444 matches
-
era ușor de calculat, dar în perioada în care cele două sărbători erau încă independente nu era chiar atât de simplu pentru că Azimele nu aveau încă o dată fixă deoarece nu putea avea loc înainte de coacerea orzului. Mai târziu, prin legătura Azimelor cu Paștele, sărbătoarea a dobândit o dată fixă, dar cu prețul unei anumite artificiozități: de fapt, era de ajuns o anticipare (dacă timpul era frumos și cald) sau o întârziere (când era timp urât și frig) a coacerii orzului pentru ca să se
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de a considera Rusaliile o sărbătoare mai puțin importantă decât altele. În realitate, cei doi termeni folosiți pentru desemnarea acestei sărbători, ‘ășéret în ebraică și Pentēkostḗ în greacă, ne dovedesc mai degrabă că Rusaliile erau considerate exclusiv în funcție de Paște și Azime, nu însă ca sărbătoare în sine, dar ca o încheiere a acestora. Caracterul său secundar decurge și din transmiterea sa în liturgia creștină, făcând excepție unele grupuri sectare; faptul că în țările de limbă germană există o a doua zi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
contextul ultimelor decenii de existență a templului, înainte să fie distrus de armatele lui Titus. Merită notat faptul că, în ciuda integrării tardive în istoria sacră, trăsătura sa de sărbătoare prin excelență agricolă s-a păstrat până târziu, spre deosebire de Paște și Azime care au trecut în plan secund sau chiar au renunțat total la legătura cu ciclul agricol. a) Încorporarea sărbătorii săptămânilor în „istoria mântuirii” este o dovadă în plus a însușirii sale de sărbătoare de mulțumire în timpul primului mileniul î.C.
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a viei, adică la începutul toamnei, înainte de începutul ploilor; în a doua etapă a fost inserată în calendarul lunar oficial fixându-i-se data în noaptea cu lună plină care urmează după exact șase săptămâni de la celebrarea Paștelui și a Azimelor. Unicul contra-argument al acestei explicații este discreția izvoarelor. c) Iată însă ceea deducem din izvoare: imprecizia datării sărbătorii se datorează, în mare parte, tocmai caracterului său agricol care trebuia să permită o anumită flexibilitate în stabilirea cronologiei. În Ex 34
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
corturi” și „colibe”. f) Așadar, e dificil de explicat legătura dintre ritul sărbătorii și explicația sa istorico-teologică; de aceea, ne întrebăm dacă nu cumva și în acest caz autorii biblici au încercat (fără a reuși prea bine, cf. Paștele și Azimele) să fuzioneze într-un unic context istorico-tradițional și teologic o celebrare cu origine agricolă. Textul Neh 8,15-17 ne îndreaptă spre un răspuns afirmativ : „Fiii lui Israel nu mai făcuseră astfel [sărbătoarea] din zilele lui Iosue, fiul lui Nun, până în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o lună după aceea. În Sud, regii continuau să se îngrijească de cult ca preoți și reformatori. La sfârșitul perioadei monarhice, Ez 45,25 arată că săptămâna sărbătorii „colibelor” se celebra explicit în relație cu cea a Paștelui și a Azimelor pe care o urma (sau o precedea) cu exact șase luni. a) Unii comentatori susțin că înainte de exilul din Babilon nu exista o astfel de sărbătoare și că, din acest motiv, era imposibil ca regele să aibă vreo funcțiune în cadrul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Abia acum am început să cred că bătrânul călugăr nu este deloc străin de câte mi s-au întâmplat... Uite aici ceva de-ale gurii. Astâmpără-ți foamea și pe urmă patul de acolo îi al tău. O bucată de azimă și o strachină cu lapte mi-au alinat foamea. Apoi m-am închinat creștinește și m-am băgat în patul cu așternut aspru. Abia am închis ochii că am și adormit ca un prunc. Un vis a prins a mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la burțile noastre. Ce mâncăm la amiază? Odată cu întrebarea, a pornit pe cărarea ce duce spre pădure. Când a dispărut după primul tufan, a strigat: Vezi că ți-am lăsat la mine în chilioară niște lapte și o coajă de azimă. Cred că n-ai să faci mofturi. Nu sunt eu omul care să facă nazuri, părinte - am răspuns eu, pornind spre chilioara-bordei a bătrânului. M-am oprit pentru un timp, să ascult cântecul păsăretului din pădure, care curgea ca o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
