14,396 matches
-
oară când remarcam particularitatea asta: niciodată înainte nu-i examinasem fața cu așa mare atenție. Deși se schimbase fizic, doica păstra aceleași preocupări; doar că era cu mult mai fascinată de viață. Se temea de moarte, ca muștele ce caută azil în case, imediat ce vine toamna. Cât mă privește, existența mi se altera cu fiecare zi, cu fiecare minut. Trecerea timpului și transformările pe care le pot atinge oamenii în cursul mai multor ani dobândeau pentru mine o cadență de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
sunt, dom' doctor." "Coană Lenuțo, de ce nu-i rana gata pentru prezentare?", o luă la rost medicul pe dolofană. "Violeto!", strigă medicul către interiorul misterioasei camere de primiri: "Tu ce faci, dragă? Te antrenezi pentru concediu? Ce-i aici, mă, azil de bătrâni sau urgență?!". O fetișcană fardată cam strident, de ai fi zis că e practicanta unei alte meserii decât aceea de asistentă medicală, se iți zăpăcită-n ușă. Întrebă candidă, în timp ce-și strecura în buzunar telefonul scump
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
XVIII-lea, cu aventurieri, cu orgolii, cu lovituri de teatru, cu antidoturi, cu armuri, cu dueluri, etc. Niciun minut n-a vrut Gerard să creadă că se poate așa ceva, adică, în finalul piesei, ursul-un handicapat ales de ei, de la azil, deghizat, să-i lovească letal pe amândoi, iar aceștia să moară chiar acolo în scenă, ca și cum ar fi fost dușmanii poporului sau ca și cum mai marii din minister, într-o societate armonioasă ca a noastră, n-ar fi știut cum să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de o memorie impresionantă puteți trece cu ușurință de la un moment istoric sau de la un context profesional la altul. Totuși sunt lucruri care nu pot fi găsite în cărți. Presupun că într-o istorie onestă a psihiatriei se regăsește infernul azilului psihiatric așa cum îl descrieți în Coup-de-Fouet. Ceea se pierde, voit sau nu, în documente sunt observații subtile că cele legate de momentul în care după ce a făcut tot ce știe, tot ce poate, terapeutul își pierde speranța și începe să
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
comploturile care se puneau la cale. În momentul cînd complotiștii, unii dintre ei membri ai serviciilor secrete, și-au dat seama că Pablo i-ar putea denunța, au ales modalitatea cea mai simplă de a-l anihila, internîndu-l Într-un azil psihiatric. Asta Însemna, din punctul meu de vedere, așa-zisa lui teleportare. Probabil că acolo fusese supus procedurilor obișnuite de spălare a creierului. Performanțele psihiatriei actuale au ajuns la un asemenea nivel, Încît te pot face să crezi că ești
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
decît resturile unui vis psihopat; sau călătoria lui inițiatică pe un alt tărîm. Mai cu seamă anumite coincidențe toponimice suspecte Îndreptățeau bănuiala că de fapt Pablo nu plecase niciodată din România, ci, internat o lungă perioadă de timp În vreun azil psihiatric, fusese supus terapiei de restituire a personalității prin intermediul unei narațiuni oarecare (extratereștri, insule, securiști, miracole etc.). Așadar, pretinzînd că s-a Întors de pe o insulă din Pacific, nu mințea propriu-zis - tocmai din acest motiv era atît de convingător, iar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dădea din coadă. La urmă, Își scutură blana și se apropie adulmecînd nepăsător ici și colo. Abia după ce-l luă În brațe și Îl aduse Înapoi, găsi timp să răspundă Întrebării lui Pablo. — Bietul maior!... L-au internat Într-un azil. Se mai crede și acum Ion Gheorghe Maurer. Pablo mă privi complice, ca și cum ar fi obținut o nesperată victorie. Conversația lor mi se părea pierdere de timp. Nu Înțelegeam nimic, mă plictisisem, voiam să plec. Dinspre capătul aleii se apropiau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
i se par mai potolite nu-l pot face să uite de marea dezamăgire care îl stăpînește, sleiala și lehamitea care îl chinuie. Se oprește în fața unui stîlp pe care este lipit un afiș al Teatrului Național care anunță premiera Azilului de noapte de Gorki. Privirea îi alunecă obosită dintr-o parte în alta, ochii îi cad pe cîteva nume ale unei distribuții de zile mari. Trece mai departe prin dreptul stației Peco, simțind în nas mirosul vaporilor de benzină. Copertina
