3,448 matches
-
vagoane. Le duc la porți de început în primăveri cu vise, Să pun în ele dorul meu și câmpurile-ntinse. Pe tine nu te pot lua, n-a fost cum mi-am dorit, S-a stins ușor focul aprins cu bățul umed de chibrit. De-acum, o să visez cu tine pădurile fără de vânt Și te ascund ca pe o floare sub pleopele unui cuvânt. Vei rătăci prin întrebări, însă nu vei primi răspuns, Iar ochii tăi vor aduna doar roua rece
SCRISORI de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1455039773.html [Corola-blog/BlogPost/362268_a_363597]
-
pe stradă?! În țoale rele și soioase doar Dumnezeu poate să-l vadă Unde să se adăpostească, să își adoarmă foamea cum, că numai mila creștinească nu-i de ajuns când stai pe drum Trecea un cerșetor agale cu un băț și o traistă în spinare să caute o șansă în cale, ducându-și Crucea-n lumea mare. Un om, ducea o viață-n traistă ... de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: un om ducea o viață-n traistă / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare
UN OM DUCEA O VIAŢĂ-N TRAISTĂ de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1454682771.html [Corola-blog/BlogPost/363425_a_364754]
-
și rămuroși ce înfruntau , parcă, ca niște coarne gigantice cursul de neoprit al fluviului. Își înfășură picioarele în niște oghele colorate, apoi și le îndesă în cizmele de cauciuc mult prea mari pentru el, luă traista pregătită dinainte cu demâncare, bățul sprijinit de peretele casei și plecă înspre grajdul animalelor ce așteptau liniștite. Era toamnă, și peste câteva zile începea școala. Simți dintr-o dată mirosul puternic de motorină întinsă pe pardoseala din clasă, dar mai ales, țipătul strident al învățătoarei, palmele
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
se face cu caolină albă, adusă din Munții Harghitei. Cu ajutorul coarnelor de vită care trebuie să fie egale ca număr cu al culorilor folosite se fac punctele care învârtite într-un anumit fel iau forma motivului dorit, cu ajutorul gaiței „un băț cu un bold în capăt” se pictează, în general, pânza de păianjen și dantela. Unii ceramiști horezani, precum Arsenescu Iulian Cătălin, au renunțat definitiv la specificul tradițional și au creat produse noi, ecologice, simple, de culoare roșie, galbenă, albastră sau
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de acest fel, au determinat autoarea să încheie capitolul printr-un „zbucium” dureros, pe care toate persoanele sensibile îl simt în toată adâncimea lui: „... zbucium ce țipă departe/ pământul mirosind a moarte/ tăinuind o altă tăcere/ resturi de vise/ un băț de chibrit/ o durere”. Spre deosebire de poeziile cuprinse în acest capitol și de cele publicate în volumele amintite mai sus, cele ce urmează în capitolul „Zbor de vineri” și în următoarele surprind momente de dragoste. Iubirea autoarei se revarsă plenar pe
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
copiilor și adolescenților din întreaga lume, dar mai ales din țările surori României, în care cândva se vorbea limba latină, le-am purtat cu mine pe câmpurile care înconjoară satul Sărbătoarea al străbunicilor mei. Zburdam prin soare și roteam un băț imaginându-mi că sunt un muschetar care luptă pentru a-l apăra pe rege. Seara, pe podul magaziei, îmbrăcată în hainele mamei, ca să pară costume de epocă, dam spectacole, imaginându-mi că sunt o prințesă. Orchestra greierilor mă acompania. Dar
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 674 din 04 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Se întâmplă ca măcar o dată pe an să merg și eu la Hanu Ancuței, aflat la o azvârlitură de băț de habitatul meu casnic. Întotdeauna, însă, întâmplător. Aș face-o mereu, cu voluntariatul celui profund motivat, dar numai ca vizitator. Cum însă hanul nu-i muzeu, ci loc unde se intră ca să dai tribut trupului, cu cheltuială mare, n-o
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește moartea Viselor Posibilitatea cuțitului în creastă Sângele negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai plantat cu mâna ta Nemuritoare Și ne-ai împodobit cu lumini și dorințe Bate
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1401214514.html [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
holtei bătrân, Danzinger pe numele său, pe care l-a obligat apoi să depună cerere de emigrare în Germania. Proaspăta doamnă Danzinger ar fi ajuns la concluzia că nu mai era de trăit în România, că i s-ar pune bețe în roate, urmărindu-se compromiterea carierei sale, ea tocmai pregătindu-și o admitere la doctorat. Bineînțeles, în cererea de emigrare nu s-a exprimat atât de explicit. Două navetiste au hotărât să își rezerve locuri la internat, pentru a rămâne
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1468228320.html [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
