332 matches
-
ducând o viață scandaloasă alături de femeile-discipol din înalta societate petersburgheză. Mai mult, a fost văzut de multe ori apelând la serviciile prostituatelor, sau bând până la pierderea cunoștinței, sau participând la chefuri de zile și nopți neîntrerupte. Era un tip libidinos, bădăran, murdar, de multe ori purtându-se în mod scandalos în public. Deși fascina pe multe dintre femeile de condiție bună din Sankt Peterburg, el nu era acceptat de societatea aristocratică din capitala imperiului, care considera că pur și simplu nu
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
impertinenți, îngâmfați și neciopliți, puși pe conflicte. Oare toți au obținut aceste mașini prin muncă cinstită, sau prin hoții? - m-am întrebat fără să vreau. Ostentativ, unii au intrat pe banda mea, apropiindu-se periculos de micuța mea mașină. Mari bădărani mai există în România de azi și se pare că nu mai știu de frică, de nimic. În această privință, este mult mai rău decât pe vremea comunismului. Parcă timpul s-a oprit în loc, numai eu am mai îmbătrânit puțin
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
în lume impune reperele dar drumul nu pare nicidecum aidoma visurilor aurorale. Timpul istoric operează cu alte criterii și decide autoritar destine și exclude dreptul la opțiune. Vehiculul social îmbarcă de-a valma oameni onorabili și impostori, ființe delicate și bădărani, inși dotați cu har sau doar stupizi travestiți în ideologi de ocazie. Spectacolul deprimă și-i face pe lucizi să dispere. Unii se resemnează, alții se revoltă. A opta pentru o carieră artistică, liberală cum știm, pare gestul insurgent al
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Din 1949 până în 1954, Ștefan Mihăilescu Brăila a jucat la Teatrul "Maria Filotti", în spectacole ca "La Ilie bun și vesel", de Ion Damian, "O scrisoare pierdută", de I. L. Caragiale, "Poveste de dragoste", de Margarita Aligher, "Burghezul gentilom" de Moliere, "Bădăranii", de Carlo Goldoni, "Nunta lui Kecinski", de Suhovo Kobalin și "Ultima ora", de Mihail Sebastian. Debutează în cinema în 1957, jucând cu o inegalabilă măiestrie artistică, în cele mai reușite comedii din cinematografia românească: Ciocolata cu alune, în 1978, "Păcală
Ștefan Mihăilescu-Brăila () [Corola-website/Science/303862_a_305191]
-
spectacole în limba română cu piesele "Ultima oră" de Mihail Sebastian și "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale. Ulterior trupa Naționalului bucureștean s-a aflat într-un turneu oficial în URSS, cu următorul repertoriu: "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, "Bădăranii" de Carlo Goldoni, "Anii negri" de Aurel Baranga, "Revizorul" de Nikolai Gogol și "Steaua fără nume" de Mihail Sebastian. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
fi putut propulsa într-o carieră internațională de excepție, dacă nu ar fi fost prizonierul unei cinematografii marginale. În cadrul Festivalului Goldoni din anul 1956, Sică Alexandrescu pleacă la Veneția cu Birlic, Alexandru Giugaru și George Calboreanu pentru a prezenta piesa "Bădăranii" în traducerea lui Iancovescu. Apariția lui Birlic în Italia, în piesa "Bădăranii", a oprit din fugă spectatorii care doreau să se adăpostească de ploaia torențială care izbucnise în actul III al piesei care se juca în aer liber, în grădina
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
fi fost prizonierul unei cinematografii marginale. În cadrul Festivalului Goldoni din anul 1956, Sică Alexandrescu pleacă la Veneția cu Birlic, Alexandru Giugaru și George Calboreanu pentru a prezenta piesa "Bădăranii" în traducerea lui Iancovescu. Apariția lui Birlic în Italia, în piesa "Bădăranii", a oprit din fugă spectatorii care doreau să se adăpostească de ploaia torențială care izbucnise în actul III al piesei care se juca în aer liber, în grădina de la Palazzo Grassi. Publicul a rămas pe loc, țintuit sub ploaie, hohotind
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
lui jupân Conciano - Birlic, deși nu cunoștea limba în care se juca piesa. A fost strălucit în piesele de teatru "D-ale carnavalului", "Conu Leonida față cu reacțiunea" și "O scrisoare pierdută" de Caragiale, "Avarul" și "Burghezul gentilom" de Molière, "Bădăranii" de Carlo Goldoni, "Egor Bulicov" de Maxim Gorki, "Revizorul" de Nikolai Gogol, "Oameni care tac" de Alexandru Voitin, "Nunta lui Krecinski" de Suhovo-Kobalin, " Mielul turbat" de Aurel Baranga. Jocul său era caracterizat de un puternic timbru personal și de o
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
