398 matches
-
Eberich Eleonora, 93 ani l Bălăban Viorica, 50 ani l Săpunaru Cristian-Alexandru, 7 luni l Militaru Gheorghe, 82 ani l Börcsok Emeric, 56 ani l Avram Ana, 76 ani l Gutu Dumitru, 71 ani l Bulea Floare, 81 ani l Bădiță Elena, 77 ani l Albu Elisabeta, 84 ani l Mancoci Leonidas, 69 ani l Cioată Maria, 46 ani l Iantoveanu Gurie, 69 ani l Tobă Elisaveta, 71 ani l Izbașa Ioana, 43 ani l Vintilă Emilia, 99 ani l Crihan
Agenda2004-31-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282719_a_284048]
-
Numai că din când în când un pic de ingenuitate e necesară. Literatura trebuie să și placă, nu-i așa? Sunt trei secțiuni în carte. Prima e rezervată consacraților (pe lângă cei deja amintiți, îi mai numesc pe Nicolae Avram, Dumitru Bădița, Aurelia Borzin, Ionel Ciupureanu, Nicolae Coande, Gabriel Daliș, Aurel Dumitrașcu, Teodor Dună, Florin Dumitrescu, Petru M. Haș, Doina Ioanid, V. Leac, Ciprian Măceșaru, Dmitri Miticov, Irina Nechit, Ofelia Prodan, Andra Rotaru, Robert Șerban, Chris Tanasescu și Nicolae Tzone). Cea de-
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
1970), alte versuri (1972), alte poeme (1973). O antologie, dar și un tribute to. În sfârșit, un pariu important al volumului mi se pare încercarea de reconsiderare a unor poeți mai puțin vocali, când nu aproape de tot tăcuți, ca Dumitru Bădița, Chris Tanasescu, Ciprian Măceșaru, Florin Dumitrescu, Nicolae Avram, Ionel Ciupureanu sau Petru M. Haș. Cincizeci de poeți. Plus doi (Komartin și Vancu). Câte unul pe săptămână, deci.
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
Bancea și-au asumat școala nu ca pe o profesie, ci ca pe o vocație, sunt cele ale înființării băncii populare și, mai ales, acela al construirii noului local al școlii. Știm din Ion Creangă că, încă din vremea lui „bădița Vasile” (și el, strămoș al familiei Bancea), localul a fost o problemă pentru școala din Humulești, găzduită pe parcursul a aproape un secol în condiții improprii desfășurării procesului didactic, mai cu seamă în condițiile în care fostul sat devenise cartier al
Recuperarea modelelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5451_a_6776]
-
m și ștafetele de 4x100 m și 4x400 m. l La Campionatul Mondial de Natație pentru seniori programat între 13-27 iulie, la Barcelona (Spania), România va fi reprezentată de un lot puternic, din care nu vor lipsi cunoscuții înotători Cezar Bădiță, Dragoș Coman, Ioan Gergely, Răzvan Florea, Simona Păduraru și Beatrice Câșlaru. Datorită durerilor de spate, Camelia Potec, probabil, nu va lua startul în întrecerile de la Barcelona. Din motive personale, campioana Germaniei și deținătoarea recordului mondial în proba de 200 metri
Agenda2003-28-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281236_a_282565]
-
prioritățile emisiunii „O dată-n viață”. Totuși, principala misiune a programului este aceea de a oferi divertisment de calitate telespectatorilor, astfel că aceștia au putut-o vedea pe Mihaela Tatu în rol de moldoveancă, alături de Mioara Velicu, cântând „Hai la joc, bădiță” sub atenta supraveghere a dirijorului Nicolae Botgros. Carmen Rădulescu a învățat să fie ardeleancă studiind repertoriul Savetei Bogdan, iar Marius Bodochi și Gheorghe Turda le-au explicat telespectatorilor „De ce beu eu câte-un pic”. După ce au demonstrat că pot cânta
Iuliana Tudor i-a transformat în interpreţi de folclor pe Mihaela Tatu, Carmen Rădulescu şi Marius Bodochi () [Corola-journal/Journalistic/24299_a_25624]
-
scriptică ajunge a fi simțită ca o practică necuvenită, ca o imixtiune într-un domeniu prohibit, sacral. O serie de personaje ale Amintirilor conștientizează faptul că sensul vieții lor e stabilit cu anticipație, înregistrat într-o ultramisterioasă "carte a lumii". Bădița Vasile se consolează pentru că a fost luat cu arcanul la oaste cu gîndul că s-a dus "unde i-a fost scris". Zaharia lui Gîtlan observă că scrisul e o funcție a divinității: "Cum ni-a fi scris de la Dumnezeu
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
și Decebal au fost chiar atât de dușmani pe cât credeam eu. Dimpotrivă, îmi imaginez că "romanul" venea deseori în Dacia, punea de câte o orgie cu Decebal cu "Fetească regală de Jidvei" în timpul căreia purtau dialoguri precum: -Bine ai venit, bădiță Traiane! Servus! Pe la voi bine-i în toate cele ? -D-apoi, cum! -Noa, fain! Da' o țârucă de ambrozie de Jidvei și niște fătuțe face-ți-or bine oare ? -D-apoi cum! -Noa, bine. "Servus, te!" -"Rețiproca"3)... După două-trei pocale de
