1,135 matches
-
stilistice noi, care îmbină jargonul cibernetic cu argoul comunităților urbane, structurile narative hipertextuale cu modelele fractale (precum volumul Fractalia al lui Șerban Foarță). Relaționarea actuală dintre literatură și tehnoștiință a fost anticipată, spre exemplu, de fenomenul science-fiction și de experimentele avangardiste, de literatura permutațională, precum jocurile ficționale ale grupului Oulipo (Ouvroir de littérature potentielle). Scriitori, precum Marc Saporta (Compoziția nr. 1), Julio Cortazar (Șotron), Raymond Queneau (Exerciții de stil), Milorad Pavic (Dicționarul khazar), Mircea Horia Simionescu (primele două volume ale tetralogiei
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
timp real cu o asemenea inteligență. Cu alte cuvinte, acele cărți care te provoacă și care să te conving să treci peste nemulțumirile impresioniste ale primei parcurgeri; încăpățânate și chiar prin asta fermecătoare; consecvente, dar nu monocorde. După o copertă avangardistă, publicitară și aproape farmaceutică ("Conține: poezie pură 92,8 %; poezie cu tendință 7,19 %; hârtie 0,01 %"), urmează pagini întregi de poeme cu prozodie latină, intercalând alte poeme comentate în paranteză de o mână neștiută și câteva senzualități epigramatice surprinzătoare
Cercul poeților în curs de apariție by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10039_a_11364]
-
pe fund!”. Zadarnic. Se pare că cetățeanul în discuție nu numai că n-are de gând să bage toată aglomerația aia înapoi, la adăpost, dar intenționează chiar s-o scoată la produs pe internet. Într-un websiteblog, cu un design avangardist, care va acoperi mai multe domenii de interes: ecologie, televiziune, jurnal, bârfe etc. O să aflăm mai multe începând cu 3 decembrie.
Umblă unul cu capul dezasamblat prin oraş by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18751_a_20076]
-
la spectacolul „Carmina Burana” de Carl Orff, muzicianul însuși fiind un novator în teatrul liric european. Popescu începuse atunci o colaborare cu talentatul maestru coregraf Alexandru Schneider, un artist apreciat în anii 1960 la Opera Română, care ceruse un decor avangardist, cu proiecții supradimensionate și o simbolistică cu totul aparte. „Decorul s-a mulat de-a dreptul pe concepția regizorală a lui Alexandru Schneider”, își amintește Popescu de reușita din acei ani, cu prestigiosul său coleg. Apoi, cu fermecătorul regizor Dumitru
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
al superlativelor: cea mai mare expoziție horticolă europeană, cel mai modern stadion, cele mai reușite restaurări - Vila Stuck și pasajul comercial 5 Hofe“; ora 17 (limba română) - „Roma 2005 - arc peste două milenii. Cartiere vechi și noi, biserici tradiționale și avangardiste, un muzeu ce leagă Roma antică de cea industrială“; marți, 29 noiembrie, ora 15 (limba germană) - „Oslo - 2005. Dintr-un oraș cu aer provincial, capitala Norvegiei devine o metropolă plină de vitalitate și centru al artei și arhitecturii moderne“; ora
Agenda2005-48-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284415_a_285744]
-
și bancnote, cărți de vizită ale scriitorilor, precum și imagini ale acestora (Maria Banuș, Marcel Breslașu etc.), partituri muzicale aparținând unor compozitori celebri (Felix Mendelsohn Bartholdy, Elly Roman, Henri Mălineanu, Aurel Felea etc.), desene și portrete ale scriitorilor și artiștilor plastici avangardiști, fotografii originale (actorul Fory Etterle, cu autograf etc.), articole care ilustrează economia, comerțul sau alte sectoare ale vieții, folclor și etnografie, arte plastice, afișe, istorie, războaie, tradiții, coduri de legi, almanahuri sau chiar un abonament pe tramvai al unui copil
Agenda2005-26-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283874_a_285203]
-
