465 matches
-
neacceptați, ceea ce duce la un sentiment frustrant de izolare, de singurătate. Aici intervine rolul profesorului din școala pentru hipoacuzici. El trebuie să îi ofere elevului hipoacuzic instrumentele intelectuale și psiho- comportamentale necesare integrării în viața socială și culturală din societatea auzitorilor în care trăiește. Dar, în același timp, trebuie să cultive sentimentul apartenenței la o comunitate care luptă pentru propria identitate, iar conștientizarea faptului că nu sunt singuri, că mai există și alte persoane asemeni lor, care se confruntă cu aceleași
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
comunitate care luptă pentru propria identitate, iar conștientizarea faptului că nu sunt singuri, că mai există și alte persoane asemeni lor, care se confruntă cu aceleași probleme, care încearcă să se facă înțelese și să „supraviețuiască” într- o lume a auzitorilor, duce la creșterea stimei de sine, a încrederii în propriile forțe și capacități. Școala pentru elevi cu deficiențe de auz constituie cadrul în care se reproduce la o scară micro cultură specifică surzilor, rolul profesorului fiind ca, în colaborare directă
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
care se reproduce la o scară micro cultură specifică surzilor, rolul profesorului fiind ca, în colaborare directă cu elevii și în beneficiul acestora, să le ofere acestora posibilitatea de a se simți parte dintr- o mare comunitate pe care societatea auzitorilor o respectă și o acceptă, de a contribui la dezvoltarea culturii acestei comunități, toate având ca scop central creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a elevilor hipoacuzici. Ceea ce-i unește pe surzii din întreaga lume este faptul
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
să transpună într- o mică piesă un fragment din „Amintirile din copilărie” ale lui Creangă: „La scăldat”. Scena a fost special amenajată pentru vizionarea spectacolelor de teatru- de mici dimensiuni, cu scaunele așezate în trepte; spectatorii au fost surzi și auzitori; s- au folosit interpreți în limbaj mimico- gestual pentru spectatorii cu deficiențe de auz care nu auzeau povestitorul, ei fiind făcuți vizibili prin folosirea unui spot de lumină. Reprezentația trupei noastre a fost apreciată și recompensată cu un „premiu pentru
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
și dislaliilor Principiile asemămătoare de abordare a demutizării și a tratamentului recuperator al dislaliilor impune aplicarea unei metodologii similare în antrenamentul recuperator al fonoarticulării. Protocoalele recuperatorii ale demutizării au fost descrise detaliat de Gh. Manolache în lucrarea „Surdomutitate - Ortofonie - Limbaj auzitori și surdomuți' (184), C. Benescu în „Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectura” (22), iar protocoalele recuperatorii în dislalii au fost prezentate de C. Păunescu în lucrarea „Tulburări de limbaj la copil' (228). II.5.1. Principii în demutizare și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
compensa deficitul controlului auditiv, iar dislalicul își va dezvolta auz fonematic și strategia motorie compensatorie cea mai potrivită în obținerea aceluiași scop, adică realizarea profilului acustic cel mai potrivit al fonoarticularii fonemice. Succesiunea mișcărilor sunt prezentate verbal la dislalicul normal auzitor, iar hipoacuzicul poate beneficia de controlul tactil al vibrațiilor laringo-toracice sau temperaturii și intensității curentului de aer. Intensitatea și momentul emisiei curentului de aer poate fi pus în evidență și prin utilizarea unor accesorii care sunt mobilizate de curentul de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
există un r defectuos la unii elevi surdomuți acesta este consecința emiterii și consolidării defectului de pronunție în momentul demutizării. Rostirea defectuoasă a fonemului r, adăugată altor defecte de articulație, deformează grav vorbirea și-i reduce inteligibilitatea. Uneori și copiii auzitori reușesc să stăpânească corect acest sunet, numai după mulți ani. Unii rămân cu un r nesonorizat sau uvular toată viața. Sunetul r fiind dificil de obținut, exercițiile de emitere trebuie să înceapă încă de la începutul anului. Când ajungem la data
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o. Întinderea buzelor rotunjite înainte este mai pronunțată și mai închisă decât cea necesară emiterii vocalei o, putând fi obținută cu ușurință simulând sugerea cu paiul a unei băuturi dintr-un pahar. Emiterea fonemului u se poate realiza la logopații auzitori prin imitarea „șuieratului trenului' sau „urletutul lupului': „Uuuuu...', iar la surdomuți prin adoptarea poziției corecte de articulare. Altă tehnică utilizează transferul articulării din a → în o → apoi în u prin micșorarea deschiderii mandibulei, alungirea și îngustarea tubului fonator prin țuguierea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
