802 matches
-
persistente, precum „Buze dulci”, „La Drumețul” etc.), funcționari, muncitori, maiștri, meseriași, mărunți întreprinzători, ba chiar și manageri („manager Ștefan Ștefoi”). O demonstrație de virtuozitate se distinge în alternanța planurilor, dar și în stilul naratorului, deseori cel al povestașului mahalalei, care bârfește, relatează ori inventează mici întâmplări, spre delectarea vecinului ori a comesenilor de la cârciumă. Alteori naratorul nu se identifică total cu personajele, și atunci tonul lui este unul amuzat, ironic cu tandrețe și hâtru, prin simularea seriozității, prin adoptarea unor clișee
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
în relație cu soțul și cu slugile; era posacă, rea. Prefăcându-se a fi geloasă, își spiona soțul, "țipa, ocăra și blestema", în timp ce Kir Ianulea "asculta, înghițea și tăcea". Acrivița a dat în patima jocurilor de cărți, pierzând mulți bani. Bârfea apropiații, printre care o prietenă de familie și îl acuza pe soț de relații extraconjugale. Acesta își iese din fire, o consideră pe Acrivița o "scorpie nebună", "mai îndrăcită decât talpa iadului", iar reacția ei este pe măsură: îi aruncă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
până la urmă, să depună mărturii mincinoase împotriva unui soț ideal. Dumneaei, ,,țipa, ocăra și blestema’’, iar dumnealui ,,asculta, înghițea și tăcea’’. O singură dată și-a ieșit din pepeni, când kera Acrivița, la un ospăț cu mulți musafiri, și-a bârfit copios o prietenă, soția unui negustor cu vază cu care erau în vizită. Kir Ianulea, ,,om cu hristoitie’’, a făcut-o atunci în fața tuturor ,,mai îndrăcită decât talpa iadului’’ și a fost cât pe aici să își dezvăluie adevărata identitate
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
P. descrie, cu talent, o masă „luculică”, animată de vinuri românești, cu austerul Pârvan și cu asistentul său, tânărul istoric Ion Nestor, fostul semnatar al Manifestului Crinului alb, mai puțin auster. Scenă epică memorabilă. Moralistul are ce scrie și ce bârfi. Etica pe care o recomandă se sprijină, în continuare, pe valorile țărănești. În centrul ei se află „omenia și cumințenia”. În Memoriile mandarinului valah și, mai înainte, în Pomul vieții dăduse mai multe precepte. Ele împacă bucuriile trupului cu austeritățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
din care făcea parte aceasta. Era o chestiune de onoare. Astăzi, îi poți auzi pe părinți exclamând cu vehemență în fața adolescentei care are un prieten: „Ce vor spune vecinii? Ce va spune prietena mea, care de abia așteaptă să mă bârfească? Ce vor spune colegii de serviciu, dușmanii, ziarele?“ Iar partea de fier a acestei centuri este... ginecologul. „Să știi că te duc în fiecare lună la ginecolog, să vedem și noi dacă mai ești virgină!“ Umbra impasibilă a acestui medic
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
că multe fete ajung să se îndrăgostească de băieți care li se păreau inițial nesuferiți, încrezuți, urâți. Din punct de vedere științific, acest fenomen are două explicații: una cognitivă și alta pur biologică. Explicația cog ni tivă spune că atunci când bârfești pe cineva, riști să asimilezi deja o parte din acea persoană și astfel dezvolți un comportament oarecum obsesiv față de ea. Explicația biologică spune că furia sau conflictul cu o persoană produce o formă primară de atașament datorită catecolaminelor (adrenalina și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
și cu învățătura ei despre Dumnezeu. Adevărat era, că ea era nelipsită de la biserică, avea memorie bună, îi plăcea slujba, predica, cazania și avea darul povestirii, dar avea un păcat de care nu putea să se debaraseze. Îi plăcea să bârfească. Odată îi zise preotului că ea vrea să se desăvârșească și să se jertfească pentru ceva, care-I place Domnului Hristos. Preotul duhovnic, care-i cunoștea acest păcat, drept răspuns își puse degetul pe buze și-i zise: Iată aceasta
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
ceva, care-I place Domnului Hristos. Preotul duhovnic, care-i cunoștea acest păcat, drept răspuns își puse degetul pe buze și-i zise: Iată aceasta-i jertfa pe care o vrea Domnul de la dumneata; pune pază gurii și nu mai bârfi! 39. Biblia, Cartea pentru toți oamenii Un om care se credea fără de păcat, mergând în vizită la un consătean, văzu pe masa lui Biblia. Atins de păcatul mândriei că el ar cunoaște multe, îi zise gazdei: „Cum, tu citești Cartea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