energie care nu îl părăsește și nu îi abandonează fibra de observator. Radu Beligan a avut, din punctul meu de vedere, două momente de grație, ieșite din banal, din trasee să le numim normale. Ctitoria Teatrului de Comedie. Un experiment avangardist, de cota teatrului lui Barrault, al lui Kantor sau Grotowski. Numele mari ale regiei, ale actoriei și ale scenografiei românești au fost acolo, cu el, în trupă sau invitate să lucreze. Ieșirea în lume, impactul și succesul de la Paris cu
În noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2836_a_4161]
-
pustii, pășesc ținându-mi țipătul bine lipit de coaste, pentru că altfel cu degetele lor abile, mi-l vor smulge pentru a se juca cu el, pasându-și-l din mână-n mână pentru a-l lipi ca pe un afiș avangardist, peste gardurile știrbe și cenușii. Iar dacă uneori zâmbesc, colțurile gurii mele prudente nu depăsesc hotarul bunei-cuviințe, pentru că știu, le-ar fi de ajuns să zărească un singur firicel de fericire, ca să-l apuce și să-l deșire, răsucindu-l
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
și baroc. O expertiză din unghi bănățean, zonă în care a văzut lumina zilei poetul, a poeziei lui Menuț Maximinian ar avea interesul ei, însă nu ar fi cine știe ce folos, căci nu de aici iese valoarea, cât dintr-un imagism avangardist și globmodern(noul curent apărut după postmodernism și teoretizat de Al.Florin Țene, încă, din 1997 ). O asemenea mentalitate izvorăște dintr-o tangență cu lumea fenomenală și din psihologia dezasperată, scoțând efect din oniric: “Se unduiau ușor/ În apa verde-albăstruie
MENUȚ MAXIMINIAM SAU TRENUL CU METAFORE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382840_a_384169]
-
baltă. Mai bine îmi spui vești proaspete. Sigur sunt mai interesante ale tale. Ăsta era imboldul de care avea nevoie. A plonjat într-o descriere a noului proiect la care lucra, o producție La Traviata, cu o companie de teatru avangardist; acțiunea avea loc în anii ’70, într-o închisoare de femei din Australia, cu Violeta închisă pentru prostituție, Alfredo un gardian tânăr și tatăl lui guvernator. Sau ceva de genul ăsta. Paul zicea: —Balul din Actul III e gândit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ca student, rămânând șase ani fără a-și finaliza studiile. Aici este prins în vârtejul strălucitoarei boeme din epoca “belle époque”. În acest timp capital Franței trăia febră unor mari prefaceri civilizatorii, un fel de vârstă de aur cu puseuri avangardiste între simbolism și suprarealism în poezie, între naturalism și reformele proustiene în proza și între impresionism și orientările novatoare impuse de fauvism și cubism, în pictură. Acum modernismul nu mai era o erezie ci este asimilat cu valorile perene ale
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
pe strada Spinoza, îi prilejuiește reconstituirea, cu autentică fibră dramaturgică, a conflictului lui Max Brod (care a locuit pe această stradă) în cazul scandalos al manuscriselor lui Kafka. Povestirea devine halucinantă, de-a dreptul kafkiană. În textul intitulat în stil avangardist „Yaffo. O zi. Cu soare.” ni se oferă patru pagini de inventar în stilul caragialean din „La moși..: Pavaj. Din dale. Piatră veche. Galerii de artă. Locuințe. Ateliere. Pictori. Sculptori. Forjori... O zi cu soare. Yaffo. Plimbare. Filă de calendar
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
e puțin probabil ca acesta să fie brăileanul Max Herman, devenit ulterior Max Hermann Maxy sau, cum e în genere cunoscut, M.H. Maxy, expozant la Der Sturm și Bauhaus. Documentar interesant întrucât, în primul rând, autorul acestuia este nepotul artistului avangardist, care pleacă din SUA în Europa, la Desau, pe urmele unchiului său, pentru a documenta o retrospectivă din 2007 a pictorului și decoratorului constructivist, trasând pe parcurs liniile din ce în ce mai distincte ale poveștii personale, împletită cu cea a pictorului și decoratorului
