398 matches
-
Dumnezeu că n-are ce mânca. x = ziua nașterii (3 (Mai)) (3 x 2 + 5 x 5) + 5 (numărul lunei) = 60 60 25 = 35 3/5 = 3 Mai dacă ziua e în ultimele luni a anului, se scade 34. Măi bădiță, badiule, hărăgește-ți numele prin toate grădinile unde plivesc fetele. De m-ar chema Garofin m-ar pune fetele-n sin; dar așa, mă cheamă Vasile, nu mă bagă-n samă nime. Uiu-iu pe dealul gol, că mireasa n-are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păcat de Domnu sfânt, Noroc bun la omu hâd. Frunză verde alunică cât îi fata mititică, bate-o maică și-i dă frică, că după ce-a crește mare zvârle furca pe carare și tot strigă-n gura mare: vină, bădiță, mai tare. Să-mi cânți, cuce, când m-oi duce, să te prind frate de cruce; tu-i mere pe sus cântând, iară eu pe jos plângând. (Dimitrie Dan Bucovina) În vremea lui Vasilie-Vodă la adunările și petrecerile lui, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mândro, la izvor, Ca să-ți cânt de dulce dor. De nu vii, să știi că mor. Dar mândruța n-a venit. La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată poezie populară comunicată de Barbu Lăzăreanu 3 Măi bădiță Gherasim, Cu drag mi te-aș pune-n sin, Și de drag te-aș sămăna Și de drag te-aș secera Și te-aș face stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și a fost învățător de mare și rară vrednicie. Și de Preotul fără pereche ce era în comuna Sasca județul Suceava dar de loc din comuna Măgirești județul Bacău unde își doarme acum somnul cel de veci Ioan Cojan ! 2) Bădița Alexandru Gheorghe Vasiliu, absolvent al școalei normale "Vasile Lupu "din Iași din 1895. Care a umblat în port național cu fluerul în trăistuța de la șold, mare cărturar, mare folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Lupu "din Iași din 1895. Care a umblat în port național cu fluerul în trăistuța de la șold, mare cărturar, mare folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul neaoș Românesc din comuna Tătăruși județul Suceava. 3) Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu absolvent din 1906 din sătișorul Bogata, comuna Baea județul Suceava, ce umbla îmbrăcat național și încălțat frumușel cu opinci, care a luat parte alături de Neculai Stoleriu, la toate trebile mari ce s-au făcut în comuna Baea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
trebuia ca macar cât de cât să mă țin de el. La serbarea de la Sf.Petru, am jucat și eu cu elevii mei, brâu și corăbiasca cu zurgălăi la picioare, în medianul din Baea. Și era și învățătorul de la Tătăruși Bădița Alexandru Gh.Vasiliu, care a strigat din gură la o horă: "Lele nu te burica, Că mai sunt ca dumneata ! * Și lelița cu brâu roș, Parcă-i putina cu borș." Dintre toți elevii mei cel care juca cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a vorbit cu soția mea Eugenia, eu nefiind acasă ci la Moldova la prins pește că era Moldova f. mare și tulburare. El a scris o carte: "Învățătorul în Straja Țărei", și din 40 000 de învățători pomenește numai trei: Bădița Alexandru Gh. Vasiliu de la Tătăruși mare folclorist și cu fluerul în trăistuța de la șold, de Neculai Stoleriu cel îmbrăcat național din com. Baea și de bădița Ghiorghe N. Rădășanu de la Bogata, cel cu opinci. Și am pățit și o mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
carte: "Învățătorul în Straja Țărei", și din 40 000 de învățători pomenește numai trei: Bădița Alexandru Gh. Vasiliu de la Tătăruși mare folclorist și cu fluerul în trăistuța de la șold, de Neculai Stoleriu cel îmbrăcat național din com. Baea și de bădița Ghiorghe N. Rădășanu de la Bogata, cel cu opinci. Și am pățit și o mare rușine cu el. Cum mergeam în București pe o stradă în 1931 cineva m-a prins de mână atunci și eu l-am prins pe acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din Paris. Mama sărăcuța s-a zbătut cu necazurile pentru ca să ne scoată la liman iar în 1940, când cel mai mic dintre noi era încă elev, a plecat pentru totdeauna, lăsându-ne pe noi s-o plângem toată viața. Dumneavoastră, Bădiță Gheorghiță, vă mulțumesc că mi-ați oferit ocazia să mă spovedesc și să-mi împart durerea cu un suflet nobil ca al dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate cu deosebită stimă Catrileana Băncilă Vatra-Dornei Vila Nr.3 Camera 4. Zilele acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
