4,354 matches
-
mari, care m-au pus pe gînduri: Storin, Băltăteanu, Manolescu și cîți alții! ...Am fost, întotdeauna, un om liber. Am avut libertatea absolută de a-mi alege bucuriile. Am avut tot felul de slujbe, pînă cînd am simțit că mă bîntuie această nebunie, cu actoria. Pe la 16-17 ani am urcat pe scenă, la amatori, am gustat din bucuria succesului, am mers mai departe, am primit alte roluri... Bucuria succesului e o bucurie imensă. Te face să uiți toate mizeriile. E hrană
Gheorghe Dinică - 65 PUZZLE ANIVERSAR by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18201_a_19526]
-
este și sensul dat frânturilor de natură încrustate în perimetrul cimentat al capitalei. În privirile copilului, privat de întinderile vegetale și orizonturile largi, plopii de pe bulevard, leandrul din curtea de mahala, apusurile de soare contemplate de la etajul cinci sau vifornițele bântuind străzile vechi capătă o grandoare stranie și se încarcă de sensuri mitice. Enigmaticul fluture (animal totemic? figură alegorică? frumusețe pură?), care-i vizitează recurent fantezia pare că aduce și el, din depărtări ancestrale fasturile divine ale naturii în orașul cu
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
scrisori s-ar fi putut descoperi, așa cum era la 26 de ani, în momentul, sosirii în Franța. Lipsit de această oglindire retrospectivă îi era greu să reconstituie doar din amintiri și din cărțile proprii, imaginea acelui "nebun fără nebunie", care bântuia insomniac străzile Sibiului, Bucureștilor și apoi ale Parisului. O parte a scrisorilor considerate pierdute, de fapt doar ascunse timp de decenii prin diferite arhive, se află în colecțiile Muzeului Literaturii Române, fiind în bună parte inedite. În număr de câteva
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
creator. Cuvintele de început ale Manifestului de acum aproape șase decenii par potrivite auzului nostru: Se dezbate de cîtva timp în periodicele românești, care militează pentru atitudini, o problemă de supremă importanță și gravitate, sub semnul crizei care a mai bîntuit în trecut, aproape în aceleași limite, deși părea că fericite soluții de acum cîteva decenii nu vor mai putea fi tăgăduite. Problema intrată în discuții aprinse și purtate cu amploarea ce dă măsura însăși a crizei e aceea a sensului
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
lipsită de un condei critic de autoritate", dădeau impresia a fi fost "înfrînte, sleite de orice vigoare". Dar s-a întîmplat ca, după 1930, "în urma unor împrejurări favorabile, de natură hotărît extraestetică și chiar antiestetică - împrejurări provenite din curente ce bîntuiau peste și dinspre culturi dinafara granițelor noastre, acel spirit sămănătorist, al confuziilor mai sus amintite, să renască și încă cu o virulență necunoscută". Ce să mai spunem despre "sămănătorismul" roșu, instaurat după 1947, cu efecte cu mult mai devastatoare decît
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
cotidiane, îl trecem sub tăcere. Țărănistul era indignat că până în prezent nimeni n-a semnalat această flagrantă greșeală. A semnalat-o el. Care ar fi soluția? Rejudecarea procesului? Achitarea Ceaușeștilor? Sau retragerea la o bine meritată odihnă a venerabilului țărănist bântuit de asemenea preocupări justițiare, excelentă temă de conversație, pe o bancă, în Cișmigiu. Tot în ZIUA scrie Ioan Groșan despre președintele fuzionantului cu PDSR partid al dlui Cunescu: "dl Alexandru Athanasiu (...) nu mai departe decât în februarie a.c. declara în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
aimant impune o atitudine, un mod - angajat și angajant - de a privi o realitate umană și socială din Franța actuală. Și Bertrand Tavernier - în Ça commence aujourd'hui (1999) - își propune să vorbească despre Franța actuală - cea a regiunilor defavorizate, bântuite de șomaj, și le alege pe cele din nord, odinioară prospere așezări miniere, acum locuri unde femei disperate își abandonează copiii. În ciuda limpidității poveștii cinematografice și a justeței tonului în interpretarea actorilor (Tavernier rămâne, incontestabil, un maestru, filmul său e
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
Mai exact, cu așteptarea acestei apariții [...] Strigoiul va veni. Ar fi cu neputință să întîrzie. Așa cum, de fapt, întîrzie. Și mai exact încă, totul se deschide cu iminența unei reapariții, însă ca apariție pentru prima dată în piesă." Comunismul, care bîntuie fantomatic Manifestul din 1844, este metaforizat prin acest spectru mereu așteptat și mereu amînat, promisiune obligatorie și neîmplinită. "Carnea și fenomenalitatea sînt cele care îi conferă spiritului apariția sa spectrală, dispărînd însă imediat în apariție, în chiar venirea fantomei sau