veselia nu se sfârșește decât la plecare” a fost gândul care a condus la această hotărâre. S-a aplecat să-și verifice legăturile și în acea clipă a simțit cum îl cuprinde o amețeală puternică. A închis ochii, a lăsat bețele să-i cadă și și-a strâns capul în mâini cât a putut de tare. Aproape imediat, a simțit că se ridică de la pământ și plutește din ce în ce mai repede și pătrunde în acel culoar de lumină strălucitoare, pe care a recunoscut
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1427837820.html [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
buzați, “Baragladină!”, boroaice, “bahtă! bahtă! bahtă!”, bubuline, bașoalde, balabuste, borțoase, băgăreți, blegi, buzunăreli, bruftuluială, burdușeli, buchiseli, “Buf, bof!”, “Boule!”, “Beșinos bătrîn!”, “Bătu-te-ar benga!”, bocete, bășcălii, batjocură buruienoasă, baliverne, “Bărbatu-i bine?”, “Bolește”, brașoave, bancuri, bîrfe, bodogăneală, Bombonel bagă bețe Bunicii, Brucan bîjbîie, Bogdan Baltazar bănuiește, barem Băsescu beștelește, boborul blastămă, beție, barbarie, biznis, bunăstare, baligi, beneficii, balamuc, bairam. Bazar, bădie! Buticarul: Bre, basarabeanco, bagă-ți bagajele‑n boxă! Basarabeanca: Bebe bateristu’: Bună bucățică! Beton! Buticarul (bățos): Bă, basarabeanco, bagă
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Bazar.html [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
și mai greu,Munceau la colectiv și nu le dădea nimic. Oamenii se învățaseră să fure propria muncă. Plecau noaptea și furau în coșuri și saci drugi de porumb și secerau grâul la lumina lunii. Grâul îl băteau cu un băț și ieșeau din spice boabele aurii. Mama îl dădea prin râșniță și făcea pâine. Mai mult azimă, că nu era drojdie ca să pună aluatul la dospit. Era un fel de înțelegere între miliția din sat și oamenii care își luau
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stafiile_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
stropesc casele, să meargă la livezi să stropească cu Agheasmă și holdele, atât pomii fructiferi, cât și terenurile, ca să aducă rod bun în anul care tocmai a început. Legat de mergerea la câmp cu Agheasmă este și tradiția ruperii unui băț în pomii fructiferi, ornat cu motive populare. Semnificația acestui băț are o conotație agrară, dar ea reprezintă belșug de roade, pentru că așa cum se rupe bățul, așa să se rupă și crengile copacilor cu rodul lor. Acest băț numit „colendă“, sculptat
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426599449.html [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
și holdele, atât pomii fructiferi, cât și terenurile, ca să aducă rod bun în anul care tocmai a început. Legat de mergerea la câmp cu Agheasmă este și tradiția ruperii unui băț în pomii fructiferi, ornat cu motive populare. Semnificația acestui băț are o conotație agrară, dar ea reprezintă belșug de roade, pentru că așa cum se rupe bățul, așa să se rupă și crengile copacilor cu rodul lor. Acest băț numit „colendă“, sculptat cu motive populare, iar în vârf având ațe de lână
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426599449.html [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
tocmai a început. Legat de mergerea la câmp cu Agheasmă este și tradiția ruperii unui băț în pomii fructiferi, ornat cu motive populare. Semnificația acestui băț are o conotație agrară, dar ea reprezintă belșug de roade, pentru că așa cum se rupe bățul, așa să se rupă și crengile copacilor cu rodul lor. Acest băț numit „colendă“, sculptat cu motive populare, iar în vârf având ațe de lână colorate, este purtat de către copii atunci când merg cu colindul de Crăciun, bătând cu el în
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426599449.html [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
tradiția ruperii unui băț în pomii fructiferi, ornat cu motive populare. Semnificația acestui băț are o conotație agrară, dar ea reprezintă belșug de roade, pentru că așa cum se rupe bățul, așa să se rupă și crengile copacilor cu rodul lor. Acest băț numit „colendă“, sculptat cu motive populare, iar în vârf având ațe de lână colorate, este purtat de către copii atunci când merg cu colindul de Crăciun, bătând cu el în pământ pentru a-și anunța sosirea la casele gospodarilor, care la rândul
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426599449.html [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
vârf având ațe de lână colorate, este purtat de către copii atunci când merg cu colindul de Crăciun, bătând cu el în pământ pentru a-și anunța sosirea la casele gospodarilor, care la rândul lor îi răsplătesc cu daruri. De aceea, acest băț este luat de către un membru din familie în ziua Bobotezei, atunci când merge cu Agheasma Mare pentru a stropi holdele, în livezile cu pomi fructiferi și este pus într-unul din copaci, pentru că așa cum bățul a adus daruri copiilor atunci când au
