545 matches
-
campioană mondială la sabie, o armă care le-a fost mult timp interzisă. Mai întâi a practicat floreta, singura armă la care participarea femeilor era autorizată în momentul respectiv. După căsătoria cu campionul de floretă Ilgar Mammadov a dobândit cetățenia azeră. A vrut sa-si reia activitatea sportivă după nașterea primei fiice și antrenorul Anzor Gagulașvili i-a propus să se antreneze cu băieții de la sabie la ȚSKA. A câștigat campionatul național din Rusia și a luat parte la proba demonstrativă
Elena Jemaeva () [Corola-website/Science/335742_a_337071]
-
au declanșat un atac asupra Erevanului de pe două direcții ofensive. RD Armeană a pierdut după numai o lună și jumătate de lupte două treimii din teritoriul său și peste 200.000 de oameni (majoritatea civili, masacrați de turci, kurzi sau azeri. Guvernul Armeniei a propus pe 15 noiembrie 1920 MANT inițierea de negocieri de pace, iar trei zile mai târziu a fost convenită o încetare a focului pentru o perioadă de 10 zile, care a fost extinsă în scurtă vreme până pe
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
1920 de către naționaliștii turci. Comisarul poporului pentru afaceri externe Cicerin a deschis lucrările conferinței de la Moscova pe 26 februarie 1921 . Tratatul ruso-turc de „prietenie și frăție” a fost semnat pe 16 martie 1921, în condițiile în care reprezentanții republicilor sovietice azeră, armeană și georgiană nu au fost invitați sau măcar consultați. Tratatul a fost semnat din partea RSFSR de către Gheorghi Cicerin, Comisarul poporului pentru afaceri externe, și Jalal ad-Din Korkmasov Коркмасов, iar din partea MANT de către Yusuf Kemal-bey și Ali Fuad-pașa. Ca rezultat
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
fost terminată pe 14 octombrie 2011. Stadionul Tofiq Bəhramov, care este în prezent în renovare, pentru găzduirea Campionatului Mondial Feminin FIFA U-17 în septembrie-octombrie 2012, ar fi putut fi folosit ca soluție de rezervă. Human Rights Watch a criticat guvernul azer și autoritățile orașului Baku din cauza desfășurării unor evacuări forțate a unora dintre rezidenții locali pentru a se putea demola apartamente, astfel făcându-se loc pentru un șantier în cartierul în care este construită Sala de Cristal Baku. The Public Association
Concursul Muzical Eurovision 2012 () [Corola-website/Science/322826_a_324155]
-
loc de desfășurare a Concursului Muzical Eurovision 2012, cu toate că, la acea vreme, nu exista vreun anunț formal al organizatorilor concursului, Uniunea Europeană de Radio-Televiziune (EBU), care să clarifice situația. Pe 31 octombrie 2011, İsmayıl Ömərov, directorul general al postului TV național azer, İctimai TV, a anunțat că se va lua o decizie în ianuarie 2012. Pe 25 ianuarie 2012, s-a confirmat că evenimentul va fi găzduit de Sala de Cristal Baku. Deși sala are o capacitate de 23 000 de spectatori
Concursul Muzical Eurovision 2012 () [Corola-website/Science/322826_a_324155]
-
-ți focul!), care este în concordanță cu numele sub care mai este cunoscut Azerbaidjanul, „Țara Focurilor”. Simbolul focului și al flăcărilor este folosit în abundență pe teritoriul țării, iar această asociere cu focul este un motiv de mândrie pentru poporul azer. 42 de țări și-au confirmat participarea la . Radio Televizija Crna Gora (RTCG), televiziunea națională a Muntenegrului, și-a anunțat revenirea în concurs. Pe 19 octombrie 2011, Andorra a anunțat că nu plănuiește să participe în 2012, din cauza dificultăților financiare
Concursul Muzical Eurovision 2012 () [Corola-website/Science/322826_a_324155]
-
(azeră: Milli Məclis) este Parlamentul unicameral al republicii Azerbaidjan și se află la Baku. În Adunarea Națională sunt aleși, prin vot universal uninominal, 125 de deputați, pentru o perioadă de cinci ani. Adunarea Națională nu poate fi dizolvat de președintele statului
Adunarea Națională a Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/326419_a_327748]
-
Ibrahim I Derbendi a fost un mare om de stat azer și suveranul statului Șirvan (1382-1417). În 1386, Tamerlan a ocupat Tabrizul și de acolo a înaintat spre Șirvan, Karabagh și Derbend, lăsând în urma sa doar jafuri și distrugeri. Culmea rezistenței poporului a fost apărarea cetății Alindja, care a fost asediata
Ibrahim I de Șirvan () [Corola-website/Science/309214_a_310543]
-
complicată, pentru că moartea lui Tamerlan a oferit oportunitatea îndeplinirii unei necesități istorice, unirea Azerbaidjanului, pentru care confruntau diferiți suverani locali. Qara Yusif, folosind ca motiv executarea lui Kayumars, începe o campanie militară împotriva Șirvanului. Alianță Șirvanului cu micul stat feudal azer - Șaki și regatul georgian Kahetia, suferă o înfrângere într-o luptă pe malul fluviului Kura (6 noiembrie 1412), adică la granița Șirvanului, de către cavaleria Qaraqoyunlu. Toți suverani aliați, toata aristocrația Șirvanului au căzut prizonieri. Doar în 1413, Ibrahim I în schimbul
Ibrahim I de Șirvan () [Corola-website/Science/309214_a_310543]
-
a murit șirvanșahul Ibrahim I Derbendi, în vârstă înaintată, datorită cărui capacități diplomatice și militare căruia, decursul a 30 ani de domnie, statul Șirvan și-a păstrat independența, și-a întărit autoritatea și și-a lărgit teritoriul fiind singurul stat azer care a supraviețuit marilor tulburări ale timpului. Noul șirvanșah Halilullah I a reluat relațiile de prietenie cu urmașul lui Tamerlan, Șahruh care ocupase o mare parte din Asia Centrală și din Iran.
