1,577 matches
-
Adunături de șpringari, La putere se rotesc Și zic că ne cârmuiesc. Partidele cu-artistc har Se unesc majoritar, Frățește împart ciolanul Numai ca să iasă banul. Partidele în opoziție Fac mereu o coaliție, Și cu veto își fac planul Râvnind mai avid ciolanul! Partidele în număr mare Prin vot primesc atestare, Să conducă prin rutină Țara-n drum către ruină! Partidele prinse-n vrie Fac de român bășcălie, Că-i supus și mereu mitic, Blând, fricos, dar mioritic! Referință Bibliografică: Mândria țării
MÂNDRIA ŢĂRII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384573_a_385902]
-
un picior pe luncă Chiar v-ați amăgit cu cea butadă : „Boii ară și caii mănâncă”! Tot mai aprig v - apasă corvoadă! Ferecate porți suflet străbate; Și una după alta, vai, se - nchid, În lumină tăinuite fapte Vulcanic irump, devoră avid; Căci actori pe-o scenă de fațadă Mâniat-ați pronia divină, Ați trăit viața ca o pradă, Coborând la rangul de jivină; Timpu-aleargă, vine și scadența, Cine să plătească oale sparte, Zi ce trece crește violența, Bate-n ușă plata
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > FREAMĂT DE MARE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Revii și iarăși pleci Zadarnică-ncercare Sfioasă renunțare La clipe mult prea reci. Te zbați și iar te-nalți Avidă, în mișcare Pură destrăbălare În valuri tu tresalți Reverși, apoi te strângi Tot dorul se destramă Trăind aceeași dramă Tu râzi și iarăși plângi Suspini și iar zâmbești Nespusă alintare Lupte senzoriale Ademenire de povești Lovești, apoi regreți Sărată refulare
FREAMĂT DE MARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382337_a_383666]
-
este vorba despre principialitate, deoarece ea „lipsește cu desărvârșire”. Este vorba despre acel sistem de valori pe care îl cultivă în profunzimea inimii, chiar dacă în exterior par să promoveze un altul pentru a salva aparențele. De obicei, acești oameni sunt avizi de a parveni, de a fi în față, considerându-se a fi „rasă superioară” altora, dar repet, cu o mască smerită ce induce în eroare pe cine nu studiază mai din aproape persoanele respective. Aici aș putea spune că ar
DESPRE ASPIRAŢIILE NOASTRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382390_a_383719]
-
și estetică, surmontând criteriile de mai sus. Într-un înțeles frust al unui laudațio pe care din toate perspectivele l-ar merita, ar fi inevitabilă deraierea în ridicol. De aceea, nu e nimic mai nimerit, ținându-se seama de căutarea avidă a adevărului ușor de modificat în cazul personalităților, decât să se dea frâu liber glasului faptelor, suficient și cu forța argumentului. Cele două responsabilități pe care le îndeplinește în industria hotelieră ca președinte FIHR și ca director de hotel, Călin
CĂLIN ILE. FRUCTIFICÂND PÂNĂ LA „PICĂTURĂ” TIMPUL…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382399_a_383728]
-
bine femeia torță. FEMEIA APOSTILĂ Femeia cu față de androgin și centură de castitate, a ajuns păcălind, în înaltul cin fiindcă a făcut și face de toate. Stropită cu sânge albastru și roșu, purtând crucea la vedere pe buric, își umple avid coșu' cu amintiri, și bea liniștită cafea la ibric. Lumea ei e din hârtie fragilă, înmuiată, presată și uscată; pentru muritorii de rând e o apostilă pe viața diurnă, grea, complicată. SFÂNT MEDITÂND Sfântul meditează transfigurat, cu limitele sale se
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
capu-i de măgar, pătratul de aur la el n-o să mai ajungă, n-o să mai fie pentru că privește lumea cu patru ochi, mai rar. Femeia înoată ca o pisică de mare cu aripi fluide adulmecând languros peștele de distracții avid, acum, dinspre viață spre moarte se-nchide mâncând molfăit capul masculului gravid. Apare un alt pătrat, din altă constelație, în timp ce barbatul râvnește la albastrul de sus căruia ar dori să-i dea o altă inclinație, însă nu poate pentru că-i
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
dea). În toate religiile ne Ortodoxe Dumnezeu dă ajutor doar oamenilor care se ajută și singuri. Cei care detestă munca sunt sortiți iadului oricât de pios s-ar ruga, ar posti, s-ar pomeni și milui. După unele păreri popii avizi de bani nu sunt decât întruchiparea necuratului. Asta nu exclude existența printre ei a unor parohi culți care dau sfaturi folositoare oricui le-ar cere părerea. Bunele sfaturi sunt generate în conștiința lor de munca efectuată de ei și învățămintele
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
pe care le traversează societatea românească și, implicit, cultura română, își păstrează intactă seninătatea sufletului, așternută în mod miraculos în versete de tainică rugăciune. Este - sau nu - poezia lui Boris Ioachim atinsă de degetul divinității? Răspunsul se află la îndemâna cititorului avid de a descoperi noi frumuseți, de a se adăpa din izvorul cu limpede apă, de a-și reprofila cerurile interioare, făcându-le mai curate și mai albastre. O carte cu versuri de dragoste, care poate inspira pe oricine să trăiască
