465 matches
-
în decodificarea mesajelor. Labiolectura capacitatea de a citi de pe buze prin recunoașterea imaginii vizuale a cuvintelor și decodificarea lor semantică în context, permite surzilor contactul cu auzitorii și chiar împrumuturile culturale. Ea le facilitează integrarea socială și profesională în lumea auzitorilor. Normele în general sunt o reflecție a priorităților și valorilor culturale, sunt expectații ale comportamentului diferit al oamenilor în situații diferite. Normele cele mai importante sunt formalizate de sancțiuni și se numesc legi, care pot fi: - formale ca norme scrise
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
ales la drepturile pe care le au și mai puțin la îndatoriri. Concepul de prietenie la surzi include în primul rând pe cei asemenea lor, personane surde în care consideră că pot avea mai multă încredere și apoi pe ceilalți, auzitorii, care-i înțeleg mai greu. Sentimentele sunt canalizate de obicei în cadrul comunității de aceea 90% dintre căsătorii au loc între surzi. Obiceiurile și tradițiile. Nu există obiceiuri specifice, acestea sunt cele social accepabile, totuși, sunt unele gesturi care pentru persoanele
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
Obiceiurile și tradițiile. Nu există obiceiuri specifice, acestea sunt cele social accepabile, totuși, sunt unele gesturi care pentru persoanele surde sunt permise pentru că este necesar să își asigure atât buna recepție a mesajului cât și a răspunsului astfel, chiar dacă pentru auzitori atingerea interlocutorului sau fixarea insistentă a acestuia cu privirea este este nepoliticoasă, pentru surzi ea este necesară. Îmbrățișările ca manifestare a afecțiunii sau compasiunii sunt mult mai frecvente la surzi (îi consideră din această cauză pe auzitori rigizi și săraci
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
astfel, chiar dacă pentru auzitori atingerea interlocutorului sau fixarea insistentă a acestuia cu privirea este este nepoliticoasă, pentru surzi ea este necesară. Îmbrățișările ca manifestare a afecțiunii sau compasiunii sunt mult mai frecvente la surzi (îi consideră din această cauză pe auzitori rigizi și săraci în sentimente sau cel puțin în exteriorizarea lor). Ei preferă societatea surzilor pentru că în conversația cu auzitorii se pierd în viteza emisiilor verbale și în schimbarea frecventă a poziției ceea ce nu le permite întotdeauna să vadă fața
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
necesară. Îmbrățișările ca manifestare a afecțiunii sau compasiunii sunt mult mai frecvente la surzi (îi consideră din această cauză pe auzitori rigizi și săraci în sentimente sau cel puțin în exteriorizarea lor). Ei preferă societatea surzilor pentru că în conversația cu auzitorii se pierd în viteza emisiilor verbale și în schimbarea frecventă a poziției ceea ce nu le permite întotdeauna să vadă fața vorbitorului și să înțeleagă mesajul. Spre deosebire de auzitori, care invită musafirii în camera de zi, surzii, consideră că este mai bine
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
cel puțin în exteriorizarea lor). Ei preferă societatea surzilor pentru că în conversația cu auzitorii se pierd în viteza emisiilor verbale și în schimbarea frecventă a poziției ceea ce nu le permite întotdeauna să vadă fața vorbitorului și să înțeleagă mesajul. Spre deosebire de auzitori, care invită musafirii în camera de zi, surzii, consideră că este mai bine să primești invitații în bucătărie pentru că acolo lumina este mai bună, se poate sta în jurul mesei și vizibilitatea reciprocă este mai bună. Dacă auzitorii când sunt prezentați
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
înțeleagă mesajul. Spre deosebire de auzitori, care invită musafirii în camera de zi, surzii, consideră că este mai bine să primești invitații în bucătărie pentru că acolo lumina este mai bună, se poate sta în jurul mesei și vizibilitatea reciprocă este mai bună. Dacă auzitorii când sunt prezentați unei alte persoane își strâng mâinile și se recomandă rezervat, surzii când se întâlnesc pentru prima oară, se vor prezenta cât mai detaliat, cu toate realizările lor și cu mare sinceritate. Pentru surzi momentele de rămas bun
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
bun au o durată mai mare și sunt însoțite de îmbrățișări. Obiceiurile culinare. Dacă putem vorbi de obiceiuri culinare funcție de zonă geografică, de religie, de tradiție, nu avem cum să realizăm nici o legătură cu surditatea, surzii mănâncă ceea ce mănâncă și auzitorii. Modul de îmbrăcare.Nu există o “modă” a surzilor - nu poartă în mod special părul lung, nu se rad în cap pentru că sunt surzi, nu poartă pălărie sau beretă, nu evită anumite culori, nu au restricții ; pot, dacă doresc, să
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
