512 matches
-
ajutorul dat lotrilor în caz de nevoie, sigur era răsplătit din plin de șeful bandei... ― Așa da! - a apreciat unul din cei de față. ― Să mergem mai departe. Căpitanul bandei era un bărbat strașnic. Înalt, bine legat, cu o privire azurie de te treceau fiorii când te privea și mustață răsucită ca două aripi de lăstun. Purta cizme cu carâmb înalt, chimir ghintuit cu ținte galbene cum îi aurul și două pistoale înfipte în el. Flinta o ținea totdeauna pe brațul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cheamă imensul mării cuprins de albastrul depărtării, mă-nvaluie briza-naltă cu miros de mare agitată și soarele ușor mă incită să merg pe plaja aurită... Vrăjită de-a mării-mbrățișare mă pierd printre valuri de zare, m-amestec cu apa azurie ce-mi sărută pielea cafenie și stânsă-n brațe cu putere plutesc de atâta plăcere... Valuri pufoase dansează în ritmul vântului valsează, se pierd apoi-mprăștiate de țărmuri-mbrățișate, sărutate cu putere de a malurilor tăcere... Iar soarele mângaie ușor cu degete de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ciocnit cu mine. --Mulți ani fericiți, dragul nostru! --Mulțumesc, sfințite, pentru urare. În sfârșit, a venit și momentul când Zâna a ciocnit ulcica cu mine și m-a privit în ochi. În acea privire am văzut o revărsare de lumină azurie, ca dintr-un cer senin de primăvară. Fără să plece ochii, a murmurat: --Mulți ani fericiți, dra... Odată cu acest început de cuvânt, un val de roșeață i-a inundat chipul... Atunci parcă i-am auzit pentru prima oară glasul. Sevastița
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
PREA ÎNDEPÅRTATE Se ascunde sub fruntea mea timpul håituit de Eos și gândul cåutând urmele de tine nelåsate secundarul scrâșnind peste tâmplele azurii ale ferestrei precum o padelå valuri de aer måsurând Mai cald îmi este visul sau mai rece în ochiu-mi aburit de råsuflarea dimineților tale prea îndepårtate
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1610]
-
supărat pe El. Îi strălucea soarele pe frunte, iar din inima lui se hrăneau doi nuferi. Mâine dacă mă veți căuta, n-am să fiu acasă. Plec pe o plajă pustie, pe țărmul Necunoscutului. Așteptând un tren Zorii se așezau azurii pe umerii obosiți ai unei nopți zbuciumate.Trenurile lor păreau să nu mai vină. Gândurile li s-au așezat alăturea, pe șine, și păreau că se pierd în dansul nebunesc al timpului... Se priveau furiș și nu se mai recunoșteau
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
poiană, un târșâit de pași ușori răzbate până la mine. Privesc într-acolo. Cu mersul lui fără grabă și cu trupul puțin aplecat înainte, cu mâinile la spate - din dosul tufelor de liliac - se arată bătrânul. Merge încet, purtându-și privirea azurie undeva spre zare. Zefirul flușturatec îi înfoaie barba și pletele albe. Nu m-a văzut încă... Nici eu nu mă mișc din locul meu. Vreau să văd cum va reacționa la vederea mea. Mai are doar câțiva pași până la portiță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ucise pe fundul unui puțpentru piloni. Și tot ce pot eu să spun, îi răspunse directorul, este că sunt extrem de surprins că n-o fac mai mulți. întâlnirea se încheie cu un rezultat de egalitate. 11 Când aurora se înălță azurie peste East Anglia, Wilt ședea în camera de anchetă de la sediul central al poliției, izolat de lumea înconjurătoare și într-un mediu complet artificial, care includea o masă, patru scaune, un sergent anchetator și o lumină fluorescentă care bâzâia slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Chowder și cele patru zile pe care le-am petrecut la Chowder Inn, despre gândurile pe care le-am gândit și visurile pe care le-am visat pe coama aceea de deal din sudul Vermontului. Vreau să-mi amintesc amurgurile azurii, zorii trandafirii și languroși, urșii schelălăind în pădure noaptea. Vreau să îmi amintesc tot. Și, dacă asta e prea mult, atunci măcar o parte. Nu, mai mult decât o parte. Aproape tot. Aproape tot, cu spații albe pentru părțile lipsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
omul care se ocupa cu... aspectele spirituale ale vieții. ― Alteță! Sunt onorat că ați binevoit să mă primiți în acest moment de meditație vesperală. Aceste întinderi de ape, această gondolă și acest canotier atât de pitoresc îmi reamintesc de orașul azuriilor, la città di Venezia venetus. Câinele anatolian mârâi, dar mâna stăpânului așezată pe creștet îl potoli imediat. D’Autrey se ridică în picioare. În costumația lui bizară arăta, mai mult ca oricând, ca un balon plutind în derivă peste apele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
