365 matches
-
se pornească din nou. Trebuia să fii atent la fiecare cuvânt pe care-l rosteai. Rănile și înfrângerile suferite de mândria acestui copil trebuie să fi fost îngrozitoare, de nedescris. Mi-am adus aminte de imaginea evocată de Hartley, a băiețașului tăcut, cu fața palidă. Biata Hartley! Ea fusese martora neajutorată a tuturor acestor grozăvii. — Mama ta trebuie să fi suferit foarte mult, pentru tine și alături de tine. Îmi aruncă una din privirile lui fugitive, bănuitoare și încruntate, dar curmă subiectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Doamne, dacă măcar i-aș fi atras atenția lui Titus să nu înoate în locul acela periculos! Cum sunt umflate valurile, cum nu mai poți ieși din apă! Dacă i-aș fi spus: „Niciodată să nu înoți pe o mare înfuriată, băiețaș, marea asta-i ucigașă!“. Dar trecutul refuza să se întoarcă, pentru a se lăsa retușat așa cum se întâmplă în vise. În visurile mele, Titus se plimba în toată strălucirea tinereții lui, care devenise acum eternă. Sau alteori visam că murise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
țin minte foarte bine Poezia ceea care Mă-nvățase cu răbdare, Să trec stradă, cum, când, unde Despre mingile rotunde, Fiecare o culoare: De bujor, de portocala Și de frunză, ce-mpreună, Ne arată calea bună. Îndemn de Gh. Zarafu Băiețaș ce sări hop, hop, Si pe stradă și prin piața, Fii atent când treci la stop Ca să nu-ți pui stop la viață. Sfat De la mic și pan’la mare Fiți atenți la traversare! Cine nu va asculta S-ar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
foarte circulată, trupul copilașului nu a fost lovit de nici un vehicol. Ajutoarele au ajuns acolo foarte repede, iar doctorul a încercat să reanimeze copilul timp de trei sferturi de oră. Un elicopter de la Rega a aterizat preventiv în apropiere, însă băiețașul a fost dus cu ambulanța la Spitalul Samariteanului, la Vevey. El a murit totuși la scurt timp după internare, în urma rănilor sale. Conform primelor elemente ale anchetei, s-ar părea că într-adevăr copilul se va fi cățărat pe o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unui argument tare: dar, totuși, însă, cu toate acestea etc. T5 Ajutoarele au sosit acolo foarte repede și doctorul a încercat să reanimeze copilul timp de trei sferturi de oră. Un elicopter de la Rega a aterizat preventiv în apropiere, ÎNSĂ băiețașul a fost dus cu ambulanța la Spitalul Samaritenului, la Vevey. CU TOATE ACESTEA, el a murit la scurt timp după internare, în urma rănilor sale. Mama, o elvețiancă, a fost scoasă din cauză de către poliție. T13 Pe lacul din Annecy, înotau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
boem cumințit de boli și de înaintarea în vârstă. Aducea câte o poezie scrisă înghesuit pe o foaie îngălbenită, răsufla greu și aproape își pierduse vocea. Venea însoțit de o soție-protector dobândită cam prea târziu și de copilul lor, un băiețaș sfios pe care îl botezaseră Nouraș (sau Norișor!). Era probabil ultima extravaganță pe care și-o îngăduia poetul de odinioară al tuturor sfidărilor", Daniel Dimisianu, "Ana Ipătescu 15", în România literară, nr. 17/2007. 223 Constant Tonegaru, apud Ioana Diaconescu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cazul dativ. Indicați termenii regenți ai propozițiilor subordonate completive indirecte din textele de mai jos: (a) "Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Fii încredințat că nu eu, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută, Harap-Alb, zice Sfânta Duminică ieșind și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cineva încearcă să-i umilească și ei se opun. Numărul lor e relativ mare; ei sînt cei cu un nivel de școlarizare mai ridicat, condamnați pentru furturi mărunte și se situează printre cei mai bine socializați la lumea de afară. "Băiețașii" sînt miștocarii acestei societăți. Ei se dau deștepți și încearcă să-i prostească pe alții. Ponderea lor e neînsemnată, însă rolul lor e foarte important, căci animă această colectivitate în general monotonă și inertă. În vîrful acestei piramide stau "șmecherii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai încoace că ne-apucă anu nou. ăăă, oameni buni, aduceți dracului o foaie de hârtie, ceva, ca