1,423 matches
-
aer distant, parcă grăbit, gândindu-se la altceva sau așa mi se părea mie. Impunea respect, era clar că în acea trupă el era maestrul, el conducea, el era un fel de factotum, cu costumul lui alb de Pierrot de bâlci. M-a fascinat efectiv, mă uitam la el fără să pot să-mi desprind privirea, aveam în față pe unul din cei mari în pantomimă și mă surprindea naturalețea mișcărilor, a gesturilor sale, a privirilor, mai ales a privirilor. Știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
a gesturilor sale, a privirilor, mai ales a privirilor. Știa destul de multe lucruri, cânta la trompetă, se mișca fără cusur, iar spectacolul său, fără a fi vreo minune, era un fel de reprezentație de muzeu, cam asta este pantomima de bâlci, părea el că spune, cam așa se juca la Halle, cam așa trebuie că a fost și Deburreau. După spectacol, m-am plimbat mult prin hol, așteptându-l; a venit într-un sfârșit și a stat de vorbă cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
copiii și nevasta resetează soarta casta celor care ne jupoaie geaba rafturile pline lipsă banii pentru poame s-a umplut târgul de foame și de luxul din vitrine redingotă clovn mister curg iluziile snop răsturnate dintr-un clop într-un bâlci de cartier intră dacă ai răgaz într-un circ cu lampadare ca să vezi cum fiecare face haz și de necaz Referință Bibliografică: Haz de necaz / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 384, Anul II, 19 ianuarie 2012. Drepturi
HAZ DE NECAZ de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361378_a_362707]
-
ar întâmpla. Sau dacă acel Consiliu Local ar aproba amenajarea unui patinoar în mijlocul oricărui cimitir, s-ar face imediat, fără discuție. Și cetățenii ar trebui să tacă pe mai departe, chiar și dacă, in extremis, s-ar trezi cu un bâlci sau cu un aeroport în toată regula, în centrul cimitirului, alături, vorba aceea, de cei dragi care-și dorm nu întâmplător, somnul de veci acolo. Și nu e nimic absurd în ceea ce ar putea răspunde cetățenii orașului. Ei vor răspunde
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
am hotărât să-mi scurtez vizita prin oraș și am început să cobor spre centru. În parcul din apropierea blocului unde locuiam, era o colină cu un spațiu liber betonat pe care își montase leagănele mecanice sau alte construcții distractive de bâlci, niște românași de ai noștri. Nu am intrat cu ei în vorbă. Copiii aruncau cu mingii din cârpe să dărâme niște cutii de conservă din tablă, așezate una peste alta în formă de piramidă la o mică distanță de tejghea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
Nu am intrat cu ei în vorbă. Copiii aruncau cu mingii din cârpe să dărâme niște cutii de conservă din tablă, așezate una peste alta în formă de piramidă la o mică distanță de tejghea. Obișnuitele noastre fleacuri românești de bâlci. Lipseau totuși cei care să joace alba - neagra cu norvegienii. Câștigul celor îndemânatici erau niște cravate mari și late, în culori stridente, pe care aveau imprimate diverse înscrisuri hazlii. Și feciorul lui Bogdan avea la gât una violet, însemnând că
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
hotărât să-mi scurtez vizita prin oraș și am început să cobor spre centru. În parcul din apropierea blocului unde locuiau copiii, era o colină cu un spațiu liber betonat pe care își montase leagănele mecanice sau alte construcții distractive de bâlci, niște românași de ai noștri. Nu am intrat cu ei în vorbă. Copiii aruncau cu mingii din cârpe să dărâme niște cutii de conservă din tablă, așezate una peste alta în piramidă. Fleacurile noastre românești. Lipseau totuși cei care să
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
pulsatoriu, un proverb generator de sancțiuni cosmice, irevocabile: “Mortul de la groapă nu se mai dezgroapă!” Care ar fi rațiunea să ne mai exaltăm de gloria strămoșilor, cînd sîntem îngropați în manele isterizante? Ba mie chiar a început să îmi placă “Bîlciul deșertăciunilor”! Orchestra, pe care o admiram de parcă eram la Viena, la operă, ascultînd, ca în adolescență, Verdi, interpreta cu pasiune: Că decît s-o dai la alții P-un kil de mălai Mai bine te duc la groapă Și îți
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
-și obloji rănile (și ale celor din jur). O anumită oralitate era inevitabilă, după cum inevitabilă era și rima - aproximativă de multe ori - canoanele ei fiind impuse de condițiile memorizării” (pp. 237-238). Toate relele se întâlnesc în temniță ca într-un bâlci; dacă ar fi fost vorba doar despre un exercițiu de imaginație, modul de exprimare dintr-un poem ca „Panopticum” (Aurel Dragodan, p. 253) ar stârni cel puțin zâmbetul, prin capacitatea de a descrie cu umor scene din lumea întoarsă pe