Bădăranii este un film de comedie românesc din 1960, regizat de Sică Alexandrescu și Gheorghe Naghi. El este o adaptare cinematografică a spectacolului de la Teatrul Național Ion Luca Caragiale din București cu piesa de teatru omonimă (1760) a dramaturgului italian Carlo
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
Grigore Vasiliu Birlic), iar cele două femei găsesc împreună o soluție. În casa lui Lunardo sosesc la cină în acea seară Simon cu Marina, Canciano cu Felice și Maurizio. Cei patru bărbați sunt considerați de soții niște neciopliți, sălbatici și bădărani. Ei se pretind a fi stăpânii casei și le interzic soțiilor să se gătească cu haine scumpe și să poarte podoabe, nepermițându-le nici să meargă la operă, la teatru sau prin oraș decât însoțite de ei. Felice îl introduce
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
pentru a celebra 250 de ani de la nașterea dramaturgului italian Carlo Goldoni (1707-1793). Repertoriul teatrului bucureștean nu conținea însă nicio piesă a lui Goldoni și pentru a nu rata invitația la festival, regizorul Sică Alexandrescu (1896-1973) a propus pregătirea comediei "Bădăranii" în traducerea lui Ion Iancovescu; piesa fusese jucată pentru prima dată în anul 1760 la Veneția. Timpul era foarte scurt, dar în decurs de numai 12 zile regizorul a reușit să pregătească spectacolul, apelând la cei mai buni actori disponibili
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
inocente și liniștitoare”". Filmul a fost realizat pe peliculă color și are o lungime de 2500 de metri utili. Muzica filmului a fost compusă de Paul Urmuzescu și interpretată de Orchestra Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. În anul 2009 filmul "Bădăranii" a fost transpus de TVR MEDIA pe suport DVD. Filmul "Bădăranii" a fost vizionat de 2.785.443 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
are o lungime de 2500 de metri utili. Muzica filmului a fost compusă de Paul Urmuzescu și interpretată de Orchestra Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. În anul 2009 filmul "Bădăranii" a fost transpus de TVR MEDIA pe suport DVD. Filmul "Bădăranii" a fost vizionat de 2.785.443 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
un titlu de 999/1000. Monedele emise aveau putere circulatorie pe teritoriul României. Pe reversul monedei era reprezentat bustul actorului Grigore Vasiliu-Birlic, „surprins într-un rol dintr-un spectacol de comedie”. Rolul ales a fost cel al jupânului Canciano din "Bădăranii".
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
opțiuni greșite (cele mai notabile fiind Ruptura chino-sovietică și Criza rachetelor din Cuba). După mai multe ieșiri furioase, nediplomatice, la Organizația Națiunilor Unite, colegii de partid au început să-l considere tot mai mult pe Hrușciov ca un individ agresiv, bădăran și periculos pentru URSS. În consecință, conducerea sovietică l-a îndepărtat pe Hrușciov de la putere în 1964. După îndepărtarea de la putere a lui Hrușciov, a urmat o nouă perioadă de conducere colectivă până la începutul celui de-al optulea deceniu al
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
de virtutiile și calitățile necesare unui rege, credea că Sejong este destinat să devină rege. Credea că împreună cu celălalt frate, prințul Hyoryeong aveau datoria de al face rege pe fratele lor mai mic. Dar s-au purtat într-un mod bădăran în cadrul curții regale, încercând să-l facă rege pe Sejong, și ajung să fie izgoniți din capitală. Într-un final, încercarea lor îl așează pe Sejong pe tron. Fratele său cel mare devine un pustnic și trăiește în munți,iar
Sejong cel Mare de Joseon () [Corola-website/Science/321785_a_323114]
-
scris de Fredric Brown și publicat prima oară în 1955. Cartea este o parodie a genului științifico-fantastic. "Marțieni, duceți-vă acasă" este ultimul sunet scos de umanitatea epuizată de omuleții verzi așa cum erau imaginați în romanele anilor ’50. Ei sunt bădărani, respingători de familiari și cunosc totul despre oameni, nerespectând nimic, doar adevărul. Povestea începe la 26 martie 1964. Luke Deveraux, protagonistul romanului, este un scriitor de science-fiction de 37 de ani care este divorțat. Deveraux se închide singur într-o
Marțieni, cărați-vă acasă () [Corola-website/Science/324302_a_325631]
-
în contact cu mai multe figuri semnificative ale istoriei Marii Britanii. Într-un interviu din 1999, Richard Curtis l-a descris ca "un periplu ireverențios prin istoria Marii Britanii - o poveste a unei călătorii în timp cu oameni care sunt în totalitate bădărani sau proști." Rowan Atkinson și Tony Robinson și-au reluat rolurile ca personaje principale ale seriei - Blackadder și, respectiv, Baldrick. Într-un interviu, Atkinson a admis că "aducerea lui "Blackadder" pe marele ecran a fost întotdeauna o ambiție." Alături de Atkinson
