949 matches
-
Comentarii: De la Monitorul, ca mai serios și cu oarecari merite, telefonic: Chiar poate fi adevărat ce-ați scris ! Ba chiar este. Dar nu trebuiau mai mulți ziari ști locali printre valorile momentului ?" Adevărul, azi, Vremea nouă, tot cu gândacii de bălegar vechi, tace. Nici pe ediția noastră electronică nu apare nimic. După falimentele în serie și echipa de șantajiști, ce-ar putea zice ? Obiectiv, cu problemele interne pe care le are, rămâne rezervat ! Nu l-am găsit pe dr. Teodorescu, ocupat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
încheiat cu vorba lui M. Sadoveanu din "Bordeienii": "fă-te și tu ce-i putea numai om să te faci!". Zăbovesc nițel asupra educației pentru că sunt destui pretențioși chiar și cu ceva ștaif (v-am vorbit cândva de gândacii de bălegar de pe la vreun ziar) care... nu-s... ! Educația e un "fenomen" permanent pentru toată viața și nu-s puțini care și-o pierd... din ... interes. Politicienii sunt cei mai vizați, nu? Păi, cum, nu ?! Unii n-ar trebui să scrie sau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
asemenea condiții nu se putea obține mai mult ! Să nu creadă cineva că mă disculp ! Informez numai ! Să nu creadă cineva că țăranul din mine a aruncat steagul, chiar când se află în șanț ! Să nu creadă vreun gândac de bălegar de la singura publicație locală, care m-a atacat murdar, murdar, condusă de un gunoi care are subjugat un mort, care m-a atacat absolut incalificabil, că am abandonat ! Apropo de unul, Tănăsuc, sluga mânjită, din WC, l-am scăpat de la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
un nume mare care să-i facă publicitate. Că,oricât ar comanda la liberali, tot GUNOI bubos rămâne și tot cu faima de cea mai mare jigodie din peisajul vasluian. Dat fiind că în jurul lui mai are doi gândaci de bălegar, consider că grupul acesta urât, prea urât mirositor n-are ce atenție să merite. Doar că atunci când pute un excrement trebuie să te depărtezi. Deci rup bucata și fug de asemenea... jivine cu duhori revărsate în "scrisul" local. Constat cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Zvîrliți-l, hai, pe porți, și să-și miroase Drumul spre Dover. (Un slujitor iese cu Gloucester) Cum te simți? Ești palid. CORNWALL: Am fost rănit. Vino cu mine, doamnă. Afară da mișelul orb! (Arătînd trupul Slujitorului) Zvîrliți ast sclav Pe bălegar. Regan, pierd sînge mult. Și-s la netimp rănit. Dă-mi brațul. (Iese Cornwall, condus de Regan) SLUJITORUL 2: Nu-mi va păsa de răul care-l fac, Dacă-acest om prosperă. SLUJITORUL 3: Ea de trăiește mult Și-i la
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
viața, eram cherit de-amu două stămîni. Nu ți aprochia di moșneag, șăz laoparti, io-ț spui, alfeli fac pruba și vaz: devla matali-i mai tari, or bița aiasta a me. Ț-o spui pi șleau. OSWALD: În lături, bălegar! EDGAR: Am sî-ț scot dinți, giupîni. Nici nu-mi pași di răcăduielili matali. (Se bat, si Edgar îl doboară) OSWALD: Sclav, m-ai ucis. Mișel, ia-mi pungă. De vrei să-ți meargă bine,-ngroapă-mă; Scrisorile ce le găsești asupra
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
eșec. Din teama de a nu greși iar, își verifică totuși farmecele de femeie seducătoare pe bietul Poslușnicu, în ochii căruia citește, corect, pasiunea. Avocatul rămăsese de fapt un țăran, al cărui suflet "fără complicații sentimentale" vibra doar la "poezia bălegarului, a scroafelor monstruoase de grăsime, a vițeilor cu botul umed, cărora le întindea mâna să i-o lingă, a iepurilor încărcați de stogul lânii mătăsoase". Speriată de forța animalică a pasiunii brute ("nici pentru Poslușnicu nu exista suflet, cum nu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
demult așteptat, ascunzându-și botul umed cu buze fremătătoare în palma aspră a omului, căutând parcă ceva uitat pe care dorea să și-l reamintească de fiecare dată. Omul își îngropă obrazul în coama încâlcită a calului, mirosind iute a bălegar și începu să-i vorbească cu icnituri scurte: „Trebuia mă, mă căluțule mă, mă... și ăsta, de ce mă, trebuia, nu mai puteam mă...” O înfiorare, ca un tremur de ape, trecu pe pielea animalului care se feri deodată în lături
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de puține ori Bidaru privea din apropiere la tabăra lor. Îl încântau: caii mici, flocoși, cu copitele mari ce pășteau disciplinați, priponiți de câte un țăruș înfipt în mijlocul unui imaș cu mult troscot și iarbă presărată ici-colo cu câte un bălegar; câinii lățoși care, când nu se scărpinau de purici lătrau aiurea la lună sau la stele; căruțele prăfuite cu coviltir ciuruit, de drugii cărora erau legați catârii cu câte o traistă cu fân atârnată de grumaz; corturile peticite dar ridicate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