s-acoperim și gaura aia. Ruptura aia, ce-o fi. Bine, nu că s-ar vedea, da o știu io. Bun. Deci. Băiețaș. Ai toate libertățile. ăăă, aduceți-i o pernă lu omu ăsta, că zice că stă prea jos. Nu, dați-o dracu de pernă, scaunu e rupt, suntem într-o televiziune publică. Măi, băiete, nu te mai bălăngăni așa pe scaunu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Dacă citesc de pe foile astea nu văd nimica fără ochelari. Unde-s foile alea pe care am scris cu litere cât casa poporului? Erau aicea. Păi aicea erau. Manuela, găsește foile alea că o iau razna. Bun. Așa. Deci. Măi, băiețașule. Gata. Ne mișcăm. Fii puțin atent. Deci. Montajul este esența cinematografului. Asta nu-nseamnă că poți să mi faci o pauză imensă. Io, dacă vrei, te las să mi faci și-o pauză de zece minute, numa să aibă sens
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
scriitor. Nu, nu scrii cu el. Te joci așa, cu el. Fincă lumea crede că e pix. Auzi, ăăă, nu-mi place că n-am prea pregătit noi nimica aicea și totu e cam harcea-parcea așa. Măi. Pixuri avem? Helăăău. Băiețaș, aruncă ruju ăla, că se vede că-i ruj. Nu, nu-l arunca, dă-mi-l mie. Aduceți, oameni buni, niște pixuri aicea, s avem ce să frecăm. Păi p-ăsta-l aruncăm dacă-i consumat, că p-ormă rămâne la mine
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ruj. Nu, nu-l arunca, dă-mi-l mie. Aduceți, oameni buni, niște pixuri aicea, s avem ce să frecăm. Păi p-ăsta-l aruncăm dacă-i consumat, că p-ormă rămâne la mine și-l car în geantă de pomană. Auzi, băiețaș, numa atâta te rog. Uite ce rugăminte mare am. Nu, n-am nici o-ntrebare, astea sunt niște extrase din presă, ce-am mai găsit și io despre tine, fincă capacitatea mea de concentrare e varză. Așa, fii atent. ăăă. După ce
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Nu, n-am nici o-ntrebare, astea sunt niște extrase din presă, ce-am mai găsit și io despre tine, fincă capacitatea mea de concentrare e varză. Așa, fii atent. ăăă. După ce ncepem emisiunea, te concentrezi și tu puțin, da? Auzi, băiețaș, uite. Rugăminte mare. Îmi spui tot ce nu-ți convine, tot ce-ți trece prin cap. Și să nu-mi începi cu filozofia chibritului, că cu mine nu ține. Vreau să am o cârjă. Așa că te rog io mult de
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cu mine nu ține. Vreau să am o cârjă. Așa că te rog io mult de tot ceva. Gata, oameni buni, că vorbesc o clipă cu omu ăsta. Haide, bine, dă-le-ncolo de reflexe, bun, ăăă, eu atâta vreau. Helăăău. Băiețaș. Uită-te la mine. Vreau și io o cârjă aicea. Deci. Te uiți la mine. Mă privești fix în ochi și-mi spui așa. A fi sau a nu fi, aceasta e-ntrebarea. Deci. La mine-n ochișori, da? Și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
doar o-ntrebare banală din chestionaru lu Proust. Stai așa. Cadrează, fetițo, un pic mai larg, că mi se pare că sunt diformă la față, nu știu de ce. Cum? E camera doi? Nu știu. Hai. Hai să facem asta. Helăăău. Băiețaș, dă-te puțin mai în spate. Mai în spate. Gata, da? Și mi zici citatu ăla. Separat. Fără să te-ntreb io nimica. Așa, pur și simplu. Te uiți în cameră și zici vorbele alea. Sau zici ce vrei tu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
că e ceva asimetric la fața mea? Nu știu, monitoru ăsta de rahat e de vină. Așa. Bun. Hai. Doamne-ajută. Bine v-am găsit, stimați telespectatori. Invitatul nostru este Florin Piersic junior. Nu, nu, nu. Ceva nu se leagă. Măi, băiețaș, o să te rog să colaborăm un pic. Că altfel ajungem cu toții la balamuc. Măi, băiete, acuma vorbeam io. Dacă vorbim tot timpu unu peste altu nu e bine. Stai dom’le pe scaunu ăla cum ți-am spus. Și vino
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
io. Dacă vorbim tot timpu unu peste altu nu e bine. Stai dom’le pe scaunu ăla cum ți-am spus. Și vino mai în față, că aicea nu e bufetu gării. Măi, băiete, trebuie să-nțelegi un lucru. Helăăău. Băiețaș. Ai ieșit din lumină. Și nu-mi place atitudinea asta, nu pot să vorbesc cu un om care stă pe spate-așa. Hai, măi odată, păi ce facem aicea. Păi io mă duc la coafor, mă duc la machiaj, mă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