voi întreba și vei vedea că și tu ai păcate. Prietenul consimți. Nu te-ai mâniat niciodată? Ei, cine nu-i mânios niciodată în viața lui? N-ai ocărât niciodată, n-ai înjurat, n-ai blestemat sau nici n-ai bârfit? Cinstit, vorbind, trebuie să mărturisesc că am cam făcut și din acestea... De câte ori nu ți-ai călcat cuvântul? De câte ori ai mințit? De câte ori ai invidiat pe altul? Nu-mi este în obicei, dar desigur că am făcut și din acestea câteodată
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pe care cei din jur nu le auzeau). 9. Ideație paranoidă (6 itemi, ex.: Am avut convingerea că cei din jur sunt de vină pentru majoritatea necazurilor mele; Am avut senzația că cei din jur mă spionează și apoi mă bârfesc). III. Instrumente specifice, ce sunt destinate unor grupe speciale de pacienți și unor patologii sau grupe de patologii distincte. Pentru domeniul cardiovascular se utilizează instrumente cum ar fi: MACNEW - MacMaster-Newcastle Heart-related Quality of Life Questionnaire (chestionarul Mac Master-Newcastle pentru calitatea
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
erau cadrele în PC treceam stațiile de telegrafie pe radiofonie și prindeam Europa liberă, dar la orele acelea, noaptea, prindeam mai mult muzică. M. M.: Mai erau unii și mai comentau. S. B.: Nu circula bârfa? M. M.: Se mai bârfea, se mai discuta, dar, vedeți dumneavoastră, eu îmi amintesc că atunci apăruse un banc despre Ceaușescu, unul din bancurile bune despre el. Cică a fost o consfătuire la Moscova cu toți șefii de state din țările socialiste, și la sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Sau bănuia că intervenise altceva pe fir? Greu de spus. La urma urmei, e o actriță. Călătoria s-a dovedit atât de plăcută, încât am fost amândoi surprinși. N-am discutat despre nici o problemă personală, ci am pălăvrăgit și am bârfit pe parcursul întregului drum și, în acel răstimp îngrădit, am gustat fiecare dintre noi compania celuilalt, așa cum se întâmpla pe vremea când Rosina nu se îndrăgostise încă de mine și eu nu-mi pierdusem încă mințile din cauza ei. Mi-a povestit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a lăsat cuprinsă de același entuziasm și se spune că a căpătat conștiință politică și sete de putere. Gilbert pretinde că Odiseea lui Fritzie a căzut. Da, am început să mă duc la petreceri. Colind Londra, mănânc și beau și bârfesc de parc-aș fi un om obișnuit. Și, mă rog, nu sunt? Mă întreb ce s-o fi întâmplat cu talismanul acela prețios pe care aveam de gând să-l scot la lumină într-o tainică grotă, lângă mare? Poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu subiect dinainte anunțat, la care participă interlocutori din cele mai diverse câmpuri: scriitori, sociologi, istorici, oameni de știință, politicieni, ziariști-comentatori, studenți ș.a. Se remarcă de-a lungul anilor dosare precum: Splendoarea și mizeriile mitocanului, Armata, Ce fel de bârfe bârfim, Violența, A fi sau a nu fi independent, Exilul românesc, Kitsch, Serialomania, Lumea interlopă, Vin americanii, Locul comun, Disciplina de partid, Modă și mode, Laic și religios, Subculturi, Scrisul & cititul, Specific național, identitate națională etc. Semnează, pe lângă membrii consiliului editorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
mediului, deci degradând. Și, În acest sens, planeta era la Început negentropică, masculină, iar acum entropică, feminină; iar ne amintim de Adam și mai tânăra Evă. Am spus Adam? Trebuia masculul În genere; și promit ca, peste vreo lună, să bârfesc din acest punct de vedere o plantă care, precum prea puține surate, a găsit cu cale să fie o Ea și un El. Și, dacă am zis plantă, mai e ceva de speculat. Căci planta, cu țesuturi oxidante de felul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
două linguri de făină, desfăcută În bulion și condimentez, pentru ca atât de multul fier și magneziu pe care mi l’am asigurat să fie și apetisant. Cu ce? Cu subiectul de astăzi, dat prin răzătoarea fină. La ultima noastră Întâlnire, bârfind muștarul, am uitat intenționat ceva. Anume, că sunt trei specii: Sinapis alba, nigra - mai e nevoie de traducere? - și acela vânăt, Sinapis juncea. Toate conțin sulf, absolut necesar proteinelor ce constituie părul, unghiile și cheratina din stratul superficial al pielii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu patru aripi colorate stăpânește văzduhul, ci unul cu 6, precum heruvimii și acela alb: fulgii de nea, chiar dacă februarie e cam zgârcit, ca luna cea mai secetoasă a anului ce este, oarecum paradoxal. Dar nu paradoxal ci explicabil, voi bârfi fluturii căci, deși fug ca dracu’ de tămâie, ca om sunt și eu supus uneori subiectivismului, reacționând la stimuli neașteptați: realii fluturi evocați deunăzi. Și de care ne e dor, de ei și de culorile lor, acum când totul e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adică copierea patentelor Naturii? Nu vreau să spun rău, ci prost... 