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]
-
am stat de vorbă cu clienții, că asta era meseria... a mea... Hai, oare aiasta-i ulița, Da^, măi doruleț, măi, Pă care-mi șade badea, Da^, măi dorule, măi? Păi, la casa cu poartă verde, Măi doruleț, măi, Acolo bădița-mi șede, Măi dorule, măi! Hai, ulița-i lungă și lată, Măi doruleț, măi, Păi, de-o parte mi-i mai dragă, Măi dorule, măi! Hai, pă partea de lângă vale, Măi doruleț, măi, Că-mi iesă bădița-n cale, Măi
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
doruleț, măi, Acolo bădița-mi șede, Măi dorule, măi! Hai, ulița-i lungă și lată, Măi doruleț, măi, Păi, de-o parte mi-i mai dragă, Măi dorule, măi! Hai, pă partea de lângă vale, Măi doruleț, măi, Că-mi iesă bădița-n cale, Măi dorule, măi! Hai, zâce mama câteodată, Măi doruleț, măi? Cine te-așteaptă la poartă Mai dorule, măi? Hai, sie, mamă, portița, Măi doruleț, măi, Dacă nu-mi zine badea, Măi dorule, măi? Păi, sie, mamă, portița, Măi
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
în miez de vară la prășit, înghețat de iernile geroase și încălzite cu rachiu fiert, pălea atunci Mariana zicea “una de pe la noi”. Frunză verde foi ca mura ‘Poi nu mă da, mamă, cu sâla, După flăcău din alt sat Cî bădița meu mi-i drag. Că cel de la șteoborăni M-a pune să fac cărări De acolo la mine în sat Când m-a bate pe n’sărat. Lăcrimau muierile, lăcrimau și bărbații. Cu toții știau că Mariana vorbea de fata lui
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Cânta lin să mă adoarmă. Învelește mămăliga să fie caldă pentru când o veni tata. Își dă basmaua jos. Ce păr de aur are, cât e de frumoasă în fața oglinzii când își desface părul din spic. «Frunză verde garofiță Măi bădiță, măi Ioniță Ardă cămeșa pe tine Cum arde inima în mine, Că-s cu dor și cu oftat Iar tu stai la crâșmă-n sat. Că-s cu greu și viață amară Tu nu ieși din crâșmă afară. Ardă carnea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
lumii materiale”, asociată necunoașterii sau neinițierii prin încheierea etapei cunoașterii empirice, mărturisită chiar de erou: “ș-apoi ce mai atâta vorbă lungă; dintr-o pereche de boi m-am ales cu o pungă, ș-apoi și asta pute a pustiu, bădiță dragă”. Punga goală reprezintă vidul material, care este cauza ce se află la baza următoarei etape. Depășind latura tragică a situației, ea devine simbolul renașterii în alt plan, fiind echivalentul unui “regressus ad uterum”. Cea de-a doua etapă a
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
simtă buzele, dar se sfii de prezența mamei. Și meșterul? E pe culoar. Vorbește cu doctorul. Și ce spune? Nimic. Că n-ai nimic, îl liniști fata și-l mângâie întruna cu amândouă mâinile, ștergându-i sudoarea de pe tâmple. Nu. Bădița Ghiță, preciză el. Ce să zică? Ce zic toți. C-ai fost grozav. Nici nu-și pot reveni. Nu-nțeleg cum ai reușit și cum de s-au salvat. Un geamăt din fundul salonului căzu ca o pasăre împușcată. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
noi n-au mulți... Așezându-și fața pe genunchi, fata fu zguduită de suspine. Ghebosul ridică puțin glasul. - Ce, dacă- i beteag ? Un picior nu-i mare lucru. Soră-mea sa dus după unul fără ochi. - Nu mi-i drag, bădiță, oftă fata și, deodată, lacrimile care îi alunecau pe gene stătură. Se strânse mai tare la locul ei ; resemnate, trăsăturile ei lungi și aspre de fată urâtă se destinseră. - Ascultă, fa, de-l iei pă-l de ți-e drag
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
au mai fost cîte-o săptămână, unii și mai mult, numai noi parcă suntem ciumați... Bologa zâmbi aproape răutăcios văzând fericirea omului și urmă bațjocoritor: ― Da' ce, tu crezi că ne ducem să petrecem? Ehe, mai pune-ți pofta-n cui, bădiță! Ne ducem tot la bătălie... să ne batem cu românii... ― Vai de mine, don' locotenent! sări Petre speriat. Doamne ferește! adăugă pe urmă, închinîndu-se de mai multe ori. Doamne, apără-ne și nu ne părăsi!... Mare păcat, don' locotenent... Apoi să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