trecurăm printr-o ușă cu geamurile mate. Deodată intrarăm În alt univers. Dacă Încăperile pe care le văzusem până aici erau Întunecoase, pline de praf, cu mobilele știrbite, acestea de aici păreau salonașul vip dintr-un aeroport. Muzică difuză, pereți azurii, o sală de așteptare cu aspect confortabil, cu mobile de marcă, pereții Împodobiți cu fotografii În care se puteau vedea domni cu fețe de deputați care Înmânau o Victorie Înaripată unor domni cu fețe de senatori. Pe o măsuță joasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
năclăia o scursură otrăvitoare care curgea printre limbi de gunoi, de bălegar, praf de cărbune, nămol, cheaguri menstruale, fum, plumb, coji, spumă, păcură, negru mai negru decât negrul, care acum, iată, se lumina ca să lase să apară două reptile - una azurie și cealaltă roșiatică - Împletite Într-un soi de Împreunare, mușcându-și reciproc coada, formând un fel de figură unică, circulară. Era ca și cum aș fi băut alcool și aș fi depășit măsura, nu-i mai vedeam pe Însoțitorii mei, dispăruți În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
câțiva pași intrarăm Într-o seră, și din nou căldura sufocantă mă ameți. Printre plante, cele mai multe tropicale, se aflau șase recipiente mari de sticlă, În formă de pară - sau de lacrimă - Închise ermetic cu un sigiliu, pline cu un lichid azuriu. În fiecare vas plutea o făptură Înaltă de vreo douăzeci de centimetri: recunoscurăm regele cu păr cenușiu, regina, maurul, războinicul și pe cei doi adolescenți Încununați cu lauri, băiatul azuriu și fata roz... Evoluau cu mișcări de Înot grațioase, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
lacrimă - Închise ermetic cu un sigiliu, pline cu un lichid azuriu. În fiecare vas plutea o făptură Înaltă de vreo douăzeci de centimetri: recunoscurăm regele cu păr cenușiu, regina, maurul, războinicul și pe cei doi adolescenți Încununați cu lauri, băiatul azuriu și fata roz... Evoluau cu mișcări de Înot grațioase, ca și cum ar fi fost În elementul lor. Era greu de stabilit dacă era vorba de niște modele din plastic, din ceară sau de făpturi vii, asta și pentru că lichidul, fiind ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
poți chiar întârzia într-un mod politicos, anunțând din timp că te apropii de destinație când ieși din casă. Întotdeauna la plecare, în stația de autobuz, pe o grămadă de nisip, stătea o bătrânică cu părul de frișcă și ochii azurii. Curată și degajată, aveai senzația că stă într-un fotoliu și privește la televizor. Prima oară când s-a uitat la mine sau prin mine, m-am simțit obligat să-i întind o bancnotă. A luat-o, a răsucit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
un releveu precis, mai întâi. Nu mai spuse că sistemul ce se vedea pe ecrane nu semăna nici cu Centaurul, nici cu Sol. Camerele diseminate pe suprafața coșcovită a lui Nostromo oscilară tăcute în vidul cosmic, căutând prin infinit amăgirea azurie a Pământului familiar. Pe cargou, monstruos agregat de forme voluminoase și de carcase metalice, camere secundare intrară în acțiune, multiplicând unghiurile de vedere, scotocind imensitatea. Oamenii din alte vremi s-ar fi mirat tare să afle că Nostromo remorca prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și copiii înfofoliți, cu fularele peste nas și gură. Câte o femeie îmbujorată de frigul umed, zgribulită în haina de blană, își trăgea prietenul sau soțul în fața vitrinelor cu cizme și cu eșarfe, care puneau pe fața lor umbre turcoaz, azurii, violete. Drumul meu spre casă trecea pe lângă parcul copiilor, unde un popor de prichindei mânjiți de acadele se opreau năuci în fața căsuțelor unde se vindea limonada și turtă dulce. Un tată gros îmbrăcat, care trăgea după el pe ghețuș sania
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
