364 matches
-
că sunt împărați, conducătorii Rusiei își arogau și funcția de șefi ai bisericii ortodoxe și nu recunoșteau nici o autoritate mai mare în problemele credinței cu excepția lui Dumnezeu. Titlul complet al împăraților ruși începea cu Prin mila lui Dumnezeu, Împărat și Autocrat al Întregii Rusii ("Божию Милостию, Император и Самодержец Всероссийский") după care urma lista teritoriilor peste care se întindea autoritatea lui. În conformitate cu articolul 59 al Constituției Ruse din 23 aprilie 1906, "... titlul complet al Maiestății Sale Imperiale este după cum urmează: Noi
Țar () [Corola-website/Science/298465_a_299794]
-
и Самодержец Всероссийский") după care urma lista teritoriilor peste care se întindea autoritatea lui. În conformitate cu articolul 59 al Constituției Ruse din 23 aprilie 1906, "... titlul complet al Maiestății Sale Imperiale este după cum urmează: Noi, ------ prin mila lui Dumnezeu, Împărat și Autocrat al Întregii Rusii, Țar al Moscovei, Kievului, Vladimirului, Novgorodului, Astrahanului, Poloniei , Siberiei, Crimeii, Georgiei, Stăpân al Pskovului, Mare Duce de Smolensk, Lituania, Volkinia, Podolia și Finlanda, Prinț de Estonia, Livonia, Curlanda și Semgalle, Samogiția, Bialostok, Karelia, Tver, Iugoria, Perm, Viatka
Țar () [Corola-website/Science/298465_a_299794]
-
ascensiunea Anei Ivanovna pe tron a încercat să-i impună diverse condiții împărătesei. În lupta împotriva foștilor susținători, Ana s-a bucurat de ajutorul unor nobili care se temeau mai mult de dominația oligarhiei ruse decât de domnia unui monarh autocrat. Astfel, principiul auatocratice s-au bucurat de un sprijin puternic în ciuda luptelor haotice pentru tron. Ana a murit în 1740, iar nepotul ei minor a fost proclamat țar cu numele de Ivan al VI-lea. După o serie de lovituri
Istoria militară a Imperiului Rus () [Corola-website/Science/307333_a_308662]
-
Rusiei asupra Europei. În același timp, Rusia și-a continuat expansiunea. La Congresul de la Viena a fost creat Regatul Poloniei (Polonia Rusească), căruia Alexandru i-a asigurat o constituție. Prin aceasta, Alexandru devenea monarhul constituțional al Poloniei, în timp ce rămânea țarul autocrat al Imperiului Rus. El a fost de asemenea și monarhul Finladei, care fusese anexată în 1809 și care căpătase un statut de autonomie. În 1813, Imperiul Rus a cucerit teritoriul din jurul orașului Baku din Caucaz de la Persia. Până la începutul secolului
Istoria militară a Imperiului Rus () [Corola-website/Science/307333_a_308662]
-
fratele mai mic al viitorului țar Alexandru I și al Marelui Duce Constantin Pavlovici. Lui Nicolae îi lipseau cu desăvârșire larga deschidere spirituală și intelectuală a fratelui său, Alexandru. A considerat că rolul lui ca împărat era doar acela de autocrat paternalist, care își guvernează poporul prin orice mijloace găsește necesar. Având experința revoltei decembriste, Nicolae a fost hotărat să țină în frâu toată societatea rusă. Poliția secretă, așa numita Secția a treia a Cancelariei Maiestății Sale Imperiale, a creat o
Nicolae I al Rusiei () [Corola-website/Science/303154_a_304483]
-
bazileul Imperiului Bizantin și cu hanul Marii Hoarde. După căsătoria lui Ivan al III-lea cu Sofia Paleologu, nepoata ultimului împărat bizantin, curtea de la Moscova a putut adopta termenii, ritualurile, titlurile nobiliare bizantine și stema vulturului bicefal. La început, termenul "autocrat" desemna numai un suveran independent, dar în timpul țarului Ivan al IV-lea a început să însemne "monarh cu puteri nelimitate". Ivan al IV-lea a fost încoronat țar și a fost recunoscut ca împărat de biserica ortodoxă. Mai mult, un
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