adunăm. Bine v-am găsit, stimați telespectatori. Invitatul nostru este Florin Piersic junior. Nu, reluăm, nu e bine, stau prost pe scaunu ăsta. Și lumina asta e pusă prost. Ați pus lumina asta cu picioarele. Cu picioarele-ați pus-o. Băiețaș, poți să bei apă, poți să te simți bine, poți să faci ce vrei. Când vrei tu. Și-n timpu emisiunii și când vrei tu. Simte te liber. Altfel nu ne iese nimica ca lumea. Manuela, broșa asta e bună
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
De acolo, din fereastră, micul Ionel, copil de școală primară, l-a zărit într-o zi pe scriitorul Mihail Sadoveanu (apăruseră în 1904, deodată, întâile patru cărți ale prozatorului), care se plimba de-a lungul peronului așteptând trenul. Cititor pretimpuriu, băiețașul îi cunoștea deja scrierile și chiar chipul, din tipărituri, așa că nu este foarte de mirare că a alergat imediat să-l întâmpine. Bărbatul corpolent - altfel atât de tăcut - l-a primit cât se poate de prietenos (eu cred că autorul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în camera de la stradă, unchiul meu Coriolan, medicinistul, deja asistent la Catedra de medicină legală, iar în camerele vecine cu el, mătușa mea Virginia cu copilașul ei. Mai erau acolo, în alte câteva camere, o familie de evrei (aveau un băiețaș și o fetiță), el, niscaiva funcționar, ea, grasă și cu țâțele enorme, care vorbeau curent româna, chiar dacă incorect. Civilizați și cumsecade. Cartierul era de altfel un soi de ghetto, nu prea departe aflându-se și o școală rabinică, frecventată de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ei continuau să fie părinții mei, bunul meu de veci. Dintre colegi, m-am împrietenit cu câțiva, încă prezenți înaintea ochilor mei, treji în a-i evoca. Abeles, cu numele biblic rezonant cu care îl chemam și la joacă, un băiețaș manierat, simpatic, dolofan și îmbrăcat cu deosebită grijă, era fiul unui bancher evreu (ferestrele casei de cărămidă aparentă unde îl vizitam, inclusiv ale apartamentului lor, aveau în afară zăbrele negre de fier, burtoase în partea inferioară, ceea ce le dădea o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nu numai urât în dizgrația lui, părea o ladă ridicolă față cu ceea ce vedeam, impresionat, la familia Abeles). Părinții lui mă primeau cu politețe afectată, presărându-și limbajul cu expresii franțuzești; nimic în casa lor nu inspira căldură sau intimitate. Băiețașul însă, care „primea“ doar, fără să întoarcă vizitele, era însă „normal“, intim, vioi, chiar dacă felul său de a vorbi, deprins desigur de la ai lui, suna cam rigid, cam prea „cioplit“ (limbajul meu trebuie să fi sunat oarecum trivial, din cauza ardelenismelor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ani și 6 luni spune: „eu văd aici un cățeluș ... și văd și un băiețel. Copilul are o sfoară, l-a legat pe cățeluș de gât ca să nu fugă”. Lenuța în vârstă de 5 ani și 6 luni spune: un băiețaș și un cățel. Băiatul se duce cu câinele la plimbare; îl ține de lanț ca să nu muște oamenii”. Un al doilea aspect prin care limbajul joacă un rol mediator este format din existența de relații între elementele verbale. Aceste relații
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o oră. A.N.: Apropo de live-urile din străinătate. Care sunt greutățile acestora în comparație cu cele date din țară? C.A.: Singura chestie e că unele neamuri, turcii și alții la care te duci cu încredere, de fapt sunt niște băiețași care au o mașină și o farfurie pe care o deschid înainte de live, un generator, fac un live, strâng căruța și pleacă la următorul live. Scule proaste, legături telefonice proaste. În general greutăți tehnice. N-am avut alte mari probleme
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
și liceul, dar și învățământul normal și comercial. Iorga critica în primul rând concepția conform căreia gimnaziul reprezintă o etapă tranzitorie către liceu. În opinia sa, gimnaziul avea menirea formării de buni cetățeni, și nu de a deschide calea oricărui "băiețaș" către Universitate. Facultatea ar fi trebuit urmată, așadar, numai de tinerii înzestrați cu trăsături intelectuale de excepție, iar gimnaziul și liceul ar fi meritat, fiecare, propria autonomie 52. Într-un registru asemănător se exprima și filozoful C. Rădulescu-Motru. Fără a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]