după ce s-a scărpinat puțin pe ceafă, a aruncat cu mâna în față a lehamite. Ași!... Dacă-i vorba pe asta, trebuie să recunosc că nici nevasta mea nu ar semna așa o hârțoagă. M-ar trimite imediat să rânesc bălegarul din grajd. În aceste condiții, soții Bidaru considerau că ar fi mai normal și mai eficient să petreacă toate aceste sărbători în bârlogul lor. Dacă Nașterea au petrecut-o împreună cu alte două familii cam de aceeași vârstă cu soții Bidaru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
comisii locale, acuzate însă de proasta aplicare a legii și de săvârșirea de abuzuri. O altă problemă o reprezintă mizeria de pe străzi. Șoseaua care traversează satul, străzile neasfaltate, trotuarele și șanțurile sunt neîngrijite, pline de praf, de paie și de bălegar. Firele de apă curgătoare din sat sunt și ele pline de deșeuri (pungi, hârtii etc.) sau de resturi alimentare. În multe cazuri, mustul de gunoi provenit de la grajduri și cotețe de porci se scurge direct în pâraiele ce trec prin fața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a început să se simtă mai fericită și a început să cânte cântecul ei preferat. Dar o pisică trecea pe acolo și a auzit pasărea cântând. Deși oarecum derutată de faptul că frumosul cântec se auzea dintr-o grămadă de bălegar, pisica a început să scormonească în bălegar și a găsit pasărea, pe care a înghițit-o cu plăcere! Hipnoterapia cu copiii Lucrul cu copiii este o sarcină plină de recompense deoarece copiii sunt de obicei foarte cooperanți și intră repede
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și a început să cânte cântecul ei preferat. Dar o pisică trecea pe acolo și a auzit pasărea cântând. Deși oarecum derutată de faptul că frumosul cântec se auzea dintr-o grămadă de bălegar, pisica a început să scormonească în bălegar și a găsit pasărea, pe care a înghițit-o cu plăcere! Hipnoterapia cu copiii Lucrul cu copiii este o sarcină plină de recompense deoarece copiii sunt de obicei foarte cooperanți și intră repede în stare hipnotică. Această afirmație găsesc că
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
corespund unui lucru aruncat sau respins. Ele se asociază, prin urmare, cu moartea, corupția și descompunerea. Diareea simbolizează pierderea totală de energie, subiectul se golește, atât la propriu, cât și la figurat. Dar excrementele conțin și o forță fertilizatoare, iar bălegarul, utilizat pentru a îmbunătăți culturile agricole, constituie cel mai bun exemplu. În abordarea psihanalitică, excrementele au o semnificație și o funcție simbolică și afectivă foarte importante în structurarea psihicului. Când copilul este educat cu privire la curățenie, în stadiul anal (de la unu
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și să trebăluiesc la țară, pe lângă vite, nu ca să mă închid într-o cameră, la o masă de «lucru», aplecat peste o hârtie veșnic albă” (I, 95). Altundeva: „Eram făcut să fiu rândaș într-o gospodărie țărănească, să huzuresc în bălegar” (I, 167). Nu poți trece cu indiferență pe lângă notațiile lui Cioran, consecvente în acest sens. Precizează într-un loc: „Am petrecut o săptămână dedicată numai grădinăritului, lângă Nantes, la familia prietenilor mei Nemo. Să nu gândești este o fericire; să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
L. Blaga, condiționează tragic fondul existenței umane. Așa se explică conținutul dezolant al poemelor "Ținut", "Cât infern", sau "Iulie", unde peisajul ne trimite la poemul "Cuptor" al lui G. Bacovia: "pământu-n cimitir e crăpat până-n moarte, caii fac viermi în bălegar/ urechile bătrânilor încep să curgă" ("Iulie"). Ni se pare voit subliniată "temperatura impulsivă" a vârstei, concretizată în imagini stridente, bolovănoase, crude, cum le extrage și le subliniază Ion Caraion, în al său studiu "Duelul cu crinii". Limbajul violent, "barocul metaforic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
s-a tot dat mereu/ Ca și altădată". Apare obsesiv ideea că lumea stă sub semnul calvarului, o negură de dor și deznădejde cuprinde lumea, un Hristos străin urcă Golgota, fântâna se spânzură de cumpenele ei, din hornul casei iese bălegar în loc de fum; întregul univers stă sub semnul secetei. Lumea parcă se află când înainte, când după potop, peste tot mustesc seve, neutre, amare, dulci, otrăvitoare, și pentru aceste adevăruri spuse, poetul va fi condamnat "cu martori și fără dovezi", pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