întâmpinat cu un aer de bună orânduială. Pe măsuță adăsta o ulcică plină ochi cu lapte, din care încă mai ieșeau aburii îmbietori, străjuită de o strachină plină cu plăcinte poale-n brâu. „Aha! Care va-săzică asta-i coaja de azimă?” m-am gântit eu. „Nu-i rău. Da, da. Nu-i rău deloc.” Era chiar foarte bine dacă stăteam să socotesc starea de sfârșeală în care m am trezit în acea dimineață. Bucuros ca un copil, m-am așezat pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
veria lui \i Marcian. Rezulta însă o nuanță foarte cuviincioasă de raporturi. Elena primise chiar o misiune de caritate, pe care o împlinea cu zel în amintirea Gramatulei, căreia, de altfel, nu-i lipsea nici grâul fiert de pe moșie, nici azima morilor, nici un fel de datini. După rugămintea Adei, Elena își luase asupră-și să decidă pe -J Maxențiu pentru plecarea la Leysins. Prințul însă refuza ca îndărătnicie blândă. Marcian era și el mișcat de starea lui Maxențiu care se stingea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de recunoaștere este dat de marea seninătate pe care o inspiră, din moment ce este chemat să trăiască o puternică experiență de unificare existențială, rod al angajării ascetice, înțeleasă ca răspuns la acțiunea harului lui Cristos, care este aluatul cel nou, pâinea azimă a unei vieți noi (cfr. 1Cor 5,7-8). 3. Preotul sfânt, un om fermentat de Spirit. Omul fermentat de azimele pascale ale lui Cristos se prezintă ca un om unificat: în gândire (cfr. 1Cor 2,16), în simțire (cfr. Fil
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
unificare existențială, rod al angajării ascetice, înțeleasă ca răspuns la acțiunea harului lui Cristos, care este aluatul cel nou, pâinea azimă a unei vieți noi (cfr. 1Cor 5,7-8). 3. Preotul sfânt, un om fermentat de Spirit. Omul fermentat de azimele pascale ale lui Cristos se prezintă ca un om unificat: în gândire (cfr. 1Cor 2,16), în simțire (cfr. Fil 2,5), în dorință (cfr. Rom 8,6-7), în voință (cfr. In 4,34), în comportament (cfr. 1In 2,5
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
tare cerul pentru a-l ruga să-i lovească cu ciuma pe acești necredincioși care voiau să combată răul trimis de Dumnezeu. Și nici, dimpotrivă, să fie imitați călugării din Cairo care, în timpul epidemiilor din secolul trecut, dădeau împărtășania ținând azima cu un clește spre a evita contactul cu gurile umede și calde în care putea să zacă microbul. Ciumații persani și călugării păcătuiau în mod egal. Căci pentru cei dintâi, suferința unui copil nu valora nimic, și pentru cei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
s-ar fi făcut în onoarea mea! A doua dezamăgire nu a zăbovit prea mult. În dreptul fiecărui loc la masă exista o cârpă de in pentru ștersul mâinilor, plus un mic lighean cu apă, o farfurie de lemn cu o azimă și o carafă de teracotă pentru băut. Din seara în care luasem masa cu negustorii, nu mai pusesem în gură o picătură de vin, și mare poftă mi-era. În schimb, la masă erau aduse doar niște mici amfore cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o împingea spre comeseni. Aceștia, trăgându-și cuțitele de la brâu, luau câte-o bucată și o tăiau, fiecare în farfuria din dreptul lui. Înghițeau lacomi acei dumicați, alternându-i cu cicoare și cu bere și ștergându-se la gură cu azimă. Deși nu aveam cuțit, am luat o bucată de carne de pe tava cea mai la îndemână, combinând-o cu cicoare și cu bere. Desprindeam cu degetele carnea de pe oase, spre nepăsarea generală față de proasta mea educație. Poate și fiindcă mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și cu patruzeci de parale ca să-și hrănească familia. A acceptat pe loc. - Și dacă ne pune cuțitul la gât pe drum ca să ne jefuiască? m-a întrebat Gundo. Bovo s-a uitat la mine în timp ce mesteca ultimul dumicat de azimă, după care a dat din cap. - N-am făcut niciodată rău cuiva și nici n-am de gând să fac. Voiam să-i fur banii pelerinului ca să șterg putina din locurile astea. Dacă-mi dai banii ăia, mă duc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