stânjeni. Aici mă oprii și-mi aruncai ochii roată împrejur. Ei, ce vă uitați așa ciudat la mine?... Nu s-a văzut copii născuți cu două capete, viței cu șase picioare?... și altele și altele. Asta-i din cale-afară gogonată, bădiță!... strigă Codreanu indignat. Ia mai lasă ceva la loc de tocmeală. Bine, n-o fi fost poate tocmai de cinci stânjeni, că n-am măsurat-o, dar de doi stânjeni nici vorbă că a fost. Mă rog, mă rog, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vede că ne iei pe noi drept veverițe și tu te crezi făcător de minuni ca Hristos, care cu cinci pâni a hrănit cinci mii de oameni. Apoi dacă-i vorba pe păcăleală, stai să-ți arăt eu. Vei ști, bădiță, că sătuii au clădit cetățile și flămânzii le-au dărâmat. Să te ferească Dumnezeu să-ți fie în cârd cu flămânzii!... Cu voia sau fără voia ta vom mânca cum știm noi, iar nu ce ne dai tu. Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai importante spectacole ale zilei, iar a doua zi, dimineața, dacă nu chiar în noaptea respectivă, să pregătesc materialul pentru ziar. Atunci îmi venea mereu în minte o confesiune a lui Eminescu, trimisă într-o scrisoare prietenului său de suflet, bădița Ion, scuzând-se că nu are timp să comunice cu el mai des, deplângându-și cu sinceritate soarta de jurnalist: „trebuie să scriu de meserie, scriemi-ar numele pe mormânt”. Cred astăzi, mai mult ca oricând, că jurnaliștii de vocație își
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
mai cum, mamă, că nu știu, zise Maricica; − Apăi loi începe eu da’ voi să m-ajutați; A zis badea c-o veni/ Luna când o răsări/ Ies afară, luna sus/ Badea a fost și s-a dus/ Unde ești, bădiță, nalte/ De mă lași pe așteptate/ Că eu mor de dorul tău/ Unde ești, nu te știu rău./ Taci, fetițo, c-am venit/ De când luna s-a ivit/ și te-aștept pe după casă/ Sub răchita rămuroasă/ Ai venit, bine-ai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să mă interesez unde îl trimit pe Ion al meu și mi-a spus: „Nu purta matale grijă de Ion, dom’ Pârțac, mai bine ai grijă de familia de aici”, așa mi-a spus; − Apăi eu nu pot face nimica, bădiță Lisandre. Unde să mă duc cu ai mei, mai ales că știi cât e de bolnav Costache? Poate că rușii n-or fi atât de răi, că noi nu suntem soldați cu arme, să luptăm cu ei, eu cred că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cum văd eu, Dumitru, Dumnezeu să-l ierte și-a făcut-o cu mâna lui; da’ eu am venit să-ți spun niște lucruri pe care le-am aflat de la Natalița lui Gheorghe Ciotacu: cică Ileana lui Melian, sora lui bădița Costache, care e tare bolnavă s-ar fi dus la sorăsa Marița și s-a căit de nelegiuirea cu pământul ce i-a făcut-o lui frate-su, Costache, ascultând îndemnurile ei; − Cum așa, cumnată, le-a apucat mustrările de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
scarpină în creștet: Nebun Sfânt... Sfânt Nebun... E un tâlc în nebunia lui... În veacu' nost' hain, trebuie să fii nebun sau să faci pe nebunu' ca să poți striga un adevăr fără să-ți pierzi capu'. Mă ia cu amețeală, bădiță, mi-i că mă pierd, îngână Gheorghiță clănțănind mărunt, înfrigurat, chircit de durere. Șăzi ghinișor Gheorghiță, îl încurajează Toader. Iaca, pe mine mă ia cu fierbințeală... Nu ni se trage nouă din atâtica.... Vină să te-ncălzesc... Îl strânge în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce nu s-a mai întors din bătălie. Ea nu știa că o ascult. Cânta cam așa: Stau și mă întreb în gând, Ce-i iubirea pe pământ? Spune-mi Doamne, cum se poate, Dragostea să n-aibă moarte? Că bădița a murit, Dorul mi-e nemărginit. Badea a murit de mult, Dorul lui nu pot să-l uit. Că pe unde tot m-oi duce, Dorul după mine fuge." "Dragostea să n-aibă moarte", murmură Ștefan. E trist... E frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