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nu are astăzi nici un chef să râdă. În ochii lui asiatici se citește tristețea. Își fac amândoi ,,toaleta,, de dimineață, adică netezesc grăbit, cu mâinile țepene de frig, hainele strălucind de murdărie, În care au dormit. Par două personaje din ,,Azilul de noapte,, al lui Gorki. Dacă i-ar vedea Comunitatea Europeană, s-ar holba la ei cu ochii cât cepele. -Problema, nu este cea a sărăciei lucii, filozofează Antoniu, cu ochii cârpiți de somn, problema este că societatea și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Întreagă națiune, fiind asistată de un coleg mai sceptic. Foarte repede, a suspectat ceva ce autoritățile locale nu erau dispuse să accepte: și anume, că faimosul vârcolac din Hanovra era chiar unul dintre informatorii poliției, alienatul mental care făcea turul azilurilor de nebuni de douăzeci de ani. Mânat de-o sete perversă, Haarman omora băieți pe care Îi agăța pe străzile din jurul gării. După ce Îi mușca de artera carotidă, Îi tranșa. Organele genitale erau conservate deoarece individul le atribuia puteri magice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
un spital. Ușițe și pereți de cărămidă. Pe masa din buctărie stau împrăștiate bucațile dintr-o școală sau dintr-o bisercă. În lipsa imaginii de pe cutie, în lipsa prospectului, minusculele burlane și ferestre mansardate pot compune, la fel de bine, o gară sau un azil de nebuni. O fabrică sau o închisoare. Indiferent cum le-ai asambla, nu ai cum să fii sigur că e corect. Piesele astea minuscule, cupolele și coșurile de fum, saltă la fiecare bubuitură care răzbate prin podea. Oamenii ăștia obsedați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
-l dau pe gât. În ziarul de azi zice că omul de la lift, omul căruia i-am sortit moartea, avea trei copii, toți sub șase ani. Polițistul pe care l-am omorât își întreținea părinții bătrâni, ca să nu ajungă la azil. Adoptase un copil, împreună cu soția lui. Era antrenor de fotbal, la juniori. Femeia cu walkie-talkie era însărcinată în două săptămâni. Mai beau din vin. Are gust de ruj roz. În ziarul de azi e un anunț care zice: În atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
apuc să joc și nici să privesc nu mă dau în vînt, că mă poartă gîndul la luptele gladiatorilor; popice nici atît, pîrtie de schi avem, teleschi nu-i neapărată nevoie, dar cine-mi garantează că n-o să ajung la azil?!... De-aceea vreau să fac și un azil... Cînd m-am trezit între copiii ăia, ca niște pui de vrabie căzuți din cuib, într-o sală unde mirosul de urină te îneca, am vrut să fug, să ies mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mă dau în vînt, că mă poartă gîndul la luptele gladiatorilor; popice nici atît, pîrtie de schi avem, teleschi nu-i neapărată nevoie, dar cine-mi garantează că n-o să ajung la azil?!... De-aceea vreau să fac și un azil... Cînd m-am trezit între copiii ăia, ca niște pui de vrabie căzuți din cuib, într-o sală unde mirosul de urină te îneca, am vrut să fug, să ies mai repede. Fetița, care și-a auzit numele rostit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
deprimant unde Încă mai puteai găsi cîte ceva de mîncare, și să mănînci liniștit, fără să-ți faci griji legat de nu știu ce calamitate care o să cadă pe capul tău și-o să te facă preș, ca pe Peewee. Jumătate cinematograf, jumătate azil de noapte, Rialto era deschis douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Jumătate din public venea aici doar ca să aibă un adăpost peste noapte - era mai ieftin decît o cameră și mai cald decît pe stradă. Lumea Îi spunea, cu afecțiune, Casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
era, arăta ca unul dintre clienții obișnuiți să plece fără să plătească. E de necrezut cît de mult te poate schimba o noapte petrecută Într-un adăpost antiaerian: hainele Îi miroseau a dezinfectant, de parcă ar fi dormit În infirmeria unui azil. În timp ce-și plătea consumația, o Întrebă pe chelneriță: — Aveți vreun telefon pe-aici? Ea Îl Îndrumă spre casă, unde se afla un telefon. Rowe formă numărul domnului Rennit. Era conștient de imprudența lui, dar trebuia să facă ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mașină într-o postură byroniană, cu penisul mare vizibil în prohabul strâmt al jeanșilor. Ultimul grup de fotografii o înfățișa pe tânăra femeie într-un scaun cromat cu rotile, împinsă de-un prietenă peste peluza împrejmuită de rododendroni a unui azil; apoi tânăra care-și manevra singură vehiculul la o întrecere cu arcul; în cele din urmă, aceeași tânără care lua primele lecții la volanul unei mașini pentru invalizi. Văzând expresia ei meditativă în fața complexului sistem de frâne și a schimbătorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