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
român. Jurnalele de actualități prefațează, la rândul lor, o peliculă aparte, destul de puțin discutată la noi - Trenul fantomă - un film polițist din 1933, regizat de Jean Mihail, însă care a beneficiat de participarea extraordinară pentru noi a actriței și autoarei avangardiste Dida Solomon-Callimachi, fondatoare, alături de soțul ei, Scarlat Callimachi, a revistei de artă constructivistă Punct, în care aceasta semna poeme avangardiste alături de Ion Vinea, Ilarie Voronca, Mihail Cosma ș.a. M.H. MAXY SEARCHING FOR MAXY SUA, 2013, Documentar, 33 min R. Lee
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
polițist din 1933, regizat de Jean Mihail, însă care a beneficiat de participarea extraordinară pentru noi a actriței și autoarei avangardiste Dida Solomon-Callimachi, fondatoare, alături de soțul ei, Scarlat Callimachi, a revistei de artă constructivistă Punct, în care aceasta semna poeme avangardiste alături de Ion Vinea, Ilarie Voronca, Mihail Cosma ș.a. M.H. MAXY SEARCHING FOR MAXY SUA, 2013, Documentar, 33 min R. Lee Dragu M: Matthias Weber Producător: Lee Dragu GEO BOGZA DREPTURILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE ÎN RPR România, 1952, reportaj Cu: Marcel Breslașu
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
România, 1958, reportaj Cu: George Macovescu, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Mihnea Gheorghiu Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1958, subiect c. Evocări. - Aniversarea a 50 de ani de la nașterea scriitorului revoluționar Alexandru Sahia. Revistele sale: „Veac nou”, „Bluze albastre”. Literatura avangardistă și militantă: „Revoltă în port”, „U.R.S.S. azi”, „Șomaj fără rasă”. Fotografii, inclusiv de pe patul de suferință, manuscrise. Discursuri George Macovescu, Geo Bogza. Eugen Jebeleanu recită poemul propriu „În satul lui Sahia”. Mihnea Gheorghiu citește din nuvela lui Sahia, „Uzina
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
discursul poetic fiind, nu de puține ori, potențat de accente umoristice și satirice rafinate, cu forță expresivă, ce amintesc, în multe privințe de sarcasmul corosiv, dinamitard, de aerul de bravadă, de nonconformism și violența pamfletară, contestatară, al valoroasei noastre poezii avangardiste. Se constituie toate acestea, credem noi, în semne certe, ale unei sensibile maturizări artistice, confirmată, între altele, și de factura reflexivă, cerebrală, a unor poeme în care eroul liric meditează în cheie ușor elegiacă, pe tema timpului în inexorabilă trecere
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
o țară nordică, Suedia, are valoare de veritabilă provocare existențială, nebănuit de propice actului de creație, fapt materializat într-un ciclu substanțial și reprezentativ pentru actuala vârstă poetică a lui Adrian Trifan, una în careredescoperă cu certe reușite, în manieră avangardistă și postmodernistă, reportajul liric, poezia evenimențialului cotidian, de o părelnică banalitate, tehnica punerii în valoare a amănuntului semnificativ, revelator, prin mijloace de expresie (în mod surprinzător!) comune și poeziei moderniste de notație și atmosferă. Adoptând o asemenea formulă poetică, foarte
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
euharistică în prezentul Celui care „iarăși va să vină”. Contribuția Părintelui Scrima aparține, mai cu seamă, fenomenologiei temporalității liturgice din ciclul pascal al Bisericii. În comparație cu Ieromonahul Macarios Simonospetrinul cu ale sale cercetări istorico-teologice, exegeza lui Andre Scrima rămâne un manifest avangardist între studiile fenomenologice contemporane. În viața, gândirea și, mai cu seamă, viețuirea creștină liturghia este chintesența totalizatoare a temporalității: trecutul sacru este absorbit sapiențial, prezentul se trăiește apocaliptic, iar viitorul este anticipat profetic. În acest sens Sfânta Liturghie este „operatorul