surzi are o altă semnificație mai ales în cazul utilizării limbajului oral când din nevoia de a recepta labial mesajul poziționarea interlocutorilor se realizează în forme care oferă largă vizibilitate (cerc, semicerc). Timpul este trăit într-un mod diferit față de auzitori aceasta deoarece lectura unui text este percepută ca mai lungă, dialogul gestual are un alt timp față de cel verbal, evenimentele sociale durează mai mult pentru că socializarea în limbaj mimico gestual necesită o durată mai mare de executare și percepere. Viața
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
leagă prietenii, se ajută reciproc. Artele mai ales sub forma lor vizuală reprezintă în culori vii, puternic contrastante, mai ales mâinile, fața, gura, ochii sau buzele care realizează labiolectura, singurătatea tăcerii, greutatea comunicării, visul greu de atins, lipsa înțelegerii de către auzitori. În comunitatea surzilor au existat și există pictori (Goya cel care abea după ce a surzit a creat minunata sa operă; Louis Frisino remarcabil pictor contemporan), sculptori și designeri de renume. Literatura (ca formă a limbajului verbal scris) a promovat, chiar dacă
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
actori de circ, formații artistice, etc. care participă la activități culturale. Filmul, ca artă vizuală a cunoscut de-a lungul existenței sale regizori surzi, actori surzi, proiecții video despre viața surzilor, chiar cursuri video pentru însușirea limbajului mimico gestual de către auzitori. Site-uri speciale pentru surzi care prezintă probleme interesante pentru comunitatea lor, forumuri și bloguri speciale găzduite pe internet prin care ei comunică. Religia. Nu există o religie specifică surzilor. Nu există un Dumnezeu al surzilor. Nu există o biserică
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
născut, de zona geografică căreia îi aparțin, de congregația locală sau de cea rasială. Părinții sunt cei care transmit în mod direct aceste valori religioase, standarde, comportamente, permisivități și interdicții. Biserica în care participă la slujbă surzii este comună cu auzitorii, singura diferență este că alături de preoții cantorii sau pastorii care în mod obișnuit oficiază serviciul religios există interpreți special pregătiți în limbaj mimico gestual și mai nou, în biserica ortodoxă au fost hirotoniți preoți cunoscători ai limbajului mimico gestual. Istoria
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
sport. . Nu putem spune că există sport specific culturii surzilor există însă la nivel local sau chiar național echipe de fotbal, handball, etc. Pentru surzi, sunt competiții specifice și olimpiade speciale. Obiectiv vorbind, surzii nu participă în echipe mixte cu auzitorii din cauza dificultăților de comunicare, ei sunt cei care preferă grupurile de surzi. Instituti culturale: cluburile, asociațiile (1919 Asociatia amicală a surdo-mutilor din România, 1953 „Asociatia Surdo-Muților din Romania”) organizațiile pentru surzi au o activitate deosebit de bogată. În unele țări există
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
se evidențiază mai ales prin limbajul mimico gestual, prin elementele specifice culturii și istoriei lor cu impact asupra legilor societății în general și impugn mai mult ca oricând renunțarea la idea nefericită de a-i “normaliza”. Într-o lume a auzitorilor în care majoritatea oamenilor nu pot să-și imagineze “cum este să fii surd”, să nu poți auzi atât de multe lucruri importante: foșnetul vântului, ciripitul păsărelelor, zgomotul străzii, scâncetul copilului, râsul sănătos, țipătul de teamă, corul instrumentelor musicale, glasul
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
poate similar, nu? Pe nici un criteriu. Doar prin simțul divinului. Nu e prezumțios? O fi, nu știu. Sunt nenumărate astfel de semne, dar câți sunt destul de atenți, destul de lucizi ? Luciditate sau, dimpotrivă, misticism nebulos, voință de iluzionare? Cum e cu auzitorii de voci, cu văzătorii de înfățișări impalpabile ? Cu aceștia e bine să fim rezervați și prudenți. Sunt lucruri nedemonstrabile. Numai simțul divinului, care operează abrupt și infailibil, le poate discerne și discrimina. Es ist so. Rațiunea e bună, nu trebuie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Cultura surzilor- reper de identitate al comunității surzilor. Exemple de bună practică Prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici București Motto: “Problema nu este că studenții nu aud ...ci că lumea auzitorilor nu-i ascultă”. (Jesse Jackson, fost candidat la președinția Statelor Unite) Studenții la care face referire fostul candidat la președenția SUA sunt studenții Universității Gallaudet din SUA, singura universitate din lume ale cărei programe și servicii educaționale sunt concepute special pentru
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
studenții Universității Gallaudet din SUA, singura universitate din lume ale cărei programe și servicii educaționale sunt concepute special pentru studenții cu deficiență de auz. Ea surprinde o realitate prezentă încă din epoca antică: ruptura existentă între cele două „lumi”- lumea auzitorilor și lumea persoanelor cu deficiență de auz. Considerați de egipteni „aleși ai zeilor” și de persani ca deținători de puteri mistice, persoanele cu deficiență de auz și- au pierdut treptat locul privilegiat în societate, soarta acestora devenind foarte dificilă în