moment adoptată de toți rușii în secolele care au urmat. Boierii erau nobili ereditari împărțiți în trei categorii: Boierii Rurikizi și Gediminizi, ai căror înaintași au fost principi independenți, se considerau înrudiți cu țarul și, prin aceasta, aproape egali cu autocratul. În timpul perioadelor de tulburări dinastice, așa cum au fost cele din timpul minoratului lui Ivan al IV-lea, boierimea a reprezentat o forță internă care a fost o continuă amenințare pentru tron. Una dintre primele forme de luptă ale țarilor împotriva
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
Rusia și-a continuat propria expansiune. Congresul de la Viena a dus la apariția Regatului Polonez al Congresului, căruia Alexandru i-a asigurat o constituție. În acest fel, Alexandru I a devenit rege constituțional al Poloniei, rămânând în același timp țar autocrat al Imperiului Rus. Alexandru era de asemenea monarh al Finlandei, țară pe care o anexase în 1809, dar căreia îi acordase un statut de autonomie. În 1813, Rusia a cucerit teritorii în regiunea Baku din Caucaz, după ce a înfrânt Persia
Istoria Rusiei, 1796-1855 () [Corola-website/Science/302758_a_304087]
-
martie (18 februarie, stil vechi) 1855) a fost împăratul Rusiei din 1825 până la moartea sa din 1855. Lui Nicolae îi lipsea cu desăvârșire deschiderea spirituală și intelectuală a fratelui său. El considera că rolul său ca țar era unul de autocrat paternalist care își conduce poporul prin orice mijloace găsește de cuvință. Având experiența tristă a revoltei decembriștilor, Nicolae I era ferm hotărât să țină sub un control strict societatea rusă. Poliția secretă, așa numita Secția a treia, controla o rețea
Istoria Rusiei, 1796-1855 () [Corola-website/Science/302758_a_304087]
-
-lea. Motivul imediat pentru prăbușirea Imperiului Rus a fost criza produsă de înfrângerile militare din războiul împotriva Imperiului German și de dorința de încheiere a războiuluiîn rândul rușilor. Cauzele mai profunde rezidau în coliziunea între cel mai conservator și mai autocrat regim din Europa și cerințele poporului rus de modernizare socio-economică. Puterea țarului a fost transferată parlamentului rus, Duma, și Guvernului Provizoriu, de dreapta, dar a fost contestată de Sovietul de la Petrograd, ceea ce a dus la apariția unei puteri duale în
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
a ocupat Tunisia pentru a consolida frontiera de est a Algeriei, iar Italia dorea să capete teritorii în Africa mediteraneană, de aceea, a încheiat alianța cu Puterile Centrale. Franța se aliază cu Rusia, încheind o alianța franco-rusă, astfel, cel mai autocrat stat se aliase cu cel mai liberal stat european. Erau numeroase ligi care promovau pangermanismul pentru a justifică expansiunea teritorială, Rusia fiind determinată să se alieze cu Franța. Franța chiar a împrumutat Rusia cu importante sume de bani pentru a
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
voce tare că, nemulțumit de guvernarea prin intermediul instrumentelor străine, el a oferit Poloniei, Finlandei și guvernoratelor baltice beneficii care nu existau pe teritoriul Rusiei. Anumite reforme au fost înfăptuite și în Rusia, însă nu au putut supraviețui intervențiilor suspicioase ale autocratului și subordonaților săi. Consiliul de Stat și Senatul de guvernământ, noi puteri cărora li s-au atribuit pentru prima dată anumite puteri (teoretice), au devenit instrumente servile ale țarului și ale favoriților săi de moment. Complicatul sistem de educație, culminând
Alexandru I al Rusiei () [Corola-website/Science/303292_a_304621]
-
în comitetul acesteia alături de pastori protestanți; iar preoții de la sate, antrenați să privească orice amestec în documentele tradiționale ale bisericii ca fiind un păcat de moarte, au devenit fără voie instrumentele propagării a ceea ce ei considerau a fi lucrarea diavolului. Autocrat și iacobin, om al lumii și mistic, el apărea contemporanilor săi ca o ghicitoare pe care fiecare o dezlega potrivit propriului temperament. Napoleon I îl considera un „bizantin schimbător” și l-a poreclit un Talma al nordului, pregătit oricând să