plin de junghiuri. Picioarele, de îndată ce le-am vârât în încălțări, au început să mă doară și mai mult decât înainte de a le fi dat jos. Am ieșit să ne așezăm sub porticul bisericii și am mâncat puțină carne uscată cu azimă. Aveam lângă noi cele două burdufuri. Bovo s-a uitat la ele și, arătându-le cu degetul, a spus: - E vin înăuntru, nu? Am născocit pe loc o minciună. - E oțet amestecat cu sângele închegat al unui sfânt pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care aduceau mâncarea în coșuri. Lemne erau din belșug, ceea ce ne-a căzut bine. Și, fiindcă fumul ieșea mai greu prin gaura de sub acoperiș, am dat jos oblonul de la fereastră. Am îmbucat în tăcere puținul ce ne mai rămăsese: două azime, o bucată de caș și oleacă de carne uscată de capră. Ne-am întins direct pe pământ, vlăguiți, nu înainte de a fi pus zăvorul la ușă. Tovarășii mei au adormit imediat, și, când tocmai era să ațipesc și eu, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în clădirea cazărmii, am auzit vaiete venind dinspre temniță. M-am prefăcut surprins și am întrebat: - Ce-a fost asta? Soldatul a mormăit nepăsător: - Grohăieli de porci longobarzi. Gundo s-a stăpânit cu greu, albindu-se la față. Am mâncat azimă cu șuncă sărată. Am băut și o jumătate de cană de vin, ca să-i asigurăm că era bun și curat. După care ne-am tolănit pe jos ca să ne culcăm, având bâtele lângă noi. Veteranul s-a retras într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pietre de cremene și iască dintr-o ciupercă lemnoasă uscată și împletită, un cuțit și trei toiege de lemn cu vârful de piatră, atât de tăioase și de tari, încât păreau de fier. Ne-au mai oferit o tablă cu azime făcute dintr-un amestec de grăunțe și făină de castane, precum și codri de caș afumat. Înainte de a pleca la drum, i-am întrebat cum puteam să-i răsplătim, odată întorși acasă. Ne-au cerut sare. După opt zile de marș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-i erau într-adevăr dragi oamenii; el n-ar fi putut trăi departe de ei, deși nu-mpărtășea așa - numitele plăceri și trebuințe ale lor. Sigur era cumcă acest om era pe deplin fericit. Cine-l vedea mâncând adesa numai azimă albă, coaptă pe vatra sobei lui, și bând apă curată de izvor, putând dispune de atâtea și nedispunând de nimic, poate că se mira, dar nimărui nu i-ar fi trecut pin minte că acest om ar putea fi nefericit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lucru pe care putea să-l facă singur, de la început la sfârșit. În fața cărții nu se mai simțea neputincios. Mai mult, spre deosebire de toți ceilalți oameni, el putea deosebi cărțile după gust. Cele mai vechi aveau un gust dulce-uscat, ca de azimă. Cele mai noi lăsau pe limbă o urmă metalică și dulce, ca de sânge neînchegat. Pentru ca de fiecare dată gustul paginii să i se pară proaspăt, Melania îi punea alături un pahar cu apă și, înăuntru, un pai cu care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
P. L. A.,1951; "Poezii", E. S. P. L. A.,1552; "În frunte comuniștii", E. S. P. L. A., 1954; "Mărul de lângă drum", E. S. P. L. A., 1954; "Partidul m-a-nvățat", E. S. P. L. A.,1954; "Trăinicie", E. S. P. L. A.,1955; "Azima", Editura Tineretului, 1956;"Poezii", E. S. P. L. A., 1956; "Inima bătrânului Vezuv"; E. S. P. L. A., 1957; "Călătorii prin constelații", Editura Tineretului, 1957; Cu un ceas mai devreme", E. S. P. L. A., 1959;",Cântecele inimii", Editura Tineretului, 1959; "Materia și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acest sens pe Dan Deșliu, N. Tăutu, Mihu Dragomir ("Tudor din Vladimiri" 1954) etc. 2 Eugen Jebeleanu: "Scutul păcii" 1949), " Poem de pace și de luptă" (1950), "Ceea ce nu se uită"(1945), "Surâsul Hiroșimei" (1958); M. Beniuc: "Umbra de la Hiroșima","Azimă (1956); M. Banuș: "Bucurie" (1949), "Cântec sub tancuri" stă sub semnul războiului "Vis cu Transnistria", "Teroare", " La masa verde", "Ție îți vorbesc, Americă" (1955). Evocarea războiului mai apare la A. E. Baconsky, Mihu Dragomir, Dan Deșliu, V. Porumbacu, Eugen Frunză
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se împart turte de azime, de pîne la vecini. Cînd dai pîne pe foc, faci bube. Dumineca nu se lă*, că faci bube în cap. Să nu te uiți după un bubos în oglindă imediat, ci mai tîrziu, căci altfel îi iei bubele. Nu e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]