animacy on relative clause processing. J Mem Lang. 2002; 47: 50-68. 183. Mangun GR, Hillyard SA. Mechanisms and models of selective attention. In M.D.R.M.G.H. Coles îEd.), Electrophysiology of mind . Oxford: Oxford University Press. 1995. 184. Manolache CG. Surdomutitate - Ortofonie - Limbaj auzitori și surdomuți, Ed. Medicală. 1980: 56 - 66, 108 -121. 185. Marschark M, Paivio A. Integrative processing of concrete and abstract sentences. J Verb Learn Verb Behav, 1997; 16: 217-231. 186. Marschark M, Richman CL, Yuille JC, Hunt RR. The role
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fie absența cuvintelor de legătură, fie folosirea lor inadecvat în raport cu situația, ceea ce creează un deficit în conturarea conceptului. Toate aceste lipsuri trebuie eliminate prin exerciții îndelung folosite, având în vedere vâscozitatea și rigiditatea ideației, condiționată de nivelul inteligenței diferite dintre auzitori și surzi de aceeași vârstă. Să reținem că echipamentul genetic al acestor deficienți de auz cu care operează pe plan mintal, trebuie saturat de vizualitate și mișcare (J. Piaget), ei având o anumită întârziere a logicii, a operațiilor spațiale, aritmetice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
comparația sonoră și grafică. Toate acestea se execută concomitent cu terapeutul în etapa premergătoare, apoi reflexiv (fonetic și grafic) și în cele din urmă independent (fonetic și grafic). Avem în vedere decalajul acestor copii cu 2-3 ani comparativ cu cei auzitori, așa că abia pe la 8-9 ani putem spera la învățarea limbajului oral verbal, cât și la achiziția sistemului complet al limbajului prin învățarea citirii și scrierii. Într-o măsură decisivă aproape totul depinde de capacitatea subiectului de a pronunța sunetele, de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a căror gândire folosește simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se desfășoară, de obicei, la un nivel intelectual scăzut și în prezența suportului intuitivconcret; funcțiile mnezice sunt aproximativ asemănătoare cu cele ale unui auzitor (memoria cognitiv-verbală se dezvoltă, totuși, mai lent decât memoria vizualmotrice și cea afectivă); imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă evidente influențe ale dominanței vizualmotrice în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
într-o lume a sunetelor pe care nu le pot auzi, afirmăm că surzii au o cultură proprie. Surzii sunt o minoritate culturală care trăiește în două lumi: cea a surzilor, de care se simt indestructibil legați și cea a auzitorilor care încearcă să îi înglobeze prin oralism. Dr. Barbara Kannapell (ASL University) vorbea despre faptul că: “Cultura surzilor constă în norme, credințe, valori și morala împărtășită de membrii comunității surzilor” iar Dr. Bill Vicars afirma: "Cultura surzilor este un set
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
credințe, valori și morala împărtășită de membrii comunității surzilor” iar Dr. Bill Vicars afirma: "Cultura surzilor este un set de comportamente învățate, norme și valori care au la bază experiența comună și care a supraviețuit în fluxul principal cultural al auzitorilor”. În sprijinul acestor afirmații vom încerca să identificăm, răspunzând la întrebarea: “Care sunt caracteristicile culturii surzilor?, o serie de elemente ale culturii în general, care capătă sau nu, specificitate în cazul culturii surzilor. Elementele culturii surzilor Limba ca element de
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
baza acestui limbaj care este “vizibil” pentru toți se realizează comunicarea directă, rapidă, fără “înflorituri” a culturii, păstrarea și dezvoltarea sa. Limbajul mimico gestual este “limba maternă a surzilor” în vreme ce limbajul verbal pentru ei este ca o limbă străină pentru auzitori. Unii consideră că impunerea limbajului verbal oral este un “abuz” asupra surzilor care au o motivație scăzută pentru vorbirea atâta vreme cât ei au un limbaj propriu. În forma sa scrisă mai ales limbajul verbal este util culturii surzilor deoarece dacă pentru
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
o formă de limbaj care permite surzilor să “citească” paraverbal, contextul și îi ajută în decodificarea mesajelor. Labiolectura capacitatea de a citi de pe buze prin recunoașterea imaginii vizuale a cuvintelor și decodificarea lor semantică în context, permite surzilor contactul cu auzitorii și chiar împrumuturile culturale. Ea le facilitează integrarea socială și profesională în lumea auzitorilor. Normele în general sunt o reflecție a priorităților și valorilor culturale, sunt expectații ale comportamentului diferit al oamenilor în situații diferite. Normele cele mai importante sunt
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
în decodificarea mesajelor. Labiolectura capacitatea de a citi de pe buze prin recunoașterea imaginii vizuale a cuvintelor și decodificarea lor semantică în context, permite surzilor contactul cu auzitorii și chiar împrumuturile culturale. Ea le facilitează integrarea socială și profesională în lumea auzitorilor. Normele în general sunt o reflecție a priorităților și valorilor culturale, sunt expectații ale comportamentului diferit al oamenilor în situații diferite. Normele cele mai importante sunt formalizate de sancțiuni și se numesc legi, care pot fi: - formale ca norme scrise