din prima elegie, dar, de când stau aici, parcă mi s-a întunecat sau măcar aburit nițel resortul amintirii. (Mi-e frică. Acum câteva clipe stăteam pe canapea privind aiurea la toate acele icoane pe sticlă, unde predomină roșul aprins și azuriul, la clapele gălbui, lucioase, ale pianinei, la secretaire-ul cu ușile de lemn scorojit pe care e pictat un personaj trist, cu fața tuciurie, bizantină, înfășurat într-o amplă togă albastră căzând în zeci de cute și ținând în mână o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu luciu mat sau limpezi ca apa: aventurinul verde translucid, cum erau înfățișate pe harta lui Piri Reis mările Chinei, agatul cu o mie de culori, de la cafeniu sticlos la roșu sticlos și de la albastru sticlos la portocaliu sticlos, calcedonia azurie, cuarțul ochi-de-tigru, pe care cine îl vede moare în același an, piatra de Mokka, de o culoare necunoscută, fără nume, sardonixul, heliotropul zis și matostat, malachitul de culoarea otravei, serpentinul și prasopalul stând sumbri unul lângă altul, emanând singurătate. De
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
metru. Celenteratele etalau meduze în borcane turtite, ființe halucinante, văluri verzi peste văluri roz peste văluri albastre, și corali: mărgeanul în pomișori strâmbi, de piatră lucioasă ca plasticul, gorgonia ca o creangă lălâie plină de sânge și de încă ceva azuriu, madrepori albi și sferici ca niște bulgări de sare. Când am trecut pe lângă viermi, Gina s-a prefăcut că varsă, deși unii erau deosebit de frumoși: purpurii și de culoarea ambrei, cu nenumărate falduri și ondulații. Moluștele aveau ca vedetă uriașa
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în fața fluturilor exotici, care îi apăreau atât de des în vise (și eu am visat de mai multe ori, de atunci, fluturi uriași, multicolori), și-mi arătă niște exemplare cu aripile mai mari decât o palmă de om, de un azuriu electric sau un galben palid, mătăsos, terminate în coadă de rândunică sau în capete de cobră: viermi cu aripi somnoroase.Unii erau pufoși ca plușul, alții translucizi ca sticla. Gina deschise un insectar și, scoase, înfipt în acul său, cel
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Poesis", cu negrul sumbru al lui Wallace Stevens și verdele adânc al lui Rimbaud. Un perete de cărți, până în tavan, pe niște rafturi aproape invizibile. O învălmășeală armonioasă, un kosmos. Ești filozof? Treci în toga ta crem, cu un dreptunghi azuriu pe cotor, unde îți este trecut numele și ce ai scris. Ești eseist? Locul tău e acolo, între Petros Haris și Camus, și trebuie să îmbraci straie cernite. Ești politolog, atomist, biolog cu ceva idei originale, sociolog, antropolog? La "Idei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ieșea, ca la sifoanele vechi, din ciocul căscat al unui vultur de metal. Balconul era minuscul, și totuși vara el devenea locul meu de joacă, reședința mea aproape permanentă. Băteam acolo de pământ o minge mare și vărgată cu portocaliu, azuriu și roșu ca purpura sau mă uitam, minute în șir, printre zăbrelele acoperite de iederă, la capul vulturului, al cărui ochi, cioc cu nările umflate, precum și fiecare fulguleț care-i acoperea creștetul erau cizelate migălos în metalul ruginiu. Când, după
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
există. Cum se stingea, strângeam și eu ochii și număram până la unsprezece. Când îi deschideam, trebuia să văd, chiar în acea clipă, reclama aprinzîndu-se din nou. Ea punea pe fața lucioasă a păpușii mele cu capul de carton o lumină azurie, care se stingea ca să facă loc unei umbre roșii, unor dungi și pete verzi. Stăteam în pod privind contururile negre ale orașului până îl auzeam pe tata bocănind pe scară. Urca, monstruos, o statuie enormă de carne roșie, care umplea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
desenăm acolo, cu cretă colorată, șotroane complicate, labirintice, unele în forma clasică de om cu mâinile întinse în lături, altele ca niște spirale de melc. Fiecare căsuță o desenam cu cretă de altă culoare, culori pure, strâmbe, filiforme: roz pembe, azuriu și oranj, galben citron... Cifrele și numele din căsuțe le făceam cu alb sau cu purpuriu, după cum erau binefăcătoare sau nefaste. Țin așa de bine minte cum se reflectau în luciul platformei norii alburii care treceau pe deasupra... Stăteam ghemuite câte
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în care picură o lacrimă de inorog. Prințese care-și omoară ursitul cu dulci prăjituri otrăvite și-și fac inel dintr-o șuviță castanie din părul lui, tăiată cu foarfece negru. Prințese cu maghiran ofilit între degete pale, cu ochi azurii, depărtați, cu sânii sferici și tremurători, cu palmele fără linii, cu norocul pierdut, cu viața sfârșită. Balena vedea și simțea totul, poveștile erau drogul ei zilnic. O privea pe prietena ei cum se rujează, cum își face pleoapele, cum își
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]