Ibrahim I de Șirvan () [Corola-website/Science/309214_a_310543]
-
Hanatul Erevan (în limba azeră: "Irəvan xanlığı") a fost o formațiune statală a azerilor din Armenia (1747-1828) Hanatul Irevan cuprindea teritoriile centrale ale Armeniei de astăzi, provincia Iğdır din Turcia, regiunile Șərur și Sədərək din autonomia Nahcivan a Republicii Azerbaidjan. După înfrângerea statului Qadjar la
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
Hanatul Erevan (în limba azeră: "Irəvan xanlığı") a fost o formațiune statală a azerilor din Armenia (1747-1828) Hanatul Irevan cuprindea teritoriile centrale ale Armeniei de astăzi, provincia Iğdır din Turcia, regiunile Șərur și Sədərək din autonomia Nahcivan a Republicii Azerbaidjan. După înfrângerea statului Qadjar la războiul ruso-iranian (1826-1828), conform tratatului de la Turkmenciai (Türkmənçay), a
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
Șərur și Sədərək din autonomia Nahcivan a Republicii Azerbaidjan. După înfrângerea statului Qadjar la războiul ruso-iranian (1826-1828), conform tratatului de la Turkmenciai (Türkmənçay), a fost încorporat Imperiului Rus, alături de celelalte hanate din Azerbaidjanul de Nord. Populația hanatului era compusă de majoritatea azeră și de kurzi. Azerii în general erau sedentari, însă o parte din ei încă practica transhumanță, în timp ce kurzii erau nomazi. Triunchil șiism al religiei Islam a fost credința principală a hanatului, dar kurzii erau sunniți. Armenii formau mai puțin decât
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
autonomia Nahcivan a Republicii Azerbaidjan. După înfrângerea statului Qadjar la războiul ruso-iranian (1826-1828), conform tratatului de la Turkmenciai (Türkmənçay), a fost încorporat Imperiului Rus, alături de celelalte hanate din Azerbaidjanul de Nord. Populația hanatului era compusă de majoritatea azeră și de kurzi. Azerii în general erau sedentari, însă o parte din ei încă practica transhumanță, în timp ce kurzii erau nomazi. Triunchil șiism al religiei Islam a fost credința principală a hanatului, dar kurzii erau sunniți. Armenii formau mai puțin decât 20% din populația statului
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
a fost credința principală a hanatului, dar kurzii erau sunniți. Armenii formau mai puțin decât 20% din populația statului. După cucerirea rusească, din 169.155 locuitori ai zonei, 57.035 sau 33.8 % erau armeni, 84.089 sau 49.7 % azeri, 26.911 sau 16 % kurzii și 850 sau 0.5% alte naționalități (Vartan Parsamian, Istoria armianskogo naroda (1801-1900), (Istoria poporului armean (1801-1900)), vol. I, “Aiastan”, Erevan, 1977, p. 88). Hanatul Irevan a fost fondat de Mir Mehdi han și avea
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
Borçalı, Qazax. Capitala hanatului era orașul Irevan. Calatorul turc Evliya Celebi în cartea lui "Seyahatname" scrie că fondatorul orașului au fost comerciantul Hodjadjan Lahidjani și neamul lui în 1407 - 1408, fiind atrași de fertilitatea zonei. Mai tărziu, în 1509, șahul azer Ismayîl I Safevi a ordonat consilierilor săi să construiască o cetate aici. Această așezare a fost înființată de guvernătorul safevid Revanqulu han ("Rəvanqulu xan") în 7 ani și șahul a numit-o ""Revan"" în onoarea lui. După dialectul Erevan al
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
I Safevi a ordonat consilierilor săi să construiască o cetate aici. Această așezare a fost înființată de guvernătorul safevid Revanqulu han ("Rəvanqulu xan") în 7 ani și șahul a numit-o ""Revan"" în onoarea lui. După dialectul Erevan al limbii azere "Revan"-ul a primit vocala "I" în față. Această cetate fortificată cu ziduri masive și sisteme de apărare, în urmă cuceririi ruse (1827) a fost numit în rusă ""Erivan"" și în final ""Yerevan"". Înainte de regimul sovietic în Erevan mai existau
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
fortificată cu ziduri masive și sisteme de apărare, în urmă cuceririi ruse (1827) a fost numit în rusă ""Erivan"" și în final ""Yerevan"". Înainte de regimul sovietic în Erevan mai existau opt moschei istorice. Astăzi a supraviețuit doar Moscheea Albastră (în azeră: "Göy məscid"; în armeană: Կապույտ մզկիթ). Moscheea a fost construită în 1766 în timpul domniei hanului Huseyn Ali de Erevan și din această cauză se numește și „"Moscheea Huseyn Ali"”. Moscheea servea populației autohtone azere din Erevan, deportată definitiv în 1988