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
slujbă ecumenică în piață și durează până marți după Rusalii. La acest târg vin în fiecare an mii de vizitatori pentru a cumpăra și a profita de ofertele făcute cu această ocazie. Un rol important la acest eveniment îl joacă bâlciul care se ține în centrul orașului. Atunci muzica răsună peste dealurile Lupfen și Karpfen, anunțând parcă locuitorii din împrejurimi că este momentul să vină la bâlci. Îmbrăcați frumos, ca în zi de sărbătoare, copii și adulții se bucură de divertisment
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
de ofertele făcute cu această ocazie. Un rol important la acest eveniment îl joacă bâlciul care se ține în centrul orașului. Atunci muzica răsună peste dealurile Lupfen și Karpfen, anunțând parcă locuitorii din împrejurimi că este momentul să vină la bâlci. Îmbrăcați frumos, ca în zi de sărbătoare, copii și adulții se bucură de divertisment, muzică și cumpărături la prețuri reduse. Copii profită din plin de dulciurile de la fiecare tarabă și în special de fructele înfășurate în ciocolată sau alunele prăjite
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
Scaunul de-ar părăsi. Nu-s deștept ca ei în sfat, Și nici gând am a-i întrece... Doamne, să fii lăudat! Dă, te rog, o bună lege Să nu doarmă în SENAT. Nu vreau ceartă, răzmeriță... Cum fac ei bâlci în palat; De le-nchizi a lor guriță; Sfinte, cât i-am suportat, Și în neagră umilință Am sperat... ca fiecare, Că se vor gândi și ei; La popor; mare eroare: Clica lor de derbedei... Ne-a adus la disperare
ZISE-UN PROST... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363260_a_364589]
-
a fost organizată de Soroș, care a susținut FSN-ul, adică PSD-ul de astăzi!” 3. S-a terminat campania electorală la frații de peste Prut. Spre Est sau spre Vest. La fel ca la americani, alegătorii vor decide. A început bâlciul electoral pe plaiurile mioritice. Credeți că se va discuta aplicat pe programe politice? Nu, îmi spune lelea Safta! Va fi în stilul nostru tradițional. Tovărășesc. Nu-l lăsa pe adversar să vorbească! Trăiască victoria în alegeri! P.S. În privința evenimentelor din
TABLETA DE WEEKEND (173): DONALD DEMOLATORUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368692_a_370021]
-
La deal, la vale.. M-ai făcut să mă dezleg de toate când băteai darabana pe masa din mahon a Doamnei Iulica flori de timp, nisipuri și prund, Nu te mai văd prin Piața Centrală din Bacăul cu artificii cu bâlci la Podu Paloșanu, și carnaval pe strada principală Aluneci în oglinda Insulei, pe cărți poștale din alte lumi, pui amprente pe orele mele cioburi de vise, himere - Văpăi Să dănțuim acum la mijloc adormiți în gospodăria Domnului Ion găini, curci
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
-n direcții adverse Ape uscate, pământ din nisip, Somn copleșit, adânc de miresme Ceruri gata de ducă, vânturi bolnave Tei zăpăciți cu flori spulberate Poemul ca roua uscată, Smiorcăită, uitată pribeagă Maree rigide, foame de plângeri Să fi sosit la Bâlci încurcat Buze uscate, elegie a minții Timpul să-și adune sorocul, Când se vestea Cometa cea surdă Poemul ca vis prăfuit Speranța să fie uitată-n iatac Fără oglindă-n lacul uscat Voci să audă, o îndemnau Gânduri sfințite ori
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Sămânța în psalmi efemeri Poemul citit de-un scamator Pui de cuc în cuib străin să afle Mireasma contenită, fructe coapte; Să nu mai fie loc de veghe Zi de pomană, planuri tăcute Pluteau îndărăt - lumea era la Solstițiu La Bâlci venise Potcovarul cel Magic De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Prinzătorul de vise plutea dinspre codri spre șesuri sterile, peste faleze, către nisipuri albastre, dincolo de noroiuri rigide, peste munți ca de șarpe, între albii de ape muginde
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
vise chema pe Julia May Să-i facă dezlegare de piatră Oșteanul bătea darabana în grădina cu flori de timp păzite de motani și prund Unde nu mai erau anotimpuri doar ore-nșirate pe ață de la un capăt la altul Nici bâlci și nici carnaval la marginea târgului străin Oșteanul aluneca în oglindă Pe cărți poștale punea vag amprente de bocanci osteniți Mut aștepta orele să se petreacă Prin gânduri îi trecau mumii de demult țipete secate, înfipte-n munte năluci fluide
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
