1,019 matches
-
clasă pentru lichidarea „claselor exploatatoare”, distrugerea structurilor democratice (burghezo-moșierești), pentru a se instaura dictatura proletariatului și, nu în ultimul rând, considerându-se că România Mare era rezultatul unor vaste „anexări teritoriale”, comuniștii români aveau misiunea să adopte principiul luptei pentru autodeterminare a acestor teritorii până la despărțirea lor de statul român. Pentru autoritățile române, aceste scopuri, adoptate în programul unui partid politic, echivalau cu un atentat la siguranța statului, la integritatea lui teritorială, argument care a determinat arestarea participanților la Congres care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acțiune s-a terminat cu comunismul în România” și voia să convingă Adunarea Deputaților că a reușit ca „pe Lenin să-l omorâm în ou la noi”. Menținerea în programul Partidului Comunist din România a acestui punct al luptei pentru autodeterminare a teritoriilor unite la 1 Decembrie 1918 până la despărțirea lor de statul român a constituit și motivul principal pentru care a fost scos în afara legii, prin aplicarea prevederilor Legii Mârzescu (19 Decembrie 1924). Atât în perioada de legalitate, cât și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și individualizarea în aplicarea sau facilitarea metodologiei educației, • dezvoltarea afectiv-motivațională, pentru înțelegerea sa și a celorlalți, • organizarea educației conform treptelor dezvoltării, • educația pentru și prin valori, • instruirea centrată pe educat, • afirmarea rolului educatorului de facilitator, • formarea pentru autoeducație, autonomie, autoevaluare, autodeterminare prin dezvoltarea învățării experiențiale directe, motivate, • dezvoltarea prin cooperare și promovarea competiției cu evitarea izolării, • asigurarea materialelor, a instrumentelor, a oportunităților care să satisfacă potențele individuale prin inclusiv elaborarea de lucrări individuale de exprimare proprie, • diversificarea situațiilor și a experiențelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau întoarcerea la existența suverană a anumitor țări europene s-au realizat sub auspiciile acestui principiu. Dar, așa cum se întâmplă adesea în cazul principiilor, acestea nu acționează decât dacă beneficiază de sprijinul forței. O modificare a frontierelor în Europa în numele autodeterminării populațiilor este exclusă, deoarece autoritățile poli-tice se tem că ar atrage după ea o avalanșă de cereri de rectificare. Preferă să elaboreze statuturi echitabile în favoarea minorităților. 2. Shalom, salam alekum, pax vobiscum... Fericiți făcătorii de pace, proclamă Fericirile... Poate că
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
altcineva (alimente, adăpost, obiecte "personale", dar și reguli și rutină), atunci când și cea mai ușoară deviere de la comportamentul impus este pedepsită, nu este surprinzătoare descoperirea faptului că tinerii întâmpină mari dificultăți în adaptarea la viața adultă, care solicită independență și autodeterminare. Această constatare face mai puțin șocantă proporția în care foștii copii instituționalizați se regăsesc în penitenciare sau în spitalele psihiatrice." (Șoitu L., 2003, p. 817)24. Deși lucrul acesta este destul de vizibil și anume o îmbunătățire internă a vieții copilului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
acest aspect nu sunt alocate. Asistența socială nu înseamnă numai consiliere, nu înseamnă doar pachete legislative, nu înseamnă numai relația asistent social-beneficiar/client, identificarea punctelor tari la cel ce este aflat în dificultate și centrarea pe aceste puncte tari spre autodeterminare a clientului etc., ci, în primul și în primul rând, înseamnă resurse. Pentru un copil instituționalizat din România, la ora actuală, valoarea mesei pentru o zi este de 10 lei. 4.2. Procesul de europenizare a României în domeniul protecției
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
din Banat; 5) restabilirea, cu o foarte mică modificare, a frontierei româno-bulgare existente după al doilea război balcanic 19. Experții americani, ca și cei britanici, au fost călăuziți, în considerațiile lor, de două principii fundamentale ale dreptului internațional: acela al autodeterminării naționale și cel etnic, ei pronunțîndu-se pentru includerea în statul român a zonelor locuite în majoritate de români 20. Deciziile finale asupra frontierelor românești urmau să fie lăsate pe seama Conferinței de Pace. SUA s-au prezentat, la Paris, cel mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
social-economică și politică a poporului într-o etapă istorică în care constituirea statului național independent și suveran era o legitate istorică 23. Conferința, constatînd sfîrșitul imperiilor multinaționale, era deci chemată să dea consacrare juridică, pe baza principiului naționalităților și al autodeterminării popoarelor, la noul statut teritorial și politic al României moderne; misiunea forumului păcii era redusă la fixarea detaliilor frontierelor care, practic, fuseseră trasate prin lupta și voința popoarelor. Lucrările conferinței de la Paris au prilejuit numeroase contacte între diplomații români și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