Alexandru I al Rusiei () [Corola-website/Science/303292_a_304621]
-
de majoritatea statelor Europei, va deveni fără dificultate modalitatea imuabilă de conducere a cabinetelor, pe când cei care vor încerca să-l încalce vor risca să abată asupra lor forțele noii uniuni.” Între timp, Napoleon, puțin abătut din cauza ideologiei neobișnuite a autocratului rus, nu a renunțat niciodată la speranța de a-l înlătura din coaliția formată împotriva sa. Nici nu a intrat bine în Viena că a și început negocierile cu el; acestea au fost continuate după bătălia de la Austerlitz (2 decembrie
Alexandru I al Rusiei () [Corola-website/Science/303292_a_304621]
-
națiunea rusă la un război sfânt împotriva lui Napoleon, inamicul credinței ortodoxe. Rezultatul a fost înfrângerea de la Friedland (13/14 iunie 1807). Napoleon a văzut șansa și a profitat de ea. În loc de a impune condiții grele, el i-a oferit autocratului învins alianța sa și un parteneriat în glorie. Cei doi împărați s-au întâlnit la Tilsit pe 25 iunie 1807. Alexandru, orbit de geniul lui Napoleon și copleșit de aparenta generozitate a acestuia, a fost complet câștigat. Napoleon știa bine
Alexandru I al Rusiei () [Corola-website/Science/303292_a_304621]
-
ul sau monarhia absolută este forma de guvernare în care monarhul (împărat, țar, sultan, rege, domnitor) dispune integral de puterea supremă în stat, poporul fiind total lipsit de drepturi (monarhie nelimitată). Un monarh absolut este un autocrat. ul creează un puternic aparat de stat, vizibil și relativ independent în raport cu clasa nobililor, dar care ocrotește și consolidează în fapt interesele generale ale acestei clase. Apare și se dezvoltă în perioada de destrămare a stărilor feudale și de transformare
Absolutism () [Corola-website/Science/299022_a_300351]
-
nu sunt acceptate reformele lui Witte. Refuzul marelui duce a fost se pare decisiv pentru Nicolae al II-lea, care a acceptat să promulge reformele. Din păcate pentru țar și pentru Rusia, el nu și-a respectat promisiunile. Țarina, un autocrat convins, nu l-a iertat nicioadată pe marele duce. Marele duce Nicolai a fost din 1905 până la izbucnirea primului război mondial comandantul districului militar Sankt Peterburg. El și-a câștigat un bun renume numind oameni de origine modestă în poziții
Marele duce Nicolai Nicolaevici (cel Tânăr) al Rusiei () [Corola-website/Science/304712_a_306041]
-
înăbușirea revoluției de la 1848-1849, aici s-a semnat umilitorul Dualism Austro-Ungar și s-au prăbușit ultimele încercări de salvare a șubredului imperiu, prin federalizare. Manifestul Către popoarele mele credincioase (3 octombrie 1918) a fost cântecul de lebădă a unui imperiu autocrat care s-a prăbușit, alături de celelalte imperii multinaționale anacronice. Hofburgul a fost martorul strălucirii și declinului unuia dintre cele mai longevive și puternice creații medievale care a rezistat până în anul 1918 când popoarele asuprite de acest „colos cu picioare de
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
gruzinul feroce I.V. Stalin, pe numele real Iosif Visarionovici Djugașvilli. Inteligent, spirit tranșant și logic, instinctiv, neîncrezător în aliați și prieteni, crud, orgolios și răzbunător, acesta era profilul psihologic realizat de specialiști celui ce se va impune trei decenii ca autocrat al Imperiului Roșu. Perfid și imprevizibil, coleric înveterat, Stalin a devenit temut asemenea țarilor din galeria lui Ivan cel Groaznic. Nu admitea concurența nici în rândul propriului său partid (Troțki, Kamenev, Zinoviev, Kirov, Buharin) și nici a partidelor comuniste afiliate
