599 matches
-
-ă; adjectivul june/jună Dezinența -ă la singular se impune ca marcă distinctivă absolută a genului feminin: caldă, albastră, triplă, nouă • -Ø/-e; adjective din tipurile III (derivate cu sufixul -tor), IV și VII de flexiune: amețitor/amețitoare; gălbui/gălbuie; bălai/bălaie • -u/-e; adjective din tipurile II și III de flexiune: pustiu/pustie; instantaneu/instantanee Observații: Adjectivul roșu, din tipul II de flexiune, prezintă la feminin forma neregulată roșie, iar adjectivul nou, forma nouă. • -i(ultrascurt)/-e; adjective din tipurile
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivul june/jună Dezinența -ă la singular se impune ca marcă distinctivă absolută a genului feminin: caldă, albastră, triplă, nouă • -Ø/-e; adjective din tipurile III (derivate cu sufixul -tor), IV și VII de flexiune: amețitor/amețitoare; gălbui/gălbuie; bălai/bălaie • -u/-e; adjective din tipurile II și III de flexiune: pustiu/pustie; instantaneu/instantanee Observații: Adjectivul roșu, din tipul II de flexiune, prezintă la feminin forma neregulată roșie, iar adjectivul nou, forma nouă. • -i(ultrascurt)/-e; adjective din tipurile V
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diminutival -ică: frumușică/frumușele, tinerică/tinerele, mititică/mititele Sunt invariabile în funcție de număr mai multe categorii de adjective care au la singular dezinența -e, din tipurile III, VI, VII de flexiune: reacție instantanee/reacții instantanee, situație trecătoare/situații trecătoare, fetiță/fetițe bălaie, stângace, fetiță/fetițe precoce. Se impune ca marcă definitorie în mod absolut pentru genul feminin corelația dezinențială -ă (singular)/-e (plural) și dezinența -le de plural. În desfășurarea flexiunii, opoziția dezinențială de număr este însoțită și întărită de alternanțe fonetice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
constituie în marcă unică de exprimare a opoziției de caz și număr, când nici substantivul, nici adjectivul din sintagmă nu sunt variabile în funcție de aceste categorii: N.Ac. -a/G.D. -i: plictisitoarea învățătoare/plictisitoarei învățătoare N.Ac. -l, -le/ G.D. -lui: bălaiul copil, precocele copil/bălaiului copil, precocelui copil N.Ac. -le/G.D. -lor: plictisitoarele învățătoare/plictisitoarelor învățătoare N.Ac. -i/G.D. -lor: plictisitorii învățători/plictisitorilor învățători. Distincția dintre genitiv și dativ se realizează la nivelul sintagmei, prin articolul morfem al genitivului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de exprimare a opoziției de caz și număr, când nici substantivul, nici adjectivul din sintagmă nu sunt variabile în funcție de aceste categorii: N.Ac. -a/G.D. -i: plictisitoarea învățătoare/plictisitoarei învățătoare N.Ac. -l, -le/ G.D. -lui: bălaiul copil, precocele copil/bălaiului copil, precocelui copil N.Ac. -le/G.D. -lor: plictisitoarele învățătoare/plictisitoarelor învățătoare N.Ac. -i/G.D. -lor: plictisitorii învățători/plictisitorilor învățători. Distincția dintre genitiv și dativ se realizează la nivelul sintagmei, prin articolul morfem al genitivului al, variabil în funcție de gen
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.D. -lor: plictisitoarele învățătoare/plictisitoarelor învățătoare N.Ac. -i/G.D. -lor: plictisitorii învățători/plictisitorilor învățători. Distincția dintre genitiv și dativ se realizează la nivelul sintagmei, prin articolul morfem al genitivului al, variabil în funcție de gen, număr și, parțial, caz: G. al bălaiului copil/ D. bălaiului copil Distincția dintre nominativ și acuzativ se realizează tot la nivelul sintagmei, prin aceleași mijloace din flexiunea substantivului. Observații: Vocativul este omonim cu nominativ-acuzativul în anumite structuri sintactice (când între substantiv și adjectivul care-l precede se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
învățătoare/plictisitoarelor învățătoare N.Ac. -i/G.D. -lor: plictisitorii învățători/plictisitorilor învățători. Distincția dintre genitiv și dativ se realizează la nivelul sintagmei, prin articolul morfem al genitivului al, variabil în funcție de gen, număr și, parțial, caz: G. al bălaiului copil/ D. bălaiului copil Distincția dintre nominativ și acuzativ se realizează tot la nivelul sintagmei, prin aceleași mijloace din flexiunea substantivului. Observații: Vocativul este omonim cu nominativ-acuzativul în anumite structuri sintactice (când între substantiv și adjectivul care-l precede se interpune un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Observații: Verbele unipersonale, compatibile cu variabilitatea planului expresiei, pot realiza integral opoziția de persoană și în plan semantic, prin mutații semantice, de natură stilistică, în întrebuințarea lor: „Din valurile vremii, iubita mea, răsai Cu brațele de marmur, cu părul lung, bălai.” (M. Eminescu) Verbe impersonale Verbele impersonale condiționează, într-un fel sau altul, natura subiectului gramatical, limitează mult posibilitățile de selectare ale vorbitorului. Din perspectiva relației subiect-predicat, verbul reacționează negativ la categoria gramaticală a persoanei; nu-i acceptă, nici formal și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
