331 matches
-
Potrivit lui Deudney și Ikenberry, de exemplu, semi-suveranitatea și statutul parțial de mare putere al Germaniei și Japoniei vor rămâne trăsături importante ale ordinii internaționale emergente. Autorii pretind că aceasta reflectă trăsături liberale ale sistemului internațional, și mai ales constrângerile constituționale autoimpuse asupra recursului la forță în afara granițelor, precum și integrarea Japoniei în cadrul unor instituții economice și de securitate mai mari (Deudney și Ikenberry, 1999, pp. 104-105). Totuși, se poate afirma, în schimb, că trăsăturile asimetrice ale relației Germaniei și Japoniei cu SUA
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de către Benjamin Barber încă din 1992 - "Mc'World" (definit de către Gearoid Ó Tuathail că "utopia piețelor libere și rețelelor de fast-food") se ciocnește cu tribalismul sau fundamentalismul, simbolizat de "Jihad" - reacția primordială, bazată pe mituri fundamentale, axiome morale și certitudini autoimpuse într-o lume în care frontierele colapsează (cazul talibanilor din Afganistan este sugestiv - distrugerea statuilor lui Budha sau cooperarea regimului taliban cu terorismul internațional au fost simptome ale reacției antioccidentale/anti-globalizare, marcate prin sfidarea comunității internaționale sau mai bine-zis a
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și M. Adrian. Eficientă apare activitatea lui M. de inspirator, animator și editor al publicației plurilingve „Cahiers roumains d’études littéraires”, pe care a înființat-o în 1973 și a condus-o până în 1980. După 1989 scriitorul își depășește rezerva autoimpusă, manifestându-se ca personalitate publică și mai ales ca militant civic. Se înrolează în Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, colaborând la ziarul acestuia, „Dreptatea”, se numără printre membrii fondatori ai Forumului Democratic Antitotalitar, semnează articole de angajament politic în favoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
de fotbal în lecțiile de educație fizică, astfel: Obiective operaționale recreativ-distractive 1. Satisfacerea necesității de recreere și de distracție prin inducerea imediată a „stării generale de bine” prin joc și mișcare; 2. Satisfacerea necesității de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; 3. Formarea și satisfacerea necesității de a câștiga prin mișcare și joc; 4. Satisfacerea necesității de a acționa autonom; 5. Satisfacerea necesității de a acționa individual în fața colegilor de echipă sau de clasă, 6. Mutarea centrilor de interes psiho-social în timpul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
combaterea stresului; 2. Combaterea sedentarismului prin joc, realizând refacerea neuro-motorie la nivel periferic; 3. Activarea marilor funcțiuni ale organismului prin joc, odată cu menținerea și întărirea stării de sănătate generală; 4. Combaterea stărilor psihice negative printr-un joc de mișcare autonom, autoimpus în scopul de a induce cu ușurință „starea generală de bine”. Obiective operaționale privind formarea caracterului și a personalității 1. Formarea și consolidarea trăsăturilor pozitive de caracter și personalitate; 2. Formarea și consolidarea deprinderilor de a acționa în echipă; 3
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fiindcă îl menține muzica în formele lui mai arhaice și mai puțin alterate în unele privințe.” Interesante sunt, de asemenea, informațiile despre performeri (locul nașterii, persoana de la care știe cântecul, precum și repertoriul mai larg pe care îl deține). Prin rigori autoimpuse, G. și Vâlsan au anticipat metodologia științifică a ultimelor decenii, conferind lucrării o valoare de referință. Din păcate, după această primă tentativă de abordare a folclorului românesc G. nu a mai publicat decât o culegere precară (și ca dimensiuni, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
pentru dramaturgie la Colocviul de literatură studențească (1969). Primul volum, incluzând piesa Cine mă trece strada?, îi este editat abia în 2001. Asiduu frecventator al cenaclului Junimea, condus de Ov. S. Crohmălniceanu, P. s-a remarcat întotdeauna printr-o discreție autoimpusă. A colaborat la o serie de antologii, s-a aflat printre cei care au redactat revista „Noii”, alături de colegii săi de generație optzecistă - Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Iova, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Sorin Preda ș.a. E autor al câtorva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
stilistica” din literatura sovietică a epocii, dominată, în proză, de ofensiva formelor scurte, în care rolul tradiției rămâne considerabil. Aprecierile și interpretările depășesc treapta popularizării, dar sunt evident grevate de imixtiunile ideologiei momentului. Constrânsă mai totdeauna de exigențe impuse ori autoimpuse, emoționalitatea autoarei va irupe în încercările memorialistice intitulate Pe scara timpului... (1972). Scurte însemnări despre locuri, oameni și cărți, comunicate în forme mozaicate, miniaturale, evocările rețin câteodată atenția prin prospețimea impresiei. Mai multe traduceri din literatura rusă sunt realizate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