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
ales la drepturile pe care le au și mai puțin la îndatoriri. Concepul de prietenie la surzi include în primul rând pe cei asemenea lor, personane surde în care consideră că pot avea mai multă încredere și apoi pe ceilalți, auzitorii, care-i înțeleg mai greu. Sentimentele sunt canalizate de obicei în cadrul comunității de aceea 90% dintre căsătorii au loc între surzi. Obiceiurile și tradițiile. Nu există obiceiuri specifice, acestea sunt cele social accepabile, totuși, sunt unele gesturi care pentru persoanele
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
Obiceiurile și tradițiile. Nu există obiceiuri specifice, acestea sunt cele social accepabile, totuși, sunt unele gesturi care pentru persoanele surde sunt permise pentru că este necesar să își asigure atât buna recepție a mesajului cât și a răspunsului astfel, chiar dacă pentru auzitori atingerea interlocutorului sau fixarea insistentă a acestuia cu privirea este este nepoliticoasă, pentru surzi ea este necesară. Îmbrățișările ca manifestare a afecțiunii sau compasiunii sunt mult mai frecvente la surzi (îi consideră din această cauză pe auzitori rigizi și săraci
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
astfel, chiar dacă pentru auzitori atingerea interlocutorului sau fixarea insistentă a acestuia cu privirea este este nepoliticoasă, pentru surzi ea este necesară. Îmbrățișările ca manifestare a afecțiunii sau compasiunii sunt mult mai frecvente la surzi (îi consideră din această cauză pe auzitori rigizi și săraci în sentimente sau cel puțin în exteriorizarea lor). Ei preferă societatea surzilor pentru că în conversația cu auzitorii se pierd în viteza emisiilor verbale și în schimbarea frecventă a poziției ceea ce nu le permite întotdeauna să vadă fața
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
necesară. Îmbrățișările ca manifestare a afecțiunii sau compasiunii sunt mult mai frecvente la surzi (îi consideră din această cauză pe auzitori rigizi și săraci în sentimente sau cel puțin în exteriorizarea lor). Ei preferă societatea surzilor pentru că în conversația cu auzitorii se pierd în viteza emisiilor verbale și în schimbarea frecventă a poziției ceea ce nu le permite întotdeauna să vadă fața vorbitorului și să înțeleagă mesajul. Spre deosebire de auzitori, care invită musafirii în camera de zi, surzii, consideră că este mai bine
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
cel puțin în exteriorizarea lor). Ei preferă societatea surzilor pentru că în conversația cu auzitorii se pierd în viteza emisiilor verbale și în schimbarea frecventă a poziției ceea ce nu le permite întotdeauna să vadă fața vorbitorului și să înțeleagă mesajul. Spre deosebire de auzitori, care invită musafirii în camera de zi, surzii, consideră că este mai bine să primești invitații în bucătărie pentru că acolo lumina este mai bună, se poate sta în jurul mesei și vizibilitatea reciprocă este mai bună. Dacă auzitorii când sunt prezentați
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
înțeleagă mesajul. Spre deosebire de auzitori, care invită musafirii în camera de zi, surzii, consideră că este mai bine să primești invitații în bucătărie pentru că acolo lumina este mai bună, se poate sta în jurul mesei și vizibilitatea reciprocă este mai bună. Dacă auzitorii când sunt prezentați unei alte persoane își strâng mâinile și se recomandă rezervat, surzii când se întâlnesc pentru prima oară, se vor prezenta cât mai detaliat, cu toate realizările lor și cu mare sinceritate. Pentru surzi momentele de rămas bun
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
bun au o durată mai mare și sunt însoțite de îmbrățișări. Obiceiurile culinare. Dacă putem vorbi de obiceiuri culinare funcție de zonă geografică, de religie, de tradiție, nu avem cum să realizăm nici o legătură cu surditatea, surzii mănâncă ceea ce mănâncă și auzitorii. Modul de îmbrăcare.Nu există o “modă” a surzilor - nu poartă în mod special părul lung, nu se rad în cap pentru că sunt surzi, nu poartă pălărie sau beretă, nu evită anumite culori, nu au restricții ; pot, dacă doresc, să
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
surzi are o altă semnificație mai ales în cazul utilizării limbajului oral când din nevoia de a recepta labial mesajul poziționarea interlocutorilor se realizează în forme care oferă largă vizibilitate (cerc, semicerc). Timpul este trăit într-un mod diferit față de auzitori aceasta deoarece lectura unui text este percepută ca mai lungă, dialogul gestual are un alt timp față de cel verbal, evenimentele sociale durează mai mult pentru că socializarea în limbaj mimico gestual necesită o durată mai mare de executare și percepere. Viața
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]