spuma nezărită.” (M. Eminescu) „Întors în țară, se văzuse jefuit de ai săi, înlăturat, hărțuit, prigonit și trădat de toată lumea...” (Mateiu I. Caragiale) • sau complement: „Numai luna printre ceață / Varsă apelor văpaie Și te află strânsă-n brațe, / Dulce dragoste bălaie.” (M. Eminescu) precum și alte funcții: • circumstanțial; • de timp: „Ajuns la poartă, trage clopoțelul, un frate îi deschide.” (M. Eminescu) „Îți făgăduiesc că, odată pornit din casa dumitale, înapoi nu m-oi mai întoarce...” (I. Creangă) • de cauză: „Mă abat pe la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimării genitivului, când funcția de atribut se realizează prin substantive de cuantificare sau determinate de adjective de cuantificare sau prin pronume de cuantificare (numerale cardinale): „Miroase florile-argintii / Și cad, o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii / Cu plete lungi, bălaie.” (M. Eminescu) „Moștenirea ta și-a tot: uitarea.” (M. Eminescu) • ca variantă paralelă a genitivului realizat prin dezinență; oscilația caracterizează pronumele câțiva (câteva): ... plecarea a câțiva dintre ei... ... plecarea câtorva dintre ei... „(Ciocnirile) se sfârșeau totdeauna prin moartea a câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
O decepție reușită e mai bună decât o petrecere simulată.” (M. Preda, Cel mai iubit..., III, 168) • explicită sau implicită. În comparația explicită, determinantul se înscrie ca termen secund în sintagma categoriei gramaticale a comparației: „O, vin, în părul tău bălai / S-anin cununi de stele, Pe-a mele ceruri să răsai / Mai mândră decât ele.” (M. Eminescu, I, 172) În comparația implicită, determinantul este doar un termen în raport cu care se afirmă sau se subliniază conținutul semantic al termenului regent concomitent
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al divinității. Și totul devine o realitate interpretabilă a minții când ochii transmit creierului fantasmele vieții. Pe-omatul nepătat de pe cearceaf, În umbra ce se-ncheagă în odaie, A tresărit lumina ca un praf Când și-a deschis pupila ei bălaie 829. Și cum umbra definește lumea noastră și nu pe cea divină, marele secret dezvăluit prezintă divinitatea arătându-se omului; arătându-se ea se încarnează și astfel capătă umbră. Din dulcele chin,/ din amara plăcere/ ce între moarte ne poartă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trandafir. Atunci se auzi din sipet un sunet ca de harpă, venind o lumină strălucitoare ca ieșită din paradis. Lumina din sipet distribuită în fascicole de raze care luminau ecranul pe tavan, unde apăru un bust de fată, cu părul bălai și ochi albaștri. Din ochi îi curg lacrimi diafane, ca perlele de rouă. Robert îi vede ochii ca două oglinzi de lună nouă, din care curg boabe de argint ca mărgăritarele de rouă. Uimirea îl lasă aiurit, căutând către frumoasa
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
-n vară// lasă-mă să-ți fiu cărare/printr-un fir de lumânare/ care plânge în uitare” - mort pribeag pe sub coline; „soldă risipită prin taverne mici/ jumătate lapoviță jumătate bici// tristețea dă cu banu-n sus/e pajură sau chipul meu bălai apus?” - noaptea mea e mai mult zi). Adesea, efectul textului poetic este susținut vizual prin desenele realizate de Florin Preda-Dochinoiu, fratele autorului, cartea în sine căpătând statutul unui proiect al interferențelor artistice. O varietate compozițională se reunește în cadrul volumului Tablou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
Gheorghidiu Ela este personajul feminin din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război care realizează cu Ștefan Gheorghidiu, la început, o căsnicie frumoasă și săracă. I se atribuie toate calitățile: "Era atâta tinerețe, atâta frângere, atâta nesocotință în trupul bălai și atâta generozitate în ochii înlăcrimați albaștri". După ce soțul ei intră în posesia unei moșteniri substanțiale, influențată de Anișoara, este atrasă în lumea mondenă. Ela se cufundă tot mai mult în această lume, face excursii și tot felul de plimbări
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
protagonistul evadează din turn, pune la cale împreună cu Ancuța cea de demult, eliberarea Varvarei. Planul lor s-a bucurat de succes. Portretul fizic: Todiriță Cătană era "întru adevăr om nalt și voinic subțire în mijloc, lat în spate. Avea mustăți bălai și ochii negri și se uita fudul în juru-i. Era îmbrăcat cu mintean și cu ciubote roșii cu tureatcă răsfrântă, ca un răzăș cuprins". Era cu capul gol și cu buzele "sângerate sub mustăți" . Pentru Costea Căruntu eroul este "un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