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > RĂZBUNAREA DESTINULUI Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Îmi tot hrănesc speranțele avide Doar cu iubirea asta permanentă. Iară privirile de-ți sunt flămânde Cu dragostea ce este abstinentă. Parșivintatea poartă lanțuri grele Iar nesimțirea lor era constantă. În lumea asta vom purta sechele De care nu te simți prea vinovată. Cu dragostea
RĂZBUNAREA DESTINULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383851_a_385180]
-
fel între ei, mai omenește. Munca elevului nu este „învățătură și numai învățătură”. Învățătura nu vine numai din carte. Există învățători care sunt pe drept cuvânt deținătorii unui bogat bagaj de cunoștințe pe care, cu plăcere, le distribuie verbal celor avizi de cunoaștere. Ei nu pretind ca elevii să „noteze prețioasele vorbe rostite” numai și numai ca elevul să nu adoarmă în plină oră de curs. Ascultând spusele acestor adevărați oameni, elevii pleacă de la oră cu un bagaj de cunoștințe bine
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
mai agreabile etc. Dar de ce relatările televiziunilor de la locul pelerinajelor sunt aproape identice? Unul dintre capitolele cărții mele despre pelerinaj - “Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană”, este unul de mediologie: relația dintre mass-media și pelerinaj. „Omul modern este avid de consum de sacru”, o spune Michel Meslin, un mare specialist francez al istoriei religiilor. Afirmația se referă nu numai la pelerinaje, ci și la viața monahală, la scandalurile bisericești etc. Ei bine, televiziunile au o pasiune teribilă de a
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DESCHIDE-ȚI INIMA!... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Deschide-ți inima, iubite, Așa cum cerul se deschide, Ca soarele să ne zâmbească, Cu razele-i fierbinți și-avide De-a săruta, rebele, marea Ce spumegă, înfiorată. Cum mângâie cu grijă țărmul, Așa m-alinți câteodată, Sau mă dezmierzi cu vorbe blânde, Cu șoapte tandre de amor. Nu am crezut c-al nostru soare Mai poate fi umbrit de
DESCHIDE-ȚI INIMA!... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384011_a_385340]
-
vorbiri...! Niciodată exasperări, doar uimiri, niciodată ascunderi, doar taine nobile, niciodată cruzime, numai și numai iubire! Peste tot susură amintiri! Cântecele lui Florin Bogardo le aduce și azi, le va aduce și mâine, le va aduce mereu la inimile noastre avide să facă din ele punte pentru mersul spre vis frumos! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Florin Bogardo. Iubirea râului cu livada / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1393, Anul IV, 24 octombrie 2014
FLORIN BOGARDO. IUBIREA RÂULUI CU LIVADA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384123_a_385452]
-
ROCK EUROPE CONCERTEAZĂ ÎN NOIEMBRIE, LA SALA PALATULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Veștile venite pentru sfârșitul toamnei, de la continuu surprinzătorul Pepino Popescu, se absorb înveselitor direct în inimile avide de spectacolul muzical. Toate aceste evenimente, organizate în anul 2014, de către impresarul Pepino Popescu sunt miniaturale porți deschise spre luminișul fericirii depline și visului liber. Pe 17 noiembrie, în toamna învălătucită de nori, așternută de brume și zgribulită de vânt
FORMAŢIA ROCK EUROPE CONCERTEAZĂ ÎN NOIEMBRIE, LA SALA PALATULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384129_a_385458]
-
spectacole, (împodobită cu gust și înaltă măestrie) opera distinsului director și regizor, d-ul Mihai Constantin Ranini. Sunt extaziat!... sunt pur și simplu cucerit de aceste decoruri magnifice... Scena, o minunată grădină luxuriantă în care steblele de crizanteme fascinau ochiul avid al iubitorului de frumos, m-au făcut să iau aminte la cele câteva damigene ce-mi spuneau discret: „Mustul ghiurghiuliu s-a înăsprit și-i bun cu o pastramă pregătită la flacăra molcomă a cărbunilor de prun, iar un lăutar
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
în jurul nostru nu este nici umor, nici naivitate, nici prostie chiar, ci este răutate, perfidie, rafinament pervers, inteligență pusă în scopuri de distrugere, versatilitate, șmecherie, lipsă de înțelepciune și bun simț, minciună, oportunism. În două cuvinte - suflete bolnave. Vedem oameni avizi de putere care fac orice numai să-și mențină sau să dobândească puterea râvnită. Și pentru a clarifica deosebirea dintre inteligență și înțelepciune, amintesc că inteligența este capacitatea de a imagina alternative, pe când înțelepciunea - capacitatea de a o alege pe
