publicarea teoriei perspectivelor din 1979. Kahneman a primit Premiul Nobel pentru economie în 2002 pentru munca sa în domeniul teoriei perspectivelor. După cum a relatat în autobiografia pe care a prezentat-o cu ocazia decernării premiului, colaborarea cu Tversky a început după ce l-a invitat pe acesta să țina o conferință ca oaspete la unul din seminariile lui Kahneman la Universitatea Ebraică în anul 1969. Primul lor
Daniel Kahneman () [Corola-website/Science/308529_a_309858]