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
pe care prefațatorul le-a descoperit în Dali și pe care i le servește, cu oarecare sadism erudit, prefațatului. Prefer să nu văd în Marx nici o fantomă rotofeie, nici un spectru scheletic, dar un strigoi popular, unul din acei moroi care bîntuie prin noaptea rațiunii nu fiindcă le-ar sta în fire să revină veșnic, ci fiindcă (așa spune credința poporului) nu s-au făcut cele de cuviință mortului. Așadar de noi atîrnă să nu mai fim vizitați niciodată de strigoiul Karl
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
buretele trecutul nazist. În final, Vela îl părăsește pe narator care, în ciuda noii perspective negative cu privire la relația lor, va purta în continuare cu el obsesia dezamăgirii și a eșecului. Imaginea femeii-vampă cu întreaga ei sexualitate și perversitate îl va mai bîntui multă vreme, chiar și atunci cînd se va recăsători cu asistenta sa, Rosamund, o fostă studentă a lui Ravelstein, care îl iubește și îi va oferi căldura feminină de care fusese pînă atunci privat. Sedus de construcțiile ideatice ale lui
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
Gina Sebastian Alcalay George Steiner: un om bîntuit de pasiunea culturii, un revoltat împotriva sălbăticiei și ignoranței brutale care invadează tot mai mult lumea în care trăim, un spirit universal, moștenitor al frumoasei tradiții savante și nomade a evreilor din Europa Centrală și de Est (s-a născut
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
spune.", ni se spune în Cuvînt înainte. Că Despre calitatea umană este un jurnal este destul de evident, în măsura în care termenul se referă la o culegere de notații și impresii personale, nedestinată, cel puțin inițial, publicării, ci, cu precădere, "uciderii demonilor" ca-re-i bântuie autorul. Funcția expiatorie a cărții e de altfel declarată deschis de T. Ștef: "Am scris, atunci, cu gîndul secund și încrezător că așa nu mă voi dizolva în acel loc. Era o formă de rezistență chibzuită." Astfel se explică faptul
Ithaca by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16839_a_18164]
-
domnit 12 ani. Commodus cel rău, laș, paricid și incestuos (căci are și o soră, care "ar fi fost un împărat bun", dar s-a născut prea devreme pentru asta) e jucat de Joaquin Phoenix, cu sclipiri de copil țîfnos bîntuit de nebunie criminală; proprietarul de gladiatori, Proximo, e jucat cu o robustețe bonomă de Oliver Reed (peste 100 de filme în 40 de ani de carieră; a murit spre sfîrșitul filmărilor, la 61 de ani). Distribuția e dominată, de la mare
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
reacție de apărare. Astfel socotiseră și anchetatorii care nu i-au mai deschis proces. Tenebroasa și oribila întâmplare desigur că nu este biografică ci imaginată, trecută în contul personajului ca una din premisele îndepărtate ale angoasărilor de care va fi bântuit mai târziu. Acționase difuz asupra psihicului său oricum fragilizat, vulnerabil. Înainte de a fi altceva, romanul lui Virgil Duda este cronica unei nevroze, a unei destructurări psihice urmărite minuțios și nemilos, în toată desfășurarea ei mereu agravată, chiar de acela care
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
că există un Club al presei, știm că la ambele Camere ale Parlamentului există Comisii de Cultură ce includ și segmentul mass-media, inclusiv al audiovizualului. Nu intenționez să reiau discuția legată de incidentul din 15 iunie, când dl. Alexandru Mironov, bântuit de frustrări, a dat buzna într-o emisiune în direct la care nu figura pe lista invitaților, pentru a-și face publice frustrările de membru al Consiliului de Administrație al Televiziunii. Nu mi s-a părut deloc surprinzător acest gest
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
desprinde de gîndul că justețea acută a analizelor practicate de Virgil Ierunca devansează momentul în care au fost scrise, păstrîndu-și semnificația într-o durată indeterminată. Unele din ele dobîndesc un ton vaticinar. Într-o Românie ce se vrea democratică, nu bîntuie oare fantoma naționalismului deșănțat, de la Vadim și Păunescu la Funar și la îndeajuns de numeroșii lor suporteri ce oglindesc cu fidelitate ceaușismul? Oare PDSR nu mimează, la rîndul său, pe un "patriotism" pe cît de rînced pe atît de agresiv
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
domnul Constantinescu să ascundă realitatea? Din speranța că va îmbunătăți lucrurile pe parcurs? Derutante sunt și alternanțele de activitate febrilă pe la microfoane și disparițiile, luni în șir, din raza vizuală a opiniei publice. N-am aflat ca președintele să fie bântuit, precum Ion Iliescu, de fantasmele scrisului. Atunci, ce-o fi făcând? Cum își petrecea zilele? Ce-o fi gândind văzând cum, lună de lună, imaginea sa iese tot mai prost în sondaje? N-am detectat nici semne că dl. Constantinescu