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
fost salutat ca „Moise, salvatorul, mântuitorul și eliberatorul poporului din captivitatea poloneză ... ilustrul cârmuitor al rusinilor”. În februarie 1649, în timpul negocierilor ce delegația poloneză condusă de senatorul Adam Kysil, negocieri ținute la Pereiaslav, Hmelnițki a declarat că el este „unicul autocrat al rusinilor” și că are „suficientă putere în Ucraina, Podolia și Volînia... în pământurile sale și în principatele care se întind până la Lviv, Chełm și Halici”. Pentru delagația poloneză a devenit clar că Hmelnițki se erijase nu doar în poziția
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
domniei lui George au fost marcați de instabilitate politică, în mare măsură generată ca urmare a dezacordurilor în războiul de șapte ani. George a fost perceput ca favorizând miniștrii "Tory", care a dus la denunțarea sa de către "Whigs" ca un autocrat. Regele care era ostil aventurilor externe deoarece voia să instaureze o nouă politică internă și să restabilească puterea personală a regelui, imediat ce a urcat pe tron a dorit să oprească războiul cu Franța. Hotărât să-și aleagă singur miniștrii, George
George al III-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310537_a_311866]
-
Comnen" și în primă fază s-au mai numit și "Împărat al romanilor", deoarece se credeau urmașii de drept ai împăraților bizantini, însă acest titlu a fost cedat împăratului de la Constantinopol, titlul celui din Trapezunt fiind înlocuit cu "Împărat și Autocrat peste tot Estul, peste Iberia (Caucaz, nu Spania) și peste provinciile Transmarine". Statul se mai numea și "Imperiul Comnenid", după dinastia care a domnit în Trapezunt. a fost într-o continuă competiție pentru supremație cu Imperiul de la Niceea, mai târziu
Imperiul din Trapezunt () [Corola-website/Science/308859_a_310188]
-
samavolnicia justiției și a autorităților, carierismul, venalitatea și birocratismului aparatului de stat - aspecte pe care Krîlov le-a cunoscut în bogata sa experiență de slujbaș. Fabule ca „"Danțul peștilor"”, „"Oile bălțate"”, „"Lupii și oile"”, „"Știuca"”, erau îndreptate împotriva regimului despotic autocrat, împotriva nedreptăților, constituind indirect o pledoarie îndrăzneață în apărarea poporului: Expresia cea mai viguroasă a acestei satire demascatoare, cu un puternic caracter politic, apare în fabulele „"Adunarea obștească"”, „"Oile bălțate"”, „"Ospățul"” și mai cu seamă în „"Danțul peștilor"”, în care
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
fiica unui legitimist ce luptase în armata lui Condee, cu care se împrietenise la Villeparisis: Eleonore de Trumilly. Dar dl. de Trumilly se opune, găsind opiniile scriitorului prea liberale, reproșându-i faptul că aprecia monarhia constituțională și nu regretase căderea autocratului Carol al X-lea. În luna august publică romanul La Peau de chagrin (Pielea de sagri), interesantă poveste fantastică în jurul căreia se oglindește întreaga viață a Parisului. Succesul obținut de prima carte literară semnată Honore de Balzac este enorm, situându
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
prima Dumă au intrat 170 de kadeți, 90 de trudovici, 100 de reprezentanți fără partid ai țăranilor, 63 de de naționaliști de diferite orientări și 16 octombriști. În aprilie 1906, guvernul a prezentat proiectul noii constituții. Țarul era confirmat ca autocrat, având controlul total asupra guvernului, politicii externe, bisericii și forțelor armate. Rolul Dumei a fost schimbat, devenind camera inferiaoră a parlamentului bicameral, camera superioară fiind Consiliul de Stat numit de țar. Proiectele legislative, pentru a căpăta putere de lege, trebuiau
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]