români și americani, probabil cele mai multe din întreaga perioadă interbelică. Deși semnăturile diplomaților americani nu apar pe toate tratatele care au consfințit realizarea României Mari, contribuția SUA la elaborarea acestora a fost determinantă. Considerentele wilsoniene erau prezente în recunoașterea dreptului de autodeterminare al mai multor popoare europene, pacea din 1919-1923 consacrînd realizarea principiului naționalităților la scară internațională 24. Opiniile pro și contra în legătură cu sistemul tratatelor de pace de la Paris s-au vehiculat încă din anii în care s-au elaborat acestea. Cei mai mulți
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încă din anii în care s-au elaborat acestea. Cei mai mulți exegeți consideră că, dacă la 1815 Congresul de la Viena a constituit state fără a ține cont de vocile popoarelor, reconstrucția Europei de după 1915 a fost bazată pe dreptul popoarelor la autodeterminare, sensul evoluției fiind evident 25. Alți istorici apreciază că tratatele de pace rezultau dintr-un compromis nelegitim între două concepții opuse: "pacea fără victorie" a președintelui Wilson și "pacea de securitate" a Aliaților. În virtutea acestui compromis, pacea nu putea nici
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Pace de la Paris nu a putut fi perfect. Dar el a statuat și a recunoscut o serie de principii care au stat și stau și azi la baza dreptului internațional contemporan, între care cel mai important este acela al autodeterminării popoarelor. Marile Puteri învingătoare, în tendința lor de a-și extinde sferele de influență economice și politice, au adoptat, cîteodată, o politică ce amintea de perioada anterioară. Din această poziție trebuie privită poziția lui I.I.C. Brătianu 27 și a altor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
grele decît cele existente în Convenția de armistițiu semnată la 13 septembrie 1944. Tratatul a confirmat pierderile teritoriale ale României din 1940, cu excepția nordului Transilvaniei, ceea ce a lovit în opera înfăptuită de națiunea română în 1918. Principiul naționalităților și al autodeterminării popoarelor, care triumfaseră la finele primului război mondial, nu au mai fost respectate. Clauzele economice, politice și militare erau oneroase. Diplomația Bucureștilor, apelînd la principiile dreptului și moralei internaționale, a făcut eforturi deosebite pentru a atenua, măcar parțial, textul tratatului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
state 192. Pe 8 noiembrie, secretarul de stat Edward Stettinius a supus atenției departamentului său un referat în care expunea cele șase obiective spre care credea el că trebuie să tindă politica externă americană. Statele Unite trebuiau să acționeze în vederea asigurării autodeterminării popoarelor, a șanselor egale în comerț, a accesului nelimitat la toate formele de comunicare în masă și mijloacele de informare publică, a dreptului organizațiilor americane filantropice și de educație de a-și desfășura activitatea în virtutea "Clauzei națiunii celei mai favorizate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
economiei românești 248. Mai mult decît atît, Washingtonul dorea ca oamenii de afaceri americani să aibă acces nelimitat în România, pentru a efectua diverse operații comerciale și guvernamentale 249. A treia problemă era cea a Transilvaniei. Conform principiului wilsonian al autodeterminării, Departamentul de Stat voia să se refacă frontiera româno- ungară astfel încît teritoriile cu populație predominant maghiară să revină Ungariei. Armistițiul prevăzuse că această graniță rămîne să fie confirmată la conferința de pace250. O altă problemă importantă era pacea. Britanicii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anumitor articole destinate exportului către țările comuniste. Aceasta permitea, însă, niște diferențieri comerciale între țările-satelit din estul Europei, prin "modificări ale restricțiilor atît unilaterale, cît și multilaterale impuse comerțului, în cazul anumitor țări-satelit, pentru a le încuraja să tindă către autodeterminare și independență"878. În raport se specifica în mod clar că menținerea unor contacte personale, culturale și comerciale între lumea liberă și statele-satelit aduce anumite avantaje 879. Însă ceea ce este și mai important, raportul indica o oarecare schimbare în modul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
autorizații speciale pentru astfel de exporturi către Blocul Sovietic". Mai mult încă, CSN 5704/3 îi cerea guvernului american să "facă schimbări unilaterale, adecvate și oportune... respectînd și rigoarea restricțiilor... pentru a încuraja și sprijini... progresul (Europei de Est) către autodeterminare și independență"890. Statele Unite își reduceau, ce-i drept, restricțiile pentru comerțul dintre Est și Vest, dar nu destul de repede pentru cei mai mulți dintre partenerii lor din COCOM. Se pare că succesul repurtat de zborul navei Sputnik în octombrie 1957 era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
i-a încurajat pe mai mulți congresmeni să sprijine moțiunea Smith-Hall-Wolf. La începutul lunii martie, 234 de membri ai Camerei Reprezentanților au semnat o scrisoare destinată secretarului de stat Shultz, în care era vorba despre drepturile umane, culturale și de autodeterminare ale minorității ungare din România 2424. Pe 25 martie, Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților a sprijinit în unanimitate o rezoluție în Spiritul Congresului care condamna politica represivă a României față de minoritatea maghiară 2425. În acest timp, Ceaușescu încerca
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pp. 121-122 136Pe 14 august 1941, Churchill și Roosevelt au organizat o conferință de presă după întîlnirea de la Atlanticul de Nord și declarația este îndeobște numită Charta Atlanticului. Aceasta conține opt puncte importante, privind: susținerea de către ambele țări a principiilor autodeterminării, plebiscitele pentru modificări teritoriale, libertatea comerțului, prosperitatea economică, libertatea navigației și dezarmarea mondială și anticiparea, de către ambele țări, a distrugerii nazismului. Joseph Harrington, Masters of War, Makers of Peace, Copley Publishing Group, Littleton, MA, 1987, p. 151. Sovieticii au acceptat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a provinciei: Concluzia, comodă și cunoscută și vechilor fabuliști: aleșii Basarabiei, toți conducătorii ei sunt bolșevici și ascultă de glasul Moscovei atunci, evident, Basarabia însăși e bolșevică; și întrucât singurul nostru titlu asupra Basarabiei se întemeiază pe dreptul norodului la autodeterminare și pe voința lui liberă, se justifică chiar prin aceasta pretențiunile sovietice, care tocmai sub acest pretext tăgăduiesc României orice drept la stăpânirea Basarabiei."196 Or, politicienii trebuiau să înțeleagă că "Basarabia nu mai poate avea viață fără România, precum
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Dar Siria, ca și Iranul au și foarte periculoase arme bacteriologice și ele sunt răspîndite în toată lumea. Așadar, nu deschideți cutia Pandorei! 5.4. LOVITURĂ GLOBALĂ Suveranitatea supranațională a unei elite intelectuale și bancare mondiale este în mod sigur preferabilă autodeterminării naționale practicate în secolele trecute." (David Rockefeller) În data de 13.09.2013, Ben Shalom Bernanke, șeful Sistemului Federal de Rezerve american (Banca Centrală) anunța inițierea, din chiar acel moment, a ceea ce s-a numit Quantitative Easing 3.0. (Facilitarea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
că nu. Ar putea fi toate acestea convulsii ale nașterii unei noi democrații pe continent, iar aici rolul U.E. va trebui să fie unul fundamental. Dar mai întîi e necesară stabilizarea situației. Dacă se revine la o politică wilsoniană, de autodeterminare, se va deschide o cutie a Pandorei, în toată lumea, cu consecințe greu de prevăzut. e) Cinci scenarii pentru viitor Altele decît cele de pe CNN. Este vorba, desigur, despre viitorul apropiat. 1. Să începem cu un scenariu pozitiv, în care Ucraina
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
trăiască o experiență paradoxală. Pe de o parte, există posibilitatea realizării viselor din „vechea lume” într-o nouă patrie sau, cel puțin, a obținerii unui anumit grad de emancipare față de vechile tradiții restrictive și a unui grad relativ mare de autodeterminare, iar pe de altă parte, migrația poate intensifica subordonarea existentă, dată fiind dependența sporită față de bărbați într-un mediu nefamiliar/ostil și stresant/nesigur, cel din țara-gazdă. Migrația poate, de asemenea, să dea naștere la noi forme de subordonare pentru
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
25%) au venit singure, dintre care patru pentru a urma studii postuniversitare, ceea ce constituie deja un semn sigur de independență și ambiție. Cu excepția femeii care ajunsese de curând, restul își găsiseră partenerii în Statele Unitexe "Statele Unite", un alt semn de autodeterminare. Tabelul 6.1. Profilurile demografice ale respondenților * Indică și cazurile de divorț, recăsătorire, văduvie, hipergamie (căsătoria cu cineva dintr-o castă superioară)/hipogamie (căsătoria cu cineva dintr-o castă inferioară). ** Indică un model de angajare intermitent. Șaisprezece subiecți (80%) cunoșteau
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
care mi-ar plăcea mai mult. Dă un nou sens întregii mele vieți. Este foarte satisfăcător”. Căutarea căilor de dezvoltare personală este un alt fenomen des întâlnit printre imigrante. Sentimentul conștiinței de sine sau personale e o parte subiectivă a autodeterminării. El se dezvoltă pe măsură ce imigranta se imaginează, se identifică și se definește ca o entitate diferită de identitățile prin care ceilalți o definesc. Conștiința de sine care se dezvoltă este un sentiment cu atât mai remarcabil la grupa de vârstă
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sprijină legalizarea prostituției. Pentru primele, legalizarea e un mijloc de apărare a celor care lucrează în domeniu, iar pentru industrie, un mijloc de a-și asigura dezvoltarea viitoare. S-ar părea că globalizarea pieței libere face posibilă exercitarea dreptului la autodeterminare în sectorul prostituției, însă din această branșă numai foarte puține femei, bine situate, își pot exercita drepturile. În prezent, există asiatice care consimt să fie vândute ca prostituate, pentru că nu pot găsi altceva de lucru, și aceste femei preferă să
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]