capitolul ironie grosieră. În 1999 un cotidian bucureștean a republicat o parte dintre cele mai vehemente atacuri ale lui Vadim împotriva rivalilor săi politici: «... O corcitură între un castor și un curcan ... un nătâng fără rușine»; «merită internat într-un azil de nebuni »; «... bea ca porcu și își bate nevasta și copiii până le țâșnește sângele»; «... Cel mai mare bandit din România secolului douăzeci este evreul ungur... care fură și minte într-un fel care i se potrivește mănușă»; «... cu creierul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
scăderea numărului populației datorită natalității scăzute, migrației forței de muncă în alte țări, emigrației. A scăzut continuu consumul de alimente și de bunuri de larg consum (îndeosebi a celor de folosință îndelungată). A crescut însă numărul pacienților internați în spitale, aziluri de bătrâni și case de copii și handicapați, ca să nu mai vorbim de infractori. Nu doar creșterea galopantă a prețurilor a contribuit la această descurajare cvasi generală. Perspectiva sumbră a șomajului, bolile care apar pe fondul stresului, sentimentul profund de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
din umeri și am surâs. Wing of Shadow sau Wing of Light, pentru oricare dintre ele eu sunt trădătorul ce trebuie eliminat, dar nici aici nu-mi pot face nimic, dat fiind că președintele Butamatari, care le garantează dreptul de azil, m-a luat sub protecția lui...“ Dar oare de ce pirații de la APO voiau să pună mâna pe manuscris? Parcurgi foile, căutând o explicație, dar găsești mai ales lăudăroșeniile lui Marana, care-și atribuie meritul de a fi reglat pe cale diplomatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
e bun făcut: e imposibil să fiu atât de chițibușar. Ca să nu creez neajunsuri, mă grăbesc să elimin incendiile, măturatul, chiar poșta, care, la urma urmelor, nu aduce altceva decât plictiseli. Controlez să nu fi rămas în picioare spitale, clinici, aziluri: suprimarea medicilor, a infirmierilor, a bolnavilor mi se pare singura scăpare posibilă. Apoi tribunalele, cu toți magistrații, avocații, acuzații și reclamanții; închisorile, cu pușcăriașii și paznicii de acolo. Suprim apoi universitatea cu tot corpul universitar, academia de științe literare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
tolomacule...”. A crescut prețul mondial al petrolului. Avem un rating de țară nasol. Un urs coboară de-o săptămână lângă Brașov, își ia masa și dispare pe sub nasul sătenilor și vânătorilor. Localnicii spun că nu-i lucru curat. Paznicul unui azil s-a supărat pentru că n-a fost plătit și-a închis două bătrâne în beci și-a cerut răscumpărare. L-au arestat pentru că una a murit de inimă. Cea de-a doua însă l-a apărat cu îndârjire: „Nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
moară și n-a mai mâncat săptămâni întregi, l-au legat și l-au hrănit cu perfuzii. Fiică-sa de-atunci îl ține mai mult închis, undeva într-o magherniță în spate, să nu deranjeze musafirii, l-ar da la azil, s-a săturat de el, nu mai știe ce face, dar e scump. Nici să-i plătească îngrijitoare nu-și permite. Uneori Hausser scapă, fuge pe poartă, merge prin oraș sprijinindu-se-n baston, cu niște crenguțe ofilite la butonieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
te tot duci...”, ar fi trebuit să mai am un frate mai mic, dar era cam mult, am avut o soră, dar a murit de-o gripă sau de-un tratament greșit, nu mai țin minte, am văzut-o la azil de vreo două ori cât a fost paralizată, a adus-o în brațe o babă cu nasul mâncat, mai avea doar un ciot sub ochii porcini, care și ea stătea acolo, i-am dat lapte cu griș cu biberonul, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
toată ziua. Așa că, iată-le. Fac voluntariat. Acolo unde n-au cum să strice mare lucru. Împing cărucioarele de bibliotecă pe coridoarele unui centru pentru pensionari. Între ora de yoga și clubul de lectură. Aranjează decorațiunile de Halloween într-un azil de bătrâni. În orice ospiciu pentru vârsta a treia veți întâlni acești îngeri ai plictiselii. Acești îngeri cu pantofii lor cu talpă plată făcuți de mână în Italia. Cu intențiile lor bune și studiile lor de istoria artei și lungile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]