se odihnească Nicolae, a îngropat un cosciug de scândură de stejar, în care a așezat costumul de haine cu care fusese îmbrăcat la nuntă, înștiințarea venită din partea regimentului patru Ploiești și fotografia lui cu ea (pe care o făcuseră la bâlciul de sfântul Ilie, cu un an în urmă), peste care preotul Ilie Rădulescu a lăsat să cadă o pânză neagră, simbol al doliului ce-l va purta în suflet toată viața, soția și copilul Andrei. Soarta nemiloasă făcuse ca, imediat
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
partea „creștină"este tot mai mult pusă în minoritate deoarece nu prea multă lume trimite materiale pe aceasta temă. Atunci m-am gândit să îi dau o linie literară mai pură, mai laică, dar cu bun simț, fără compromisuri, fără bâlci, fără atacuri... Ceva ce încântă ochiul și mintea. Sper să fie și cititorii mulțumiți! Nu este simplu să scrii despre tine, să întocmești o prezentare care să nu semene cu un CV bun de trimis la firme, dar impersonal în
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
47; Multiplicarea Iudei, „în regimul” Scrisorilor/Satirelor eminesciene”: „otrepe cu fețe-ngălate de zâmbet/ ipocrit căutau să mă << onoreze>>/cu strângeri lipicioase de mână” - strângerile de mână devenind sinonimul Sărutului Iudei, din Grădina Ghetsemani - cf. Scrisoarea I către băcăuani, p. 50; Bâlciul Deșertăciunilor Balcanic/Balcanizat, într-o extensie de Haos Amoral Dezgustător și Exasperant-Proliferant: „și mai vedeam omenește tăifăsuind/lași nemiloși/defăimători ticăloși/haini/proștii tuturor ocupațiilor înrudiți în pohfală/jigodii pofticioase de măriri ilicite / oameni de bună credință greșind/oameni curați
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
buton nevăzut. Lampa de pe biroul directorului se aprinde și se stinge de câteva ori la rând. Fond muzical adecvat. MINIST-ER-ul vrea să intre la director dar secretara îi face semn că acesta lipsește. Sublinieri sugestive de trompetă, trombon ca la bâlci sau carnaval. Insul gesticulează că s-au înțeles la telefon, să se vadă la o anumită oră, să semneze o situație cearceaf, lungă cât toate zilele pe care o scoate din propria servietă. Gestica secretarei exprimă imperturbabil: „Nu e și
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
care cea de la Techirghiol e apă dulce. Precum Achile m-am scăldat În saramura protectoare. De-acum la ace sunt blindat, Iar în seringă am la sare... După care au urmat zilele Humorului - un amalgam de distracții de tot felul - bâlci, tarabe, turtă dulce, icoane, oale, cămăși populare, terase cu mici si bere, festivaluri folclorice, defilări canine, defilări cabaline, aterizări cu parașuta, demonstrații aviatice, Nicolae Furdui Iancu, Smiley, Pepe, concurs de sarmale, concurs de epigrame, concurs de caricaturi, expoziții de caricaturi
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
a văzut. Adriana era îmbrăcată în rochie de mireasă, cu voalul pe cap și cu lațul agățat de gât, atârnând ca o frunză veștejită, iar în mână ținea o poză cu ea și cu Silviu, pe care o făcuseră la bâlci... Zice că a anunțat vecinii și o jelea săracu’ , de se rupea sufletu-n el: „Adrianooo, Adrianoooo, floarea mea, frumoasa mea, ce-mi făcuși tu mieeee?... Mă lăsași singur și golopan. De ce te omorâși tu, fata meaaaa, că eu te
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
I-auzi, drăcie! Să vedem! spuse uimită împărăteasa. Și Ghiocel aruncă câțiva clopoței lângă tronul împărătesc care se prefăcură în gingașe flori albe. Împărăteasa se aplecă, le privi cu mare atenție și mormăi îndârjită: - Are gust, nemernica! Dar... să terminăm bâlciul! Ce vestești tu? îl întrebă cu sictir împărăteasa. - Sosirea Primăverii, scumpa noastră stăpână! spuse ferm Ghiocel. - Sosirea? Ce vrei să spui? se înfurie împărăteasa. Sosirea idioatei? Dar eu n-am invitat-o! - Nici nu trebuie s-o invitați, Alteță! Ea
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
din marii proroci ai Vechiului Testament, „mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă” , patronul apicultorilor și al aviatorilor. De ziua Sfântului Ilie românii au foarte multe sărbători și obiceiuri: slujbe religioase obișnuite, hramuri, procesiuni, târguri, bâlciuri, nedei, împărțirea de mere pentru sufletele celor morți și mai ales ale copiilor, adunarea în zorii zilei a plantelor de leac, sfințirea busuiocului la biserică și arderea lui în scopuri apotropaice, recoltarea mierii după un ritual străvechi, organizarea de spectacole
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]