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
să- i instruiască și să- i educe pe cei care, așa cum spunea Irving King Jordan (primul surd care a devenit rector al Universității Gallaudet) pot face orice, pot desfășura orice fel de activitate (fizică, intelectuală, recreativă, de loisir etc.) asemeni auzitorilor, singura diferență fiind că nu pot să audă: ”Deaf people can do anything except hear”. Ei formează o comunitate specială, cu o cultură aparte, numită generic în literatura de specialitate „cultura surzilor”- „deaf culture”. Ea înglobează un set de comportamente
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
deficiență de auz. Conform ultimelor date statistice ale Federației Mondiale a Surzilor pe glob există o populație de cca 75 milioane de surzi. Printre aceștia se numără și elevii Școlii pentru Hipoacuzici din București. Ei trăiesc într- o lume a auzitorilor și sunt, de cele mai multe ori, neînțeleși și neacceptați, ceea ce duce la un sentiment frustrant de izolare, de singurătate. Aici intervine rolul profesorului din școala pentru hipoacuzici. El trebuie să îi ofere elevului hipoacuzic instrumentele intelectuale și psiho- comportamentale necesare integrării
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
neacceptați, ceea ce duce la un sentiment frustrant de izolare, de singurătate. Aici intervine rolul profesorului din școala pentru hipoacuzici. El trebuie să îi ofere elevului hipoacuzic instrumentele intelectuale și psiho- comportamentale necesare integrării în viața socială și culturală din societatea auzitorilor în care trăiește. Dar, în același timp, trebuie să cultive sentimentul apartenenței la o comunitate care luptă pentru propria identitate, iar conștientizarea faptului că nu sunt singuri, că mai există și alte persoane asemeni lor, care se confruntă cu aceleași
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
comunitate care luptă pentru propria identitate, iar conștientizarea faptului că nu sunt singuri, că mai există și alte persoane asemeni lor, care se confruntă cu aceleași probleme, care încearcă să se facă înțelese și să „supraviețuiască” într- o lume a auzitorilor, duce la creșterea stimei de sine, a încrederii în propriile forțe și capacități. Școala pentru elevi cu deficiențe de auz constituie cadrul în care se reproduce la o scară micro cultură specifică surzilor, rolul profesorului fiind ca, în colaborare directă
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
care se reproduce la o scară micro cultură specifică surzilor, rolul profesorului fiind ca, în colaborare directă cu elevii și în beneficiul acestora, să le ofere acestora posibilitatea de a se simți parte dintr- o mare comunitate pe care societatea auzitorilor o respectă și o acceptă, de a contribui la dezvoltarea culturii acestei comunități, toate având ca scop central creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a elevilor hipoacuzici. Ceea ce-i unește pe surzii din întreaga lume este faptul
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
să transpună într- o mică piesă un fragment din „Amintirile din copilărie” ale lui Creangă: „La scăldat”. Scena a fost special amenajată pentru vizionarea spectacolelor de teatru- de mici dimensiuni, cu scaunele așezate în trepte; spectatorii au fost surzi și auzitori; s- au folosit interpreți în limbaj mimico- gestual pentru spectatorii cu deficiențe de auz care nu auzeau povestitorul, ei fiind făcuți vizibili prin folosirea unui spot de lumină. Reprezentația trupei noastre a fost apreciată și recompensată cu un „premiu pentru
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
și dislaliilor Principiile asemămătoare de abordare a demutizării și a tratamentului recuperator al dislaliilor impune aplicarea unei metodologii similare în antrenamentul recuperator al fonoarticulării. Protocoalele recuperatorii ale demutizării au fost descrise detaliat de Gh. Manolache în lucrarea „Surdomutitate - Ortofonie - Limbaj auzitori și surdomuți' (184), C. Benescu în „Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectura” (22), iar protocoalele recuperatorii în dislalii au fost prezentate de C. Păunescu în lucrarea „Tulburări de limbaj la copil' (228). II.5.1. Principii în demutizare și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
compensa deficitul controlului auditiv, iar dislalicul își va dezvolta auz fonematic și strategia motorie compensatorie cea mai potrivită în obținerea aceluiași scop, adică realizarea profilului acustic cel mai potrivit al fonoarticularii fonemice. Succesiunea mișcărilor sunt prezentate verbal la dislalicul normal auzitor, iar hipoacuzicul poate beneficia de controlul tactil al vibrațiilor laringo-toracice sau temperaturii și intensității curentului de aer. Intensitatea și momentul emisiei curentului de aer poate fi pus în evidență și prin utilizarea unor accesorii care sunt mobilizate de curentul de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]