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
a supraviețuit doar Moscheea Albastră (în azeră: "Göy məscid"; în armeană: Կապույտ մզկիթ). Moscheea a fost construită în 1766 în timpul domniei hanului Huseyn Ali de Erevan și din această cauză se numește și „"Moscheea Huseyn Ali"”. Moscheea servea populației autohtone azere din Erevan, deportată definitiv în 1988. Moscheea Albastră are 28 încăperi, bibliotecă, sală principală de rugăciuni și curte, cu o suprafață totală de 7 000 m. Originalul a avut și 4 minarete cu înălțimea de 24 metri, care au fost
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
rugăciuni și curte, cu o suprafață totală de 7 000 m. Originalul a avut și 4 minarete cu înălțimea de 24 metri, care au fost demolate în 1952, odată cu transformarea moscheei în planetarium. Astăzi oficialitățile armene, încercând să nege prezența azeră în capitală Armeniei, o numesc „moscheea persană”. Între 1995-2006, Moscheea Albastră a fost reabilitată de Iran și în momentul de față este deschisă slujbelor religioase ale musafirilor musulmani ai Erevanului. Hanatul Irevan chiar din primii ani ai înființării sale a
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
în momentul de față este deschisă slujbelor religioase ale musafirilor musulmani ai Erevanului. Hanatul Irevan chiar din primii ani ai înființării sale a suferit atacurile trupelor georgiene și în scopul autoapărării a fost obligat să dezvolte relații cu alte hanate azere. Totuși înfluența Georgiei în viață internă a Hanatului Irevan a fost prezentă pentru o periodă lungă. În 1780 hanatul a fost atacat de hanatele Karabah, Avaristan, Hoy. În timpul expediției sale în Azerbaidjanul de Nord, șahul Iranului Aga Mahammad Qadjar, Hanatul
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
Nizami sau Nezami Ganjavi (în persană: نظامی گنجوی, în kurdă: Nîzamî Gencewî, نیزامی گهنجهوی , în azeră: Nizami Gəncəvi) (1141 - 1209), a cărui nume complet este Nezam al-Din Abu Mohammad Elyas Ibn Yusuf Ibn Zaki Ibn Mu’ayyad Nezami Ganjavi, a fost un poet și un scriitor turc (azer). El s-a născut în orașul Ganca, imperiul
Nizami Ganjavi () [Corola-website/Science/322108_a_323437]
-
گنجوی, în kurdă: Nîzamî Gencewî, نیزامی گهنجهوی , în azeră: Nizami Gəncəvi) (1141 - 1209), a cărui nume complet este Nezam al-Din Abu Mohammad Elyas Ibn Yusuf Ibn Zaki Ibn Mu’ayyad Nezami Ganjavi, a fost un poet și un scriitor turc (azer). El s-a născut în orașul Ganca, imperiul Selgiucid (în prezent în Azerbaidjan), oraș în care a locuit până la moarte. Opera sa, cunoscută și sub numele de "Khamse" ("Cvintetul") cuprinde cinci scrieri: un poem didactic ce conține anecdote morale și
Nizami Ganjavi () [Corola-website/Science/322108_a_323437]
-
simbolul aflat pe steagul Turciei, nimeni nu crede că Istanbulul revendică Luna. În ciuda acestei compensații spirituale, Armenia a suferit o nouă pierdere teritorială când Stalin a transferat regiunile Nahicevan și Nagorno-Karabah (amândouă promise de bolșevici Armeniei în 1920) la vecinii azeri. Pentru armeni, condițiile au devenit din ce în ce mai grele în timpul conducerii de mână forte a lui Stalin. Într-o perioadă de 25 de ani, Armenia a fost industrializată și educată în condiții strict controlate, în care naționalismul era aspru pedepsit. Stalin a
Republica Sovietică Socialistă Armenească () [Corola-website/Science/303701_a_305030]
-
pentru "azerificarea forțată" a regiunii. Pe 20 februarie 1988, deputații armeni din Sovietul Național din Nagorno-Karabah au votat în favoarea unirii cu Armenia. În scurtă vreme s-au declanșat rebeliuni naționaliste atât printre armenii majoritari în zonă cât și printre minoritarii azeri. În 1988, Armenia Sovietică a suferit o lovitură cumplită în urma unui cutremur devastator. Toate aceste fapte au împiedicat unificarea pașnică a teritoriilor armenești. Armenia a fost una dintre primele republici unionale care și-au proclamat independența față de Uniunea Sovietică pe
Republica Sovietică Socialistă Armenească () [Corola-website/Science/303701_a_305030]