toate astea, să nu mai spună nimeni (adică niciun filosof) că animalele nu au un limbaj. Desigur, nu poate fi descoperit în cabinetele lingvistice. Însă, pentru atâta lucru, nu trebuie să ne ne fie teamă să arăm pământul, să afânăm bălegarul, să îi simțim mirosul, să ne mângâiem vacile. Nu trebuie să ne plângem că pierdem vremea făcând toate acestea. Punem pe un piedestal limbajul articulat apanajul oamenilor, la care animalul nu are acces. Suntem, oare, chiar atât de îndreptățiți să
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
câmpiile semantice ale hexagonezei superioare din patria socialistă) avea să fie marcată, printre altele, de interzicerea piesei de succes de la nunțile "oamenilor din popor" (cum se intitulau cei născuți la țară pentru a da cu tifla celor care nu avuseseră bălegar în curte pentru că se născuseră în mahalalele "muncipiilor"), avându-l ca personaj pe Bălălău. Motivul: acesta atenta la securitatea națională când, într-o strofă, își spunea "Bălălău de Scornicești". De cotele de muzică "națională" de la restaurante (pentru radio și televiziune
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
a îmbrăcat-o ca pe un ciliciu, ci și-a provocat-o și cultivat-o cu osîrdie, a fost cea de limba maternă. Îndrăgostit amarnic de un idiom cu iz de "prospețime și de mucegai, amestec de soare și de bălegar, de o urîțenie nostalgică, de o supremă neglijență" (Istorie și utopie), după cum plastic o definește, balcanic impulsiv, cîrcotaș, leneș, excesiv, părtinitor, logoreic și fatalist, și-a încredințat îndiguirea lavei incandescente unei limbi de adopție, parfumată, frivolă și strictă precum o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
prezentat în martie 1921: „(...) terenul din Piața Mică, nefiind împrejmuit, este un veritabil focar de infecție, dăunător sănătății publice. Aici staționează în permanență, zi și noapte, căruțele locutorilor ce vin în oraș, producându-se băltoace de urină și mormane de bălegar, iar locutorii din vecinătate depozitează în timpul nopții gunoaiele din curțile lor”. Șapte ani mai târziu, antreprenorul Paveglio Santo a demarat lucrările de amenajare a pieței aflată la intersecția străzilor BacăuOcna cu I. S. Sturza. În jurul rondului din această intersecție a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cât și sanitare. Având o poziție centrală, spațiul fusese până atunci „loc de dejugare pentru căruțele ce veneau în oraș”. În consecință, până în august 1928, aici a domnit o stare de perpetu) insalubritate. Descrierile sunt edificatoare în acest sens: „(...) prin bălegarul ce se aglomerează zilnic, locul se transformă într-o masă de noroi, imposibil de traversat pe timp ploios”. În pofida acestor străduințe, gradul de salubrizare a orașului a fost puternic afectat de maniera „orientală” în care băcăuanii au abordat problema traiului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Începea cu transportul gunoiului care se făcea mai ușor iarna cu sania. De aceea treburile nu se lăsau așteptate. Vreo cincizeci de transporturi cu sania cereau timp, cel puțin două săptămâni. De la cinci vite și douăzeci de oi rezulta ceva bălegar În timpul iernii. Dacă-l mai puneam la socoteală și pe cel rămas după tăiatul porcului pe la Crăciun și de la păsăretul din curte, era ceva de lucru. Dacă omul nu avea o pereche de boi, ci numai vaci, acestea trebuiau Înjugate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
până În luna aprilie fiindcă atunci, Încălzindu se vremea, trebuia Înălbită prin poienile de lângă pâraie care acum, odată cu topirea zăpezii, mai creșteau. Munca de transportat gunoiul era destul de grea și nu prea curată. Era vorba de câteva zeci de tone de bălegar care, dacă era bine clădit, putrezea până primăvara. Până ce zăpada se topea și pământul se dezgheța, gospodarul mai avea puțin răgaz pentru a-și repara uneltele. Până pe la Începutul lunii aprilie trebuia să fie totul pregătit. La arat se pleca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
4) Hamul animalului era legat cu fel de fel de sfori; hainele cavalerului erau și ele cusute cu fire de ață neagră și roșie, la întîmplare; petece de toate culorile, pete de toate formele, pînză ruptă în fîșii, piele năclăită, bălegar uscat amestecat cu praf abia așezat, frînghii ce atîrnau, zdrențe de o mizerie lucie, jeg pe om, rîie pe animal, unul puțind și asudînd, celălalt piele și os și abia suflînd, cel dintîi trăgînd cu biciul, celălalt tremurînd; toate acestea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]