credeam încă sub stăpânirea unui vis - îmi aduc aminte numai de râsul luminos al nevestei și parcă văd încă cele două buze rumene desfăcându-se și sprâncenele îmbinate, pe când râdea, ridicându-se în arcuri fine, deasupra ochilor. —Te miri tare, bădiță? zise șerpoaica; ai crezut că te afli în pustiu. Ghiujul naibei, ticălosul de bărbatu-meu, s-a îmbătat ca un muscal și s-a culcat în șură... Nu poți avea nici o credință într-însul! Eu am fost la târg de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mare de la Cornul Caprei... Este acolo, zice, la hanul cel mare, o hangiță, măi Petrișor. Aș vrea, zice, să poposesc într-o noapte la hanul acela... Da’ bagă de samă la ungur, zice... Hangița zâmbi și Petrișor tăcu uimit. —Măi bădiță Petrișor, zise ea, ce are a face ungurul?... Slujbașul simțea că se desmeticește. Tăcu un timp, apoi vorbi, și despre ungur nu-și mai aducea deloc aminte: Apoi eu să-ți spun dumnitale. Boierul îmi zice: Măi Petrișor, tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
da’ pacat că bei. Apoi mie vinul nu-mi face rău... Se risipește aburul lui ca pe Siret, când a ieșit luna... Da’ boierul nu vrea să știe, el nu vrea să mă îndulcesc... Hangița zâmbi și grăi iar: Măi bădiță Petrișor, ce are a face boierul?... Pe când lucea luna pe negurile Siretului, eu vegheam lângă vârșe, pe malul apei, cu oameni vechi. Hanul cel mare de deasupra Siretului își zugrăvea risipiturile sus, în pulberea de lumină. Și mă gândeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ajuns un hoț ca Faliboga să-i păzească averile... Sunt și lucruri pidosnice în lumea asta, măi Niță... Noapte bună! du-te și te hodinește și tu... Lepădatu își stăpâni calul. Bade Sandule, grăi el, stăi o leacă... Ce este? —Bădiță Sandule, iartă-mă pentru cele întâmplate... Măi Niță, tu ești omul lui Dumnezeu, vorbi Faliboga râzând. Du-te și te culcă - și te gândește la fata humelnicului... Vătaful se șterse în întuneric. Lepădatu descălecă și-și duse surul la adăpost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
el. C-un fel de taină: — Ba tu s-o leși, Trăiane. Securea nu se mai găsește; nici trebuie căutată. Paznicul cel tânăr a tăcut și s-a supus. Îi era puțintel frică de acel glas schimbat. Atunci să mergem, bădiță. Să mergem, dar să mai stăm o țâră, Trăiane. Spune-mi unde-i acuma sania. —Sania-i la drum; se duce la vale. — Da; se duce. Ascultă, Trăiane. Știi tu ce s-a întâmplat? Știi tu ce s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit de raionala de partid. Colectiviste: colegele Croitoru și Pricopiuc Colectivist: Sorea Niculai Soliste (duet) la cântecul „S-a făcut lumină în sat” și „Bădița cu bondiță”: Lia Vișan și Rodica Mănescu. (ce n-aș da să ne mai cânte odată) aici aparae și echipa de dansuri populare cu protagoniti de la cele două licee. După ce ne-am decontat cu acesti colectiviști, obligațiile ideologice pentru cenzură
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
O-H-O! Bine! / Deșurubându-ne alelele acizilor nucleici O-H-O! Încă o dată!“(Imposibila dedublare) ‹ Uităm cu plăcere cartea, imediat după ce o închidem. Un singur gând ne urmărește: cum o fi, totuși, vulva prehensilă? Naivitati Scris la persoana întâi, din perspectiva unei țărănci, Bădița Dinicu, dintr-un sat din lunca Neajlovului, romanul Spânzurata (Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea, 2006) de Constantin Argeșanu este plin de naivități. Dar nu de naivități „jucate“ și expresive, cum întâlnim la toți marii noștri scriitori interesați de lumea satului, de la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a învrednicit Vasile pe care l-a tot încurcat mamă-sa cu alesul nurorilor că mai-mai să-i treacă vremea... Prin sat se vorbește cum că destui băietani dintre aiștia scoși de curând la horă îi spun în ultima vreme bădița Vasile. Aista n-ar fi un motiv de așa mare supărare, vecină Tincuță! Eu cred că Vasile al Ilariei are alte ofuri mult mai mari! Că omul își are gândurile lui și își face niște planuri pe care numai el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
din acea noapte, a ziarului respectiv, a fost retrasă de pe piață și arsă. Nu cumva să ajungă la urechea conducătorilor epocii de aur, precum, că, aici, la Mileanca, vaca Ileana căpătase o popularitate cu mult mai mare decât vaca lui bădița Nicolae Ceaușescu, de la cece. Un om normal, cu mintea-ntreagă, s-ar cruci, de o asemeneaa atitudine și măsură; Însă, pentru acele vremuri, când nimeni nu-ndrăznea, măcar, să ridice capul, ori, glasul, Împotriva a așaceva... Aș! Nepotul lui moș
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]