9 august 2003, ora 16,30 84. Ce face omul cu mâna lui... Ador bârfa, ca tot românul, dar mai dihai, căci mi-am pus În gând să-l bârfesc, nici mai mult, nici mai puțin, decât pe amfitrionul nostru. Cică nu Îndrăznește să spună ce-a discutat cu mine deunăzi la o... café. Pe bune! Las’, Nicule, c’o spun eu, dar am să-mi Însușesc paternitatea. Bârfa continuă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
muzică e berechet, iar În aceste momente becul roșu e stins... Hapciu! N’am În față decât trei ore... Regret că n’am În față „gradele“ pe care le măsoară termometrul... ar fi un rachiu pe cinste... Dar așa, să bârfim apa, aceea care curge literalmente pe mine, udând și teancul de hârtii și cărți din față-mi. Conu’ Aurel zâmbește de dincolo de microfon; intuiesc și răspund Înainte de a termina preambulul, căci vreau să spun cât mai multe, nu de altele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Însuși. Firesc, vă ispitesc: vreți să trageți cu ochiul la lexiconul meu? 1. Artificialism Cunosc o pisică tare drăgălașă și miloasă din fire câtă vreme Îngăduie unui bun prieten al meu să locuiască În casa ei. El Însă o răsplătește bârfind-o: „Asta e o pisică din petrol, Îmbrăcată Într’o blană sintetică, care mănâncă numai Whiskas și se sperie de vrăbii“. Adică e artificială, Începând cu faptul că nu aparține rasei „de streașină“. Și, deși primul gând mi-e Întotdeauna
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ci la Chimie sau la Matematică. Nu că nu te place nimeni. Știu eu, dar nu ți le spun, vreo trei care-s topite după tine, însă rămân așa, topite, decât să se uite după ele tot amfiteatrul. Dacă te bârfește o colegă, mai merge, dar dacă te bârfesc o sută, te-au desființat. Pricepi?“. Chiriță Ion pricepea, și prima fată de la Chimie pe care a invitat-o la o cofetărie i-a devenit, la terminarea facultății, soție. Câtă dreptate avusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu te place nimeni. Știu eu, dar nu ți le spun, vreo trei care-s topite după tine, însă rămân așa, topite, decât să se uite după ele tot amfiteatrul. Dacă te bârfește o colegă, mai merge, dar dacă te bârfesc o sută, te-au desființat. Pricepi?“. Chiriță Ion pricepea, și prima fată de la Chimie pe care a invitat-o la o cofetărie i-a devenit, la terminarea facultății, soție. Câtă dreptate avusese Camelia! Chiriță Ion o aștepta pe Cosmescu Ionela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu primul secretar. Au fost de față 15 scriitori, cu brevet sau fără brevet (la filială îs 9 membri). Au răbufnit și s-au mușcat între ei, scriitorii, desigur. Rolul de cîine-lup l-a jucat D. Costea care, află, mă bîrfește pe toate drumurile. Nu-mi pot imagina cum poate exista într-un individ atîta răutate! „Amicii” de la Cronica iar au început cu rugăminți pe lîngă mine: să colaborez, „să fim prieteni” (C. ștefanache), „să dau orice” (Al. Andriescu) etc. Se
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la punct). Eu iert multe, dar nu-i voi ierta lui infidelitatea, nerecunoștința pentru cîte [lucruri] de bine i-am făcut (pentru familia lui mi-am pus în joc însăși cariera mea didactică), invidia de care este animat (m-a bîrfit grav de tot pînă și la unii studenți), crizele bolnăvicioase de grandomanie, mania lui deformatoare, spiritul de intrigant etc., etc. L-am tolerat mult prea mult cu gîndul că el, care se crede cel mai inteligent și mai cult dintre
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
rememorările M. Manoilescu, se complăcea în mijlocul micilor lui musafiri, ,,îi invita la masă cu dânsul, le punea probleme de matematică și se amesteca în jocurile lor”, ba chiar discuta cu ei politică, în glumă. În unele cercuri, totdeauna înclinate să bârfească și să coboare pe copiii dinastiei noastre, notează Mihail Manoilescu, se spunea că Voievodul ,,e lipsit de personalitate, fiindcă era lent și potolit în exprimare. Dar colegii lui de joacă îl prețuiau. ,,Voievodul era plin de bunătate cu colegii lui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]