446 matches
-
ca la o instanță de mare autoritate. Dar, repet, niciodată marile Biserici din Orient n-au considerat Biserica Romei ca fiind singura deținătoare a "adevărului" creștin. Lăsând la o parte celelalte deosebiri între catolici și ortodocși adaosul Filioque, împărtășania cu azimă sau pâine dospită, dogma Purgatoriului sau celibatul preoților -, o mare diferență între cele două Biserici a apărut odată cu apetitul Vaticanului pentru putere seculară, adică mai simplu spus pentru putere politică și crearea unui stat propriu. Biserica Romei a formulat, încă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
începând cu anul 1698, aveau dreptul să adere doar la una din cele patru confesiuni religioase. Sinodul de la Alba-Iulia, din 1697, prin Mitropolitul Atanasie Anghel, a recunoscut principiile obligatorii cerute pentru unirea cu Roma: supremația papei, existența purgatoriului, împărtășirea cu azimă și Filioque. Prin acceptarea acestor patru principii se garanta uniților, păstrarea ritualului, respectarea sărbătorilor ortodoxe, alegerea episcopilor de către Sinod (cu recunoașterea lor de către papă și împărat), egalitatea în drepturi a clerului și a credincioșilor ortodocși cu clerul și credincioșii catolici
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se împart turte de azime, de pîne la vecini. Cînd dai pîne pe foc, faci bube. Dumineca nu se lă*, că faci bube în cap. Să nu te uiți după un bubos în oglindă imediat, ci mai tîrziu, căci altfel îi iei bubele. Nu e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune în perna pe care vor dormi mirii. Cît va ședea acest busuioc în pernă, atît vor trăi mirii căsătoriți. După ce mireasa se suie în car ca să plece la biserică să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu vin; rupe după aceea din azimă și dă puțină miresei să mă nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
perna pe care vor dormi mirii. Cît va ședea acest busuioc în pernă, atît vor trăi mirii căsătoriți. După ce mireasa se suie în car ca să plece la biserică să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu vin; rupe după aceea din azimă și dă puțină miresei să mă nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în pernă, atît vor trăi mirii căsătoriți. După ce mireasa se suie în car ca să plece la biserică să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu vin; rupe după aceea din azimă și dă puțină miresei să mă nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru părți; vinul rămas, de asemenea. Cînd aruncă acestea, zice: „N-arunc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu vin; rupe după aceea din azimă și dă puțină miresei să mă nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru părți; vinul rămas, de asemenea. Cînd aruncă acestea, zice: „N-arunc azimă și vin, ci sărăcia.“ Din azima aruncată este bine să mănînce fetele mari, căci se vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și dă puțină miresei să mă nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru părți; vinul rămas, de asemenea. Cînd aruncă acestea, zice: „N-arunc azimă și vin, ci sărăcia.“ Din azima aruncată este bine să mănînce fetele mari, căci se vor mărita curînd. Se crede că, mergînd mirele și mireasa la cununie, e bine să ieie în fiecare car sau trăsură cîte un brăduleț, c-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru părți; vinul rămas, de asemenea. Cînd aruncă acestea, zice: „N-arunc azimă și vin, ci sărăcia.“ Din azima aruncată este bine să mănînce fetele mari, căci se vor mărita curînd. Se crede că, mergînd mirele și mireasa la cununie, e bine să ieie în fiecare car sau trăsură cîte un brăduleț, c-apoi tinerii se bucură de o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de iarnă se pun pe masă două pîni, sare, pește, grîu și un pahar cu apă; se crede că noaptea vin familianții morți și mănîncă din acele bucate. în ziua de înălțarea Domnului, femeile care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu pentru sufletele morților, crezîndu-se că în acea zi se înalță sufletele lor la cer și să aibă merinde pe drum. Sufletul e chiar suflarea. Cînd omul moare, iese pe gură și umblă prin casă nesimțit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
culturale diferite (greco-orientale, pe de o parte, romano-germanice, pe de alta)”; b) „necunoașterea reciprocă nu doar a limbilor, ci și a literaturilor teologice respective”; c) „divergențele de ordin cultural sau ecleziastic (căsătoria preoților, interzisă în apus; întrebuințarea în cult a azimei în apus și a pâinii dospite în răsărit etc.)”; d) supărarea Papei Nicolae față de consacrarea laicului Fotie la rangul de patriarh, „uitând” de cazul lui ambrozie, devenit episcop „al Milanului”. În general, cauza ar consta în consacrarea unor laici în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
se face prin stropirea cu apă, și nu prin scufundare; b) ungerea cu Sfântul Mir nu se aplică minorilor; c) Împărtășania mirenilor se face numai cu pâine (cu pâine și vin se Împărtășesc doar membrii clerului). Se folosește pâinea nedospită (azima); d) folosirea limbii latine în slujba religioasă. Astăzi, evident, această regulă nu mai funcționează; e) celibatul întregului cler (la ortodocși, el e valabil doar pentru călugări); f) interdicția clericilor de a deveni mireni; g) instituția cardinalilor; h) recunoașterea a 21
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fie eligibil în consiliul comunității. La 3 iunie, pe contestația prezenței pe listă a candidatului Fr.Lipovici, secretarul general al comunității precizează într-un referat că, cercetând scriptele comunității „nu am găsit trecut pe Fr.Lipovici nici la cumpărarea de azimă, nici sub o altă donație în anul în curs”. Din referat rezultă că Lipovici nu poate fi alegător și nici eligibil. Cu această contestație s-a ajuns la comisia de judecată și, chiar dacă Herșcu Făgădău și Alter Dascălu își retrag