n cadrul fitonimiei românești", în The Proceedings of the European Integration Between Tradition and Modernity Congress, vol. 5, 2013, pp. 511-521). 363 Ibidem, p. 340. 364 O variantă a acestui textem este 2033: Nici lupul pre bălaia, nici bălaia pre lup ("Ne învață a fugi de intrigi și de cei răi"). 365 Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită acum a doua oară, sub îndrumarea și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fitonimiei românești", în The Proceedings of the European Integration Between Tradition and Modernity Congress, vol. 5, 2013, pp. 511-521). 363 Ibidem, p. 340. 364 O variantă a acestui textem este 2033: Nici lupul pre bălaia, nici bălaia pre lup ("Ne învață a fugi de intrigi și de cei răi"). 365 Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită acum a doua oară, sub îndrumarea și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Altă amintire primară e o carte. O carte fără cuvinte, pentru preșcolari. Cu prinți, prințese, balauri și castele desenate într-o succesiune al cărei sens ar fi trebuit decodat de-un părinte. Pe pagina stângă din mijlocul ei, un prinț bălai îngenunchease în fața domniței din pagina alăturată. Mâinile lor se uneau sub corola unei flori. Petalele de mătase roșie țâșneau prinse-ntr-un arc de hârtia cerată. Înflorea, nemaivăzut, floarea aceea când deschideai cartea! Ceva mai plin de frumusețe, sensuri și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Ziua Crăciunului s-a scurs cu o bucurie potolită, fiecare purtând în suflet amintiri de lumină din viața de familie, ca în versurile lui Radu Gyr: O, brad frumos, ce sfânt păreai în altă sărbătoare. Mă văd copil cu păr bălai și ochii de cicoare... Revăd un scump și alb cămin și chipul mamei sfinte, imagini de Crăciun senin mi-apar și azi în minte... Primăvara și vara lui 1949 Spre surprinderea noastră, în iarna 1948/49 nu s-a întâmplat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
peste lada frigorifică "Napolact", Denisa cîntă că o cheamă Denisa pe păpușa, înghețată, tata, mai ai bani? fratele și mama un fel de soră mai mare, dar și tata e tînăr, capetele rotunde cu țepi, el călare pe umeri mai bălai, mama către tata aprinde-mi și mie o țigară! altcumva te-au mai blestemat, Denisa? cisterne în staționare, garnitura cu indicația "uz intern", grup de la " Solventul" SA Timișoara, butanol, octanol, ocolesc de la Onești, trec munții, ploile de pe Trotuș, vagoane descoperite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se vede, șosetele albe pe picior, poza de la plajă pe bluză, șapca, furtul de pămînt la oraș, deghizat în jucător de tenis, impiegații trec pe lîngă vagoane și întorc tăblițele, Roșiori București! mitografia conversației de sat, s-au făcut roșiile, bălaie, ascultă vorba mamei deplasarea rurală! din sacoșă iese smocul de leuștean, la Atîrnați, la prima, satul dat ca inundat, merg dăcît o stație, riduri pe lîngă zidul îmbătrînit cu douăzeci de ani, picioarele în paranteze, pantaloni verzi de postav militar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în brazi, Vicovu de Sus prospețime, "Casa-muzeu Ion Nistor Vicovu de Sus" notifică la tren, gest de rutină în mitologia cultură, grădinile exclusiv în flori, locuitori copiii, frate de unu-doi ani, îl țin să-l păzesc de tren, tu bălaie iar cel mic ne-a mîncat cu privirea, sîntem pe veci în sferele lui! răsfățul este acum să ai cimentată cărarea pînă la partea ta de cale ferată, lucrătură identică pe gospodării, răsaduri rare, tuia, dacă nu trandafiri, iar aceștia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să le strîngem, să le punem acasă în bibliotecă! mărfarul, nu mai este ăla direct, tati, pregătește-te, da? că acuș-acuș ajungem, pînă vii tu cu mașina ajungem și noi! el credea că ajungem la 11! linia satelor peste Siret, bălaie la păr, adevărat spic de grîu, în ficțiune și alte arte femeia totdeauna mai puțin femeie decît bărbatul, animus-anima concept psihoestetic, linia spre Iași în lumini, cum la patru ani? de-abia o deschis copilu' ochii! Muncel, aici stau preoții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
jur numai scăderi, desființări și lucruri, adevărul afirmația, călătoriile neagă din ele, spectrografie, ca lupu'! amu viu de-acasă, mi-am mîncat și-amu mă duc înapoi! întărește sufletul neapărat de moarte, arătînd-o firii! din trei copii fetița cu părul bălai prea bălai, urzit cu fire de lumină, fierăstrăul taie tot, anunță bilingv personalul Tîrgu Mureș Brașov. În personalul Tîrgu Mureș Brașov, din Gheorgheni, sînteți eleve? eu sînt maghiară, ea nu înțelege, e bine să știi orice limbă, lasă, că ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]