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
ani: de la clasicism, romantism, preimpresionism, impresionism și postimpresionism, până la simbolism și constructivism, cubismul și expresionismul de la începutul secolului al XX-lea. Mulți dintre pictorii, sculptorii și graficienii români din perioada interbelică au fost inițiatorii sau au făcut parte din mișcările avangardiste europene în domeniul literaturii și artelor plastice și am aminti aici numai câțiva dintre aceștia: Tristan Tzara, Mattis Teutsch, Corneliu Mihăilescu, Cecilia Cuțescu Storck, Victor Brauner, M. H. Maxy sau Samuel Mutzner. Ei au creat astfel premisele apariției artei contemporane
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
capitale nemțești este ponderat numai de liniștea premonitorie a evreilor care se plimba neabătuți pe străzi. O promptitudine a cinematografelor autohtone cu atât mai neobișnuită, cu cât pelicula e una din primele care într-un fel canonizează seria de documentare avangardiste care să închine ode și simfonii vizuale marilor orașe ale lumii, serie începută în 1921 cu Manhattan al lui Paul Ștrand și Charles Sheeler, continuata cu Rien que leș heures (1926) al lui Alberto Cavalcanti și chiar cu Berliner Stilleben
EDIŢIA A III-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368575_a_369904]
-
sovietică; ediția a treia se ocupă, într-o sesiune unică, de avangardele germană și olandeză. *** Artiști: Dimitri Kirsanoff, Benjamin Fondane, Arthur Honegger Concept și viziune curatorială: Igor Mocanu Organizatori: Cinemateca Eforie - Arhiva Națională de Film a României Cinstit vorbind, pelicule avangardiste an sens istoric, create de autori din România, pe teritoriul României, nu există. Ansa nu aceasta este paradigmă culturală an care se înscriu avangardele istorice, conceptul de „artă națională” nu se aplică an cazul lor decât că adversar perpetuu, unul
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
diverse structuri administrative, statale, instituționale. De aceea, dilema dacă Tzara a fost roman, ungur, evreu, elvețian sau francez este futila pentru avangardele istorice, care oricum ar prefera, cel mult, răspunsul că a fost toate la un loc. Iar dacă pelicule avangardiste realizate de autori din România pe teritoriul României nu există, avem an schimb, pe de o parte, creatori de filme din România, ansa care s-au exersat an alte state, iar pe de altă parte, o întreagă cultură a filmului
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
arătat până acum an cadrul proiectului „Avangarda revizitata. Avangarda europeană (1919-1939) an Arhiva Națională de Filme a României”, avangarda românească a fost mereu conectată la evoluția culturii filmului an lume, fie acesta avangardist, expresionist sau experimental. Cele mai importante opere avangardiste europene sunt semnalate prompt an revistele de avangardă din România, ansa de la un punct încolo chiar analizate teoretic cât se poate de pertinent, culminând, an 1933, cu publicarea primei monografii despre Chaplin scrisă de Ion Călugăru. Există așadar, an cadrul
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
practice expresia a ceea ce foarte curând se va numi a șaptea artă, fie scriind scenarii pe care să le realizeze an film alții, fie realizând chiar ei acele filme. Dar mai există și un front teoretic, de interpretare a filmului avangardist. An 1923, Felix Aderca scrie piesa de teatru Zburător cu negre plete sau Visul unei nopți de mai pentru reprezentațiile teatrale experimentale de la Compania „Insula”, inițiată de B. Fundoianu și Armând Pascal an 1922, piesa gândită că „o comedie lucidă
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]