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lanul verde de orez... E zborul tsurului spre soare. S-a dus vremea schimbătoare din aprilie , a venit luna florilor, a cerului albastru și a zilelor calde. E luna în care au loc două festivaluri: „Festivalul Irisului” și „Ziua băieților”. „Azime” (artă) și „Ayame” (Iris sanguinea), (Iris festival). „Ayame” este un festival al fanteziei erotice care implică inima și sufletul omului. Este arta prin care sunt surprinse emoțiile și stările de spirit din timpul dragostei. Sexul face parte din viață. „Ayame
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
minte strămoșească va fi dăinuit acest grăunte de roman senzațional și cum [de] nu am putut să rup vraja malefică în noaptea ursitoarelor, când pe măsuța de noapte, pe tablaua de argint am pus tacâmuri de argint, farfurii de argint, azimă și miere ca să te iubească și să șteargă ce va fi fost sortit rău? Sunt ca o infirmă, țintuită într’un fotoliu, cu o singură viziune, obsedantă: Gara de Nord și tu plecând pe scara vagonului, atât de frumoasă, atât de mișcată
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
frumos și-a primit oaspeții Abraham, "sub stejarul de la Mamvri, stând în ușa cortului său, în căldura amiezii!" Abia ajung călătorii necunoscuți în prag, și el comandă să se aducă apă pentru ei să se poată spăla pe picioare. "Sara! Azime, lapte și niște carne de vițel gătită pentru acești oaspeți!" Dacă cineva dorește să reînvețe ospitalitatea așa cum era ea pe vremea străbunilor, să evite Hebron H2 și să recitească Facerea (XVIII, 1-15). 4. Ramallah sau ultimul sfanț Împacă-te cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să vadă originea naturală a limbajului și diversificarea socială a limbilor în procesul vieții și activității colective. Tocmai cunoașterea practică a limbii i-a permis lui Cantemir să identifice aspectul grecesc al unor cuvinte din limba română. Este vorba de azimă, blestem, chivernisire, drum, pedeapsă, pizmă și procopsire. Fapt este însă că analiza etimologică, adâncind istoria cuvântului, poate ajunge la rezultate care depășesc aparențele. Azimă, cuvânt românesc, format din prefixul a„fără” și rădăcina pe care o găsim și în a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
permis lui Cantemir să identifice aspectul grecesc al unor cuvinte din limba română. Este vorba de azimă, blestem, chivernisire, drum, pedeapsă, pizmă și procopsire. Fapt este însă că analiza etimologică, adâncind istoria cuvântului, poate ajunge la rezultate care depășesc aparențele. Azimă, cuvânt românesc, format din prefixul a„fără” și rădăcina pe care o găsim și în a zămisli; vgr. ’άζυμος „pâine nedospită, iar ζυμη „ferment, drojdie, dospeală”, rom. zeamă, lat. zema „zeamă, fiertură”, de unde putem ajunge la zem „pământ” (Vezi rom
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nu s-ar fi ajuns, căci pentru greci patria și raza de activitate era marea, nu uscatul”. În legătură cu aceste împrumuturi, se face precizarea că ele „au în românește fonetismul vechi al elementelor latine”: a amăgi, urgie, mărgea, a mângâia, spân, azimă, zeamă, broatec, a căsca, a cuteza, mic, mutră, martur, papură, proaspăt, trufie, farmec etc., multe dintre ele neacceptate ulterior ca grecisme. Apropierile dintre română și albaneză au în concepția lui S. Pușcariu mai multe explicații. Mai întâi sunt abordate „cuvintele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
54 anți, 51 a apuca, 44 arabi, 52 Arabia, 53 Arad, 57 arbore, 56 arc, 132 Ardeal, 55 arieni, 69 Asan, 54 Asănești, 54 Asău, 57 a așterne, 195 atare, 195 a atârna, 195 atât, 45 auă, 129 avari, 69 azimă, 99 ăla, 44 Bacău, 57 baci, 133 Bacova, 57 bai, 185 Balcani, 69 ban, 66 bandă, 67 Basarabia, 108 Bascov, 57 Bașcova, 57 Bașeu, 57 * Cifra indică pagina sau una dintre paginile unde cuvântul este vizat etimologic. alb, 76 baștină
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
istorie ca „gheto-ul roman”. Avea să fie desființat odată cu ocuparea Romei de către „Armata populară” sprijinită de trupele lui Napoleon III, în 1870. În Evul Mediu, acuzațiile obișnuite contra evreilor erau otrăvirea fântânilor și a râurilor, infanticidul, în scopul preparării azimei pascale cu sângele copiilor creștinilor (omor ritual), transformarea în diavoli, vrăjitoare și alte ființe satanice. O credință extrem de răspândită era și aceea exprimată de ideea „evreului rătăcitor” (der ewige Jude, le juif errant, the wandering jew), care fusese blestemat să
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i erau într-adevăr dragi oamenii; el n-ar fi putut trăi departe de ei, deși nu-mpărtășea așa - numitele plăceri și trebuințe ale lor. Sigur era cumcă acest om era pe deplin fericit. Cine-l vedea mâncând adesa numai azimă albă, coaptă pe vatra sobei lui, și bând apă curată de izvor, putând dispune de atâtea și nedispunând de nimic, poate că se mira, dar nimărui nu i-ar fi trecut pin minte că acest om ar putea fi nefericit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
s-ar fi făcut în onoarea mea! A doua dezamăgire nu a zăbovit prea mult. În dreptul fiecărui loc la masă exista o cârpă de in pentru ștersul mâinilor, plus un mic lighean cu apă, o farfurie de lemn cu o azimă și o carafă de teracotă pentru băut. Din seara în care luasem masa cu negustorii, nu mai pusesem în gură o picătură de vin, și mare poftă mi-era. În schimb, la masă erau aduse doar niște mici amfore cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]