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
științele limbii, istoria și critica literară, folclorul, istoria culturală chiar, și se risipise ulterior între domenii din ce în ce mai specializate și mai greu de utilizat laolaltă. Intuiția acestui instrument și a acestui domeniu, cărora le spunem astăzi antropologie culturală, respectiv cercetare antropologică, bîntuie întreaga operă a lui D. Caracostea, diversă, inegală și greu de parcurs, ca o obsesie fertilă pentru viitor, dar nocivă pentru propria carieră critică și pentru ecourile demersurilor sale în public. Căutările disproporționate în domeniul metodologiei, nevoia de a se
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
a intoleranței. Premiul pentru regie i-a revenit unui tînăr croat, Vinko Bresan (n. l964, fiul scriitorului Ivo Bresan), pentru Mareșalul. O comedie savuroasă în acreala ei, plasată azi, într-o insulă patriarhală din Adriatica, unde se zvonește că ar bîntui fantoma mareșalului Tito; drept care toți bătrîneii comuniști nostalgici din vechea gardă se trezesc din letargie și răstoarnă regimul, pe insulă! Mareșalul, difuzat la noi, ar face mare succes de public. Dar importatorii noștri sînt monopolizați de filmele americane; cine mai
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
realitatea legăturii dintre ei și nici nu e clar de ce țin atît de mult să cumințească gîndurile lui Hamlet. Bruiat de o reclamă inadecvată, spectacolul de la Teatrul Bulandra are a se lupta cu cea mai teribilă dintre fantomele care pot bîntui într-un teatru: nostalgia tinereții, a frumuseții, a succesului născut de trăirea solidară. în anul 2000, Liviu Ciulei nu a regăsit teatrul părăsit în anii 70, nici măcar pe cel vizitat în 1990. Pentru noii veniți, legenda a fost mai puternică
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
peste o sută cincizeci de scrisori; au fost adunate într-un volum șaptezeci și cinci dintre ele, cu autori între unsprezece și nouăsprezece ani, din România, Bucovina de Nord și Basarabia (Republica Moldova), alcătuind toate un fel de anatomie a unui spectru ce bîntuie încă multe conștiințe, o istorie a terorii văzute prin ochii altora, dar nepurificată în ochii de copil. Marea majoritate a poveștilor are la bază experiențe de familie, eroii fiind de obicei bunicii, deportați, arestați, torturați, lăsați fără pămînt. Se construiesc
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
răspundă frumoșii ochi și graciositatea Dnei Grădișteanu. Eu, un vechi păcătos, nu puteam refuza cerere unei dame atît de amabile"13). În altă scrisoare, Alecsandri, dezgustat de politică, îl îndemna pe Iacob Negruzzi să ferească Convorbirile de această boală, care bîntuia tînăra democrație română în secolul trecut și care, din păcate, mai bîntuie de zece ani, în această nesfîrșită perioadă de tranziție. Grădișteanu semnează cu pseudonimul G. Gellianu trei articole în Revista contimporană: Schițe literare. Poezii de N. Georgescu (nr. 1
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
puteam refuza cerere unei dame atît de amabile"13). În altă scrisoare, Alecsandri, dezgustat de politică, îl îndemna pe Iacob Negruzzi să ferească Convorbirile de această boală, care bîntuia tînăra democrație română în secolul trecut și care, din păcate, mai bîntuie de zece ani, în această nesfîrșită perioadă de tranziție. Grădișteanu semnează cu pseudonimul G. Gellianu trei articole în Revista contimporană: Schițe literare. Poezii de N. Georgescu (nr. 1/1875), Comentarii asupra epistolei d-lui G. Dem. Teodorescu despre N. Georgescu
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
viață, și prin urmare nu știe cu adevărat cum ar arăta o existență fără durere. Deși nu o realizează, eroina romanului este o abulică într-un univers al nefericirii voluptoase. O dovedesc mai clar decît orice altceva visele care o bîntuie, dictîndu-i tristețile și ajutînd-o să-și înțeleagă spaimele și nefericirea. Tot visele acestea sînt probabil dovada cea mai solidă a virtuozității de romancieră a autoarei, pentru că a le transcrie, astăzi, după ce a apărut (și apus) o literatură a onirismului nu
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
Constantin Țoiu Cîte zile mai calc pe pămîntul nesigur al Californiei bîntuit de cutremure, știu că pășesc pe un teritoriu uzurpat. Ceea ce nu înseamnă că statul mexican de astăzi mai poate să revendice ținutul californian pierdut în secolul al nouăsprezecelea... Dacă l-ar redobîndi, să zicem, ar fi cum am cădea din
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]