Blackadder: Back amp; Forth () [Corola-website/Science/324752_a_326081]
-
n. 7 iulie 1925, Deva - d. iulie 2005, București) a fost o pictoriță română, creatoare de costume de teatru și film. A realizat costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Două lozuri" (1957), "D-ale carnavalului" (1958), "Bădăranii" (1960), " S-a furat o bombă" (1962), "Pădurea spânzuraților" (1964), "Columna" (1968), "Brigada Diverse intră în acțiune" (1970), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971), "Ilustrate cu flori de câmp" (1974), "Păcală" (1974), "Patima" (1975
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
1955). A participat la realizarea costumelor din filme istorice precum "Columna" (1968), "Cucerirea Angliei" (1982), "Vlad Țepeș" (1978), "Buzduganul cu trei peceți" (1977) și "Ziua Z" (1984), din filme după opera lui I.L. Caragiale ("Două lozuri", "D-ale carnavalului"), din "Bădăranii" (1960), din "Pădurea spânzuraților" (1964), din seria de filme BD, din seria Chirița sau din filme de aventuri ca "Săgeata căpitanului Ion" (1972) sau "Drumul oaselor" (1980). A devenit membru al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) la 30 decembrie 1963
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
și Filozofie (1932-1936). După absolvirea Conservatorului a fost angajată ca actriță la Teatrul Național din București, unde a jucat până la sfârșitul vieții. Printre rolurile care au făcut-o cunoscută sunt Oana din "Apus de soare" de Barbu Delavrancea, Lucietta din "Bădăranii" de Carlo Goldoni, Zița din "O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, Agnes în "Școala femeilor" de Molière, Lucille din "Burghezul gentilom" de Molière, fiica primarului din "Revizorul" de Nikolai Gogol, Domnica din "Moartea unui artist" de Horia Lovinescu, bunica din
Eugenia Popovici () [Corola-website/Science/328832_a_330161]
-
teatru: 2012 rol principal și regizor secund al spectacolului „Trei prințese fermecate” de Cristian Pepino la teatrul „Mască”, regia Cristian Pepino; 2011 "Angelo" în spectacolul "Comedia erorilor" de W. Shakespeare la Teatrul Mască, regia Mihai Mălaimare; 2011 "Arlecchino" în spectacolul "Bădăranii" ("I quatro rusteghi") după Carlo Goldoni la Operă Națională din București, regia Peter Pavlik; 2010 "Pantalone" în spectacolul "Îndrăgostiții" la Teatrul "Mască" ; scenariu și regia Michelle Modesto Cassarin; 2010 "Soldatul" în spectacolul "Prințesa din Castelul de arama" la Teatrul "Mască
Cosmin Șofron () [Corola-website/Science/331187_a_332516]
-
după apariția volumului "Anna", ciclul întreg de cinci romane a fost denumit "Romanul Comăneștenilor". "Tănase Scatiu" are dimensiuni reduse, fiind un supliment al romanului " Viața la țară", împreună cu care formează o unitate epică. Acțiunea se concentrează în jurul personajului titular, incult, bădăran și violent, ce-i întruchipează pe arendașii îmbogățiți care dobândesc o tot mai mare influență în politica românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și se strecoară brutal în clasa boierească. Primele două romane ale Ciclului Comăneștenilor au fost ecranizate
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
întotdeauna de partea puterii și neavând nicio orientare politică. El îi terorizează pe toți cei din casă, jignindu-i deseori și bătându-și slugile. Martor al suferințelor Tincuței, boierul Dinu Murguleț regretă că a aprobat căsătoria fiicei sale cu un bădăran, plângând și pierderea moșiei Ciulniței. În postul Crăciunului, Tănase Scatiu află că Mihai Comăneșteanu semnase o poliță în alb unui cămătar evreu și vrea să o răscumpere pentru a-l avea la mână pe acesta, dar Tincuța reușește să-l
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
realizează portretul arendașului îmbogățit, al parvenitului care urcă pe scara socială, dobândind funcții în conducerea statului. Personajul are parte de un portret psihologic îngroșat, fiind caricaturizat de autor care disprețuia această clasă socială. El este ambițios și harnic, dar incult, bădăran și meschin. Mitocănia sa iese permanent la iveală, deoarece personajul nu știe cum să poarte în mediul social înalt în care a pătruns ca urmare a îmbogățirii sale. Lipsa lui de cultură se relevă prin limbajul vulgar pe care îl
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]