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426599449.html [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
răsplătesc cu daruri. De aceea, acest băț este luat de către un membru din familie în ziua Bobotezei, atunci când merge cu Agheasma Mare pentru a stropi holdele, în livezile cu pomi fructiferi și este pus într-unul din copaci, pentru că așa cum bățul a adus daruri copiilor atunci când au mers cu colindul, tot așa să aducă roadă și pomilor fructiferi. În tot timpul cât oamenii stropesc cu Agheasmă holdele, ei spun rugăciuni și cântă troparul praznicului „În Iordan“. În loc de concluzii și încheiere - de
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426599449.html [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
tătari dar cum acestora nu le plăcea să muncească pământul, nu erau interesați de agricultură. Stăteau cât este ziulica de lungă cu picioarele răsucite sub fund în fața caselor joase, cu ferestrele aproape de pământ și cu acoperișul din pământ aruncat peste bețe de floarea soarelui și fumau din narghilea. Tătăroaicele cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea din ibric
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
dar și ai dracului. Cine s-au înscris primii în partidul comunist? Ei și îi vedeai mereu la votare că sunt pe lista de deputați comunali sau raionali. Unii dintre ei nu aveau nici WC în curte, îl făceau din bețe de floarea soarelui de-i vedea toată lumea când se așezau pe “tron”, dar de pe lista de deputați nu lipseau niciodată. Imi amintesc de o situație hazlie de care a râs mulți ani toată suflarea comunei. Una dintre deputate avea un
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
de deputați nu lipseau niciodată. Imi amintesc de o situație hazlie de care a râs mulți ani toată suflarea comunei. Una dintre deputate avea un sot foarte gras, de aceea i se zicea și “Gavaz”. Aveau un WC făcut din bețe de flarea soarelui și nu știu din ce era făcută podeaua că într-o zi cât era el de gras, s-a rupt podina closetului cu el și a căzut direct în mizeria din groapă. De acolo din mizerie, se
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
mii și i le întinde „pușcașului” nătăfleț, care i-a luat bucuros. Aducându-și aminte că mai are ceva să-i spună conașului, fiindcă tot primea ghionturi pe sub coaste de la Bâzdoagă, prinse cu strășnicie arma, care acum era un simplu băț, nu mai avea în ea „gloanțe” și îl somă. - Mi-e milă de dumneata, dar te-aș ciurui... și se prefăcu prostul că duce mâna la „cocoș” ca să tragă, când Didinica țipă ca din gură de șarpe. - Năică, nu-l
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
ofițer sub acoperire, atâta timp cât ești ofițer sub acoperire în slujba țării tale este nu o rușine ci o mândrie (pe care nu o pot face publică). Ofițerii sub acoperire, agenții secreți, oamenii din mult dușmănitele servicii, își pun pielea în băț pentru țara asta cu rezultate pe care le contabilizăm noi, neștiindu-le efortul.” Postarea din 22.09.2014 pe: Teoretic, așa ar trebui să fie, însă ofițerii sub acoperire din serviciile românești s-au dovedit, în mod repetat, a fi
TABLETA DE WEEKEND (81): NUME DE COD: PORUMBIELUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1411900147.html [Corola-blog/BlogPost/353141_a_354470]
-
știau cu toții, de la ultimul îngrijitor de grajduri și până la contabilul-șef. Problema lui era că furturile, începute odată cu numirea lui în funcție, nu încetaseră nici după ce mai angajase doi paznici. Îl vedeau tânăr, îl credeau fără experiență și îi puneau bețe-n roate cu toții. O simțea pe pielea lui de fost student eminent și proaspăt director de fermă. Fermă era a partidului. Totul era proprietatea partidului: animalele, pășunile, clădirile... angajații erau ai partidului. El apăruse deasupra tuturor, fluturând o repartiție de pe
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1451379298.html [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
și umezi ai vițeilor proaspăt înțărcați, îi limpezi și mai tare gândurile. Depindeau atât de multe de el! Putea demonstra atât de multe! Avea nevoie doar să fie lăsat naibii să-și facă treaba și să nu i se pună bețe-n roți. Aproape de sfârșitul programului, intră în biroul lui Preda. Contabilul-șef se înecă cu lichidul din paharul pe care tocmai îl dusese la buze. Man îl așteptă să își potolească tusea, așezându-se comod pe scaunul de lângă ușă, de unde
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1451379298.html [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]