POLITICA, MINCIUNA ȘI OPORTUNISMUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383301_a_384630]
-
tot felul de false investiții, asociații și ONG-uri antiromânești, în GDS-Soros și mai ales în mass-media. Ion Marcel Ilici Iliescu și-a plătit, din visteria statului, mercenarii să-i asigure continuarea președinției. Unul dintre ei, cel mai nesătul și avid, Adrian Năstase, ipocrit și arogant, ajuns prim-pazvangiu, a devastat țara, adunând averi dar și oprobriul românilor obișnuiți și cinstiți. A călcat în picioare istoria ardelenilor români prin reamenajarea, la Arad, a monumentului celor 13 generali ai lui Kossuth ce
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > SĂRUTUL Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cutezi să bem izvorul din pahar? tu să-mi atingi sărutul de pe buze, eu să te șterg de dorul unei spuze, avide sorburi ce ne sting de jar! Știu că ți-e greu să guști din mine, nectarul adunat din colb de vânt, tu stingi săgeata inimii haine, cu-adânci tăceri de ploi ce dor căzând! Mi-e glasul nor și soarele
SĂRUTUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383348_a_384677]
-
val / Tresar prin somn, și mi se pare / Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, / Pe-aceleași vremuri mă găsesc...” Peste ani am văzut podurile grandioase newyorkeze, dorind parcă să nu se mai termine traseul, avidă de magicul construcției pe care-l zăream în viteza automobilului. Și câte poduri sunt în lume, câtă măreție în construcția lor modernă și ce arhitectură în cele vechi, fiindcă podurile au contribuția lor la scrierea istoriei vieții... Nu pot să
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
mai tineri, actrița nu se crede pierdută, iar cei mai tineri nu se consideră naufragiați în această alături de colegii mai în vârstă. Cristina Stamate crede în dreptul ei de a fi cunoscută de întreaga lume a exegeților actorilor și teatrului, spectatorii avizi de trăire a vieții într-o prelungire estetizată. Nu numai că are acest drept, dar primește și dovada. Este foarte apreciată de publicul românesc, iar umplerea sălilor de spectacole când joacă, reprezintă un abac viu care numără pe cei ce
CRISTINA STAMATE. PREIA ŞI DĂ CARATELE TEATRULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383457_a_384786]
-
fiecare vis măreț ar motiva îndeajuns toți oamenii să lupte pentru el, am trăi într-o lume în care visele ar înălța destinele... Porți pe rând se deschid invizibil către orizonturi necunoscute, în timp ce pași ai sufletelor explorează infinitul, prin ochi avizi de navigator pământean, neosteniți de înaintarea prin timp și oboseala învingerii istovitoare a greutății lor lăsate tot mai apăsătoare în ceața densă împletită în nuanțe diferite ale provocărilor. Viața devine în ochii eului veghind mereu meditator un dans cu sine
PĂȘIND SPRE O LUME INFINITĂ A RENAȘTERII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383526_a_384855]
-
jobene cernite, paltoane, demiuri, scurteici, taioare, vestoane, cu toate dau roată, purtate în ritm de blues, tango, cha-cha ori samba de nămet de pantofi pentru domni, doamne, fini balerini, escarpeni, botine, chiar cizme... Zvăpăiatele umbre sunt filtrate de privirea-mi, avidă să le țintuiască prin textura opacă și laxă din draperii și perdele. Urechea-mi le simte, și-s gata să jur că dansul aici e în toi, stăpânii pierduți, iar tot ce-i rămas e nepăsător de griji, de nevoi
INTRIGA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382831_a_384160]
-
porțelan”, „De va veni la tine vântul”, pe versuri de Mihai Eminescu, Ion Minulescu, George Topârceanu. Compozitor de muzică ușoară, violonist în Orchestra Radio, redactor radio la postul România Cultural, Mihai Vanica face parte din elita slujitorilor muzicii ușoare românești, avizi de trudă pasională întru binele sufletesc al melomanului. Pe 28 noiembrie 2016 muzicianul a atras după sine un mare număr de admiratori și prețuitori, la un eveniment ilustrativ al roadelor harului și lucrului său: lansarea CD-ului cu piese muzicale
MIHAI VANICA. ODISEEA VIEŢII, ODISEEA MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382842_a_384171]
-
vină? Cu-a gheții zăpușeală e-n cer doar ea vecină Nu vreau să vină iarna, femeie încă sunt și ochiul trist de blană mă-mbăttrânește crunt iubirea mai sclipește-n fulgi plini de mirare și se topește-n iarna căruntă, avidă în fervoare încerc din diafana-i plutire, nămeții să-i adun și-n ei să pun sărutul de dor și de om bun Referință Bibliografică: Nu vreau să vină iarna / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790, Anul
NU VREAU SĂ VINĂ IARNA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382922_a_384251]