R 311098, I 258950, I 258960, 2 volume, I 258961, MD 6276 și MD 16754. Nu s-au identificat informații suplimentare referitoare la persoana verificată. EPILOG I Ca ieșean, ca moldovean, ca român îl iubesc și îl prețuiesc enorm pe bădița Creangă din Humulești, cel care declara plin de amărăciune: "Nici frumos până la 20 de ani, nici cu minte până la 30 și nici bogat până la 40 nu m-am făcut. Dar și sărac ca în anul acesta, ca în anul trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
amărăciune: "Nici frumos până la 20 de ani, nici cu minte până la 30 și nici bogat până la 40 nu m-am făcut. Dar și sărac ca în anul acesta, ca în anul trecut și ca de când sunt, niciodată n-am fost!". Bădiță Ioane, știu că ai avut o viață plină de poveri și necazuri, pe care însă ți-ai trăit-o frumos și rodnic, lăsând în urmă o lume de poveste. Ce-ai mai fi adăugat la cele de mai sus, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
am spus. Intră atunci alde Mocanu, profesoru’, trăiește și acuma, boștorogu’ (sic!) ăla, una care era la poștă, nu știu cum dracu’ o mai cheamă, așa, și a fost mai mulți de la noi; unu’ care a murit, Artenie, unu’ care a murit, Bădiță, ăla care a murit, primaru’, Arbănaș, care a fost șef de post la Urechești sau Tâmboiești, pe acolo-șa... Și când ne-am Întâlnit noi cu ei (cu comuniștii - n.n.), am Început cu bolovani, cu pietre. Ei cu noi, noi cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
posibil Constantin) 238, 312 Bardag Nicolae 215 Băia Nicolae 237 Bârsan Florin 216 Bartoș Carol (căpitan) 198, 201 Basmacian (deținut) 23 Bașotă Grigore (corect) 292 Bașotă Grigore (probabil Vasile Bașotă) 292 Bădescu Aurel 112 Bădescu Gigel 112 Bădescu Gogu 112 Bădiță 360 Bălan Gheorghiță 356 Bălan (prim secretar) 155 Bălășoiu (deținut) 306 Băltărețu (colonel) 21 Bănculescu Ilie 237 Bănuș Max 38 Bărănescu (Bárány Elemér, ofițer) 235 Bărbuică (plutonier) 335, 336 Bărbulescu (deținut) 234 Băsescu Traian 29, 323 Bățagă Tiberiu 197, 208
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o să mai încercăm de două-trei ori”. Cînd îl conduceam la autobuz, niște cheflii se despărțeau de gazda lor. „Iartă-ne, striga unul haiducește către bărbatul rămas în ușa blocului, dacă am făcut și noi oleacă de exces!...” Mi-a telefonat bădița Vasile, fratele vitreg, „de pe tată”, al mamei, și am hotărît să ne întîlnim în oraș. Și-a întrerupt drumul spre Ploiești numai, pretindea, ca să-mi spună care e starea sănătății părinților mei. Întîlnirile cu el sînt întotdeauna - eufemistic vorbind - dificile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al cancerului. Adevărat panaceu! „Dacă vrei să vezi minunea - îmi recomandă Sergiu -, uită-te la Nanianu. Avea, cu tot cu bocanci, vreo 50 de kile. Acum, după ce-a trecut la «cristale», a făcut burtică!” *Pe neanunțate, m-a vizitat la redacție bădița Vasile. Eram singur. Îl căutase mai întîi pe Leon, dar nu-l găsise sau (bănuia el) n-a vrut Artemiza, care a răspuns la telefon, să-i spună că e acasă. Avea nevoie de ceva bani, „cu împrumut”, nu mulți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sa atât de clară și de frumoasă. În interval, ți-am trimis un stock de scrisori de la Moșu Ghiță Kirileanu (din care una este adresată lui Ion TeodorescuBroșteni, dar trimisă pe adresa mea), și un alt stock de scrisori de la bădița Gheorghiță Rădășanu dintre care unele foarte interesante arătând relațiile lui, cunoștințele lui, cu oameni de seamă din vremea lui (Dr. C.I. Istrate, Prof. Gh. Marinescu etc. și o scrisoare cu urătura culeasă de Al. VasiliuTătăruși). Sper că le-ai primit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
P. Poni, descoperitorul „broștenitului” (un mineral găsit la Broșteni). 11 (unsprezece) epistole de la moșu Ghiță, văr primar cu Ion Teodorescu-Broșteni (socrul meu). 1 scrisoare a lui Decebal Kirileanu În care arată boala de care suferea moșu Ghiță. 9 epistole de la bădița Gheorghiță Rădășanu (unele foarte interesante). 1 scrisoare de la conu Vasile Ciurea. Dacă mai găsesc ceva vă voi trimite. Cu cele mai bune urări de anul nou 1975 de la mine și soția mea. Devotat, C. Motaș 4 C. MOTAȘ 16 ian
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]