boierimii române. La Paris e un etalon de distincție și egolatrie, dar se vede nevoit să pună capăt vieții tumultuoase, petrecută în lux, și se întoarce în țară, la unica moșie rămasă după ce le vânduse pe celelalte. În „exilul” lui autoimpus încearcă să conserve obișnuințele de odinioară, chiar dacă acum conacul e în pragul ruinei. Vrea să salveze o proprietate subminată de datorii, dar intervine ineluctabila decădere la care izolarea, ajunsă forța malefică a locului, îl condamnă. Realitatea pe care și-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
conceptul: partidul pe care îl conducea ar fi avut mult mai mult succes în politica internă dacă ar fi putut încheia alianțe electorale cu celelalte partide politice franceze. Frustrat de aderența socială, pe de o parte, și de incapacitatea politică autoimpusă practic, pe de cealaltă parte, Marchais a ajuns la concluzia că PCF trebuie să devină parte a scenei politice plurale a celei de-a cincea republici (vezi Bernard: 1990, 63; Brown în Schwab: 1981, 92-99). Cu un an înaintea conferinței
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ia societ?? ilor tradi? ionale. Dup? lovitură dat? de Marea Putere industrializat? , incapacitatea de a face fă?? provoc? rilor moderne duce la demoralizare. Iorga descrie bine aceste simptome, dar nu analizeaz? corect r? d?cinile problemei 49. Prev? zuse toate acestea �n autoimpusul s? u exil la V? leni, �ntre 1914 ? i 1916. Le repeta mereu ălor s? i: �Intrarea �n r? zboi va fi un dezastru�. A fost trimis? o misiune militar? din Fran? a sub conducerea generalului Henri Berthelot pentru a sprijini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
restricții legale sau morale în favoarea celorlalți. În concepția lui Smith, acest sistem funcționa dup] principiul „mâinii invizibile” (efectele ample ale sistemului liberei întreprinderi), care coordona ansamblul activit]ților economice individuale. Ideea potrivit c]reia înl]turarea constrângerilor legale și morale (autoimpuse) din calea realiz]rii propriilor interese este, în general, benefic] a fost adesea extrapolat] dincolo de sfera economic]. Ulterior a ap]rut teoria conform c]reia interesul colectiv este promovat prin urm]rirea de c]tre fiecare individ a intereselor proprii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acesta constituie o strategie de atingere a binelui universal. R]mane cert faptul c] acest ideal pragmatic, fie el egoist sau nu, este fondat, în realitate, pe o afirmație dubioas], iar aceasta pentru c] înl]turarea constrângerilor legale sau etice (autoimpuse) menite s]-l împiedice pe individ în urmărea propriilor sale interese, este capabil] s] asigure binele colectiv numai în condițiile în care interesele individuale sunt în deplin] armonie sau dac] locul acestor constrângeri este luat de un principiu similar „mâinii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să se strecoare prin țarcul coșcovit ce-o poartă fie spre Piața San Marco, fie spre gară, pare tehui-halucinată de ce și-a propus. Fețele, chiar și rar zîmbitoare, se circumscriu, consimțit, unui subit sindrom maniacal. Fără previzibil remediu cît durează autoimpusa deambulare. Doar copiii... Singurii, ei, zbenguindu-se printre picioarele pedestrașilor, rîzînd și țipînd firesc, par... normali în acest demers al părinților lor, ce și-au dorit, la urma urmelor, plăcerea călătoriei. Intru în șuvoi și, retrăgîndu-mă o clipă, protectiv, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și pe trecere pietoni, nu te mai miră că atunci cînd, intrînd pentru prima dată în Filarmonică, țin, cu nesimțire, să bruieze o măsură celestă din Bach. De cîte ori ajung la pasajul acesta din britanicul Benjamin Britten (1913-1976), contrar autoimpusei obișnuinți, dau butonul la maximum, magnificul simfonism zguduindu-mi coșul pieptului. Delirul clipei m-ar putea dezechilibra, dacă n-aș percepe imediat că pasajul transpune doar majestuosul fast al imperiului. Au mai dispărut pîrlitele alaiuri nupțiale cu "să se pupe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ochii unei Europe grijulii, înainte de toate, cu propria-i urgentă redresare și prea puțin dispusă a vedea ce se întîmplă dincolo de Cortina de fier. Dacă gimnastica tendoanelor nu intră în vederile primilor doi primitivi, fiind considerată contraproductivă în înțepenirea impusă/ autoimpusă, succesorul nu are încotro: va trebui să apeleze la avantajele unui fitness de bonton european. Programul genuflexiunilor e chestiune de agendă zilnică. Sub îndrumarea unui invizibil (dar bănuit) antrenor, nu numai interminabilul președinte actual, dar și comilitonii lui întru partid
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
babacilor, restul populației tinere/ foarte tinere e total insensibilă al componenta politică. Dacă nu ține neapărat să se salveze într-o Canadă Eldorado, atunci această populație crudă își scenarizează aici viața zilnică (dar mai ales cea noctrună), într-o totală autoimpusă ignoranță privind politicul. Grupuri compacte de fete și băieți beneficiind de o biologie spectaculoasă, arătînd ca-n colecțiile Armani schimbă dezinvolt barurile, în care prizează, la o cola, niscaiva "ierburi", și-și împărtășesc, într-o limbă sumară, sumarele necesități. E
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a jucat În crearea de controale interne, care permiteau Înflorirea unui capitalism dezlănțuit fără ca totuși să sacrifice ordinea socială. Să ne amintim, cum a Înlocuit teologul protestant John Calvin ordinea externă, impusă de Biserică asupra fiecărui individ, cu o ordine autoimpusă, cu mult mai strictă. În fiecare moment al vieții credinciosului, fiecare acțiune trebuia să se conformeze gloriei lui Dumnezeu. Prin urmare, tot comportamentul personal trebuia, să fie perfect controlat și ordonat. Scăpări, relaxări și dubii, toate erau semne că individul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comportament cu o fervoare, care, dacă ar fi fost impusă de o forță politică externă, ar fi fost considerată dură și despotică. Etosul burghez s-a dovedit eficient. Fiecare a Învățat să echilibreze nou-câștigata autonomie și independență cu responsabilitățile sociale autoimpuse. În America, spre deosebire de Europa, procesul de integrare a rămas legat de rădăcinile religioase. Convinși că ei erau cu adevărat poporul ales, americanii au fost mult mai dispuși să echilibreze nou-câștigata autonomie cu o ascultare colectivă a unei autorități superioare și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
evenimentele din decembrie 1989 bat la ușa istoriei. Intriga celui de-al doilea roman se dezvoltă pornind de la faptul, puțin obișnuit, al intrării unui tanc, „într-o dimineață de iulie 2000”, în curtea „tânărului Nicolae Cârnu, zis Lae, cu domiciliu autoimpus în satul Păltiniș, comuna Paltin, din apropierea capitalei”. Situația devine cu atât mai îngrijorătoare cu cât poarta rămăsese încuiată, noroiul din bătătură neatins, iar nimeni nu își putea explica misteriosul fenomen, nici măcar soldații aflați în mașina de luptă. Dată fiind ambianța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
jocului de baschet în lecțiile de educație fizica, astfel: Obiective operaționale recreativ - distractive - satisfacerea necesitații de recreere si de distracție prin inducerea imediată a „stării generale de bine" prin joc și mișcare; - satisfacerea necesitații de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; - formarea și satisfacerea necesitații de a câștiga prin mișcare și joc; - satisfacerea necesității de a acționa autonom; - satisfacerea necesității de a acționa individual în fața colegilor de echipă sau de clasă, - mutarea centrilor de interes psiho-social în timpul zilei de scoală. Obiective
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
la nivel central, combaterea stresului; - combaterea sedentarismului prin joc, realizând refacerea neuro-motorie la nivel periferic; - activarea marilor funcțiuni ale organismului prin joc, odată cu menținerea și întărirea stării de sănătate generală; - combaterea stărilor psihice negative printr-un joc de mișcare autonom, autoimpus în scopul de a induce cu ușurința în „starea generala de bine". Obiective operaționale privind formarea caracterului și personalității - formarea și consolidarea trăsăturilor pozitive de caracter si personalitate; - formarea și consolidarea deprinderilor de a acționa în echipa; - formarea liderilor, a
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
istoriei ultimelor șase decenii ale secolului al XX-lea, de „mic-burghez”, de intelectual erudit, de profesor de literatură franceză, de scriitor, de soț și tată, de prieten al prietenilor săi). „Motorul” îl constituie introspecția și ispita aprehendării ontologicului. Uneori, tema, autoimpusă, e comentarea unor fragmente filosofice sau literare, dar prin aceasta cartea nu devine câtuși de puțin un studiu critic în înțelesul obișnuit: exemplul cel mai frapant îl oferă Caietele lui Cioran, probabil capodopera lui C., unde, în nici trei sute de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
a vărsat o lacrimă. Cina de adio a fost organizată de rivala ei de temut, doamna de Montespan. Louise, adoratoarea regelui, s-a călugărit la Mânăstirea Carmel, orânduită după regulile Sfintei Tereza, unde a mai trăit în rugăciune și penitență autoimpusă încă 36 de ani. Fosta metresă en titre a Regelui Soare, devenită călugăriță carmelită, s-a stins din viață, ducând cu ea iubirea pasională pentru rege, probabil în anul 1710. La înmormântare, stareța a caracterizat-o astfel: A fost una
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
devenită soția împăratului din anul 1854, admiratoare a actriței, a fost aceea care i-a prezentat-o împăratului. Katharina i-a devenit amantă fără obligații sexuale. Luau micul dejun, se plimbau, schimbau scrisori, mergeau la teatru. Împăratul, cu austeritatea-i autoimpusă, o adora, o copleșea cu daruri, îi plătea datoriile. Actrița avea o casă somptuoasă în Viena și o reședință de vară. A fost alături de împărat, consolându-l la moartea prin sinucidere a